1,792 matches
-
om adrenalina poate favoriza degradarea glicogenului în mușchiul în activitate. Astfel Jansson în 1986 efectuează o perfuzie de adrenalină intrafemurală la subiecți pedalând cu o intensitate ce corespunde cu 50% din puterea maximă aerobă. Ei constată că diferența arteriovenoasă în lactat este mai mare în piciorul injectat decât în celălalt picior. În afară de aceasta biopsiile, musculare efectuate la sfârșitul exercițiului, arată că rezervele în glicogen tind a fi mai scăzute în piciorul injectat decât în celălalt picior. Mai recent Greenhaff în 1992
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
în 1992, realizează simultan o stimulare foarte intensă a cvadricepșilor și o perfuzie de adrenalină. El constată după biopsii că adrenalina nu a crescut glicogenoliza decât în fibrele de tip I, aceste rezultate sugerează că al om adrenalina favorizează formarea lactatului în mușchiul care lucrează. Ne-am putea întreba în ce condiții precise intervine această secreție. În acest domeniu majoritatea studiilor realizate la om se bazează pe măsurarea simultană a concentrațiilor plasmatice de lactat și de adrenalină și pe relațiile existente
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
sugerează că al om adrenalina favorizează formarea lactatului în mușchiul care lucrează. Ne-am putea întreba în ce condiții precise intervine această secreție. În acest domeniu majoritatea studiilor realizate la om se bazează pe măsurarea simultană a concentrațiilor plasmatice de lactat și de adrenalină și pe relațiile existente între acești doi parametri biologici. Se admite în general că adrenalinemia constituie o bună reflectare a concentrației de adrenalină. Totuși în repaus ca și în timpul exercițiului muscular în condiții experimentale aparent identice diferențe
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
constituie o bună reflectare a concentrației de adrenalină. Totuși în repaus ca și în timpul exercițiului muscular în condiții experimentale aparent identice diferențe considerabile în nivelul secrețiilor există de la un subiect la altul. Pe de altă parte datele actuale despre metabolismul lactatului ne determină să ne întrebăm asupra valorii lactatemiei ca reflectare a glicogenolizei anaerobe. Mai mult decât reproducerea lactatului muscular, lactatemia depinde de viteza de repartizare a lactatului, de volumul său de distribuire, dar mai ales de epurarea sanguină a lactatului
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
experimentale aparent identice diferențe considerabile în nivelul secrețiilor există de la un subiect la altul. Pe de altă parte datele actuale despre metabolismul lactatului ne determină să ne întrebăm asupra valorii lactatemiei ca reflectare a glicogenolizei anaerobe. Mai mult decât reproducerea lactatului muscular, lactatemia depinde de viteza de repartizare a lactatului, de volumul său de distribuire, dar mai ales de epurarea sanguină a lactatului. Ficatul, locul esențial al acestei epurări, poate mări sau scădea lactatemia în funcție de debitul sanguin hepatic. Acest debit scade
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de la un subiect la altul. Pe de altă parte datele actuale despre metabolismul lactatului ne determină să ne întrebăm asupra valorii lactatemiei ca reflectare a glicogenolizei anaerobe. Mai mult decât reproducerea lactatului muscular, lactatemia depinde de viteza de repartizare a lactatului, de volumul său de distribuire, dar mai ales de epurarea sanguină a lactatului. Ficatul, locul esențial al acestei epurări, poate mări sau scădea lactatemia în funcție de debitul sanguin hepatic. Acest debit scade în timp ce intensitatea exercițiului crește; o scădere favorizată eventual de către
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
lactatului ne determină să ne întrebăm asupra valorii lactatemiei ca reflectare a glicogenolizei anaerobe. Mai mult decât reproducerea lactatului muscular, lactatemia depinde de viteza de repartizare a lactatului, de volumul său de distribuire, dar mai ales de epurarea sanguină a lactatului. Ficatul, locul esențial al acestei epurări, poate mări sau scădea lactatemia în funcție de debitul sanguin hepatic. Acest debit scade în timp ce intensitatea exercițiului crește; o scădere favorizată eventual de către efectele vasomotorii ale adrenalinei. Ficatul nu este singurul loc implicat în dispariția lactatului
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
lactatului. Ficatul, locul esențial al acestei epurări, poate mări sau scădea lactatemia în funcție de debitul sanguin hepatic. Acest debit scade în timp ce intensitatea exercițiului crește; o scădere favorizată eventual de către efectele vasomotorii ale adrenalinei. Ficatul nu este singurul loc implicat în dispariția lactatului plasmatic, mai multe țesuturi și organe cum ar fi inima și mușchiul scheletic, utilizează lactatul ca substrat și influențează în mod indirect lactatemia. Adrenalina poate spori formarea lactatului în alți mușchi decât cei în activitate. Toate aceste elemente trebuie luate
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
hepatic. Acest debit scade în timp ce intensitatea exercițiului crește; o scădere favorizată eventual de către efectele vasomotorii ale adrenalinei. Ficatul nu este singurul loc implicat în dispariția lactatului plasmatic, mai multe țesuturi și organe cum ar fi inima și mușchiul scheletic, utilizează lactatul ca substrat și influențează în mod indirect lactatemia. Adrenalina poate spori formarea lactatului în alți mușchi decât cei în activitate. Toate aceste elemente trebuie luate în considerare în interpretarea variațiilor lactatemiei. În mod evident concentrația plasmatică a catecolaminelor crește cu
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
efectele vasomotorii ale adrenalinei. Ficatul nu este singurul loc implicat în dispariția lactatului plasmatic, mai multe țesuturi și organe cum ar fi inima și mușchiul scheletic, utilizează lactatul ca substrat și influențează în mod indirect lactatemia. Adrenalina poate spori formarea lactatului în alți mușchi decât cei în activitate. Toate aceste elemente trebuie luate în considerare în interpretarea variațiilor lactatemiei. În mod evident concentrația plasmatică a catecolaminelor crește cu intensitatea exercițiilor. La sfârșitul unui exercițiu intens ce folosește mai ales calea anaerobă
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de trei minute la putere maximă. În timpul unui exercițiu muscular dinamic de intensitate crescătoare efectuat de către subiecți bine antrenați, Mazzeo (1989), evidențiază concentrațiile plasmatice crescute ale adrenalinei cu 50% din puterea maximală aerobă, exact în momentul în care începe creșterea lactatului. Corelația dintre cele două puncte de reper se dovedește a fi excelentă, mai bună decât cea obținută între pragul lactic și pragul ventilator. În timp ce atleții practică acest test și nu pe o bicicletă ergometrică și pe un covor rulant cele
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
rezultate sugerează o relație de tip cauză efect între apariția pragului lactic și creșterea secreției de adrenalină. Atât una cât și cealaltă par să fie influențate de conținutul mușchiului în glicogen. De fapt, nu există întotdeauna o liniaritate între apariția lactatului și descărcările de adrenalină, astfel la sfârșitul unui exercițiu aerob intens subiecții în vârstă prezintă în general o secreție de adrenalină mai semnificativă decât cea a subiecților tineri în timp ce lactatemia lor rămâne mai scăzută. Pe de altă parte în timpul unui
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
mai scăzută. Pe de altă parte în timpul unui exercițiu intens realizat după o ingestie de bicarbonat se observă că lactatemia crește mai mult, în timp ce secreția de adrenalină scade. La om secreția de adrenalină poate juca un rol în producerea de lactat a mușchiului în activitate. Acest efect pare a se exercita în mod preferențial asupra fibrelor de tip I, funcționarea sa depinde probabil de numeroși stimuli ce țin de intensitatea exercițiului, de anumite condiții de mediu, cum ar fi altitudinea, dar
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
intensitatea exercițiului, de anumite condiții de mediu, cum ar fi altitudinea, dar și de pregătirea subiectului și în mod special de rezervele sale în glicogen. Din acest punct de vedere și ținând cont de alte efecte metabolice ale adrenalinei (transformarea lactatului în glicogen și controlul glicemiei) ne putem întreba dacă efectul adrenalinei asupra producerii lactatului nu este inclus într-o reglare globală ce tinde să mențină homeostazia glucidică o organismului. V. 4. Transportul lactatului la nivelul celulelor mamiferelor si eliberarea de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
pregătirea subiectului și în mod special de rezervele sale în glicogen. Din acest punct de vedere și ținând cont de alte efecte metabolice ale adrenalinei (transformarea lactatului în glicogen și controlul glicemiei) ne putem întreba dacă efectul adrenalinei asupra producerii lactatului nu este inclus într-o reglare globală ce tinde să mențină homeostazia glucidică o organismului. V. 4. Transportul lactatului la nivelul celulelor mamiferelor si eliberarea de lactat la nivelul mușchiului în activitate Lactatemia este rezultanta apariției și dispariției lactatului în
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de alte efecte metabolice ale adrenalinei (transformarea lactatului în glicogen și controlul glicemiei) ne putem întreba dacă efectul adrenalinei asupra producerii lactatului nu este inclus într-o reglare globală ce tinde să mențină homeostazia glucidică o organismului. V. 4. Transportul lactatului la nivelul celulelor mamiferelor si eliberarea de lactat la nivelul mușchiului în activitate Lactatemia este rezultanta apariției și dispariției lactatului în sânge care sunt condiționate de fenomenele de trecere a lactatului prin membrana celulară în sens intra spre extracelular sau
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
în glicogen și controlul glicemiei) ne putem întreba dacă efectul adrenalinei asupra producerii lactatului nu este inclus într-o reglare globală ce tinde să mențină homeostazia glucidică o organismului. V. 4. Transportul lactatului la nivelul celulelor mamiferelor si eliberarea de lactat la nivelul mușchiului în activitate Lactatemia este rezultanta apariției și dispariției lactatului în sânge care sunt condiționate de fenomenele de trecere a lactatului prin membrana celulară în sens intra spre extracelular sau invers. Mult timp s-a crezut că trecerea
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
producerii lactatului nu este inclus într-o reglare globală ce tinde să mențină homeostazia glucidică o organismului. V. 4. Transportul lactatului la nivelul celulelor mamiferelor si eliberarea de lactat la nivelul mușchiului în activitate Lactatemia este rezultanta apariției și dispariției lactatului în sânge care sunt condiționate de fenomenele de trecere a lactatului prin membrana celulară în sens intra spre extracelular sau invers. Mult timp s-a crezut că trecerea lactatului și a altor monocarboxilați cum ar fi piruvatul și betahidroxibutiratul, se
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
să mențină homeostazia glucidică o organismului. V. 4. Transportul lactatului la nivelul celulelor mamiferelor si eliberarea de lactat la nivelul mușchiului în activitate Lactatemia este rezultanta apariției și dispariției lactatului în sânge care sunt condiționate de fenomenele de trecere a lactatului prin membrana celulară în sens intra spre extracelular sau invers. Mult timp s-a crezut că trecerea lactatului și a altor monocarboxilați cum ar fi piruvatul și betahidroxibutiratul, se făcea prin simpla difuzie a acidului nedisociat prin faza lipidică a
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
la nivelul mușchiului în activitate Lactatemia este rezultanta apariției și dispariției lactatului în sânge care sunt condiționate de fenomenele de trecere a lactatului prin membrana celulară în sens intra spre extracelular sau invers. Mult timp s-a crezut că trecerea lactatului și a altor monocarboxilați cum ar fi piruvatul și betahidroxibutiratul, se făcea prin simpla difuzie a acidului nedisociat prin faza lipidică a membranei (Hohorst-1965). Astfel el nu depindea decât de coeficientul de solubilitate în lipide. Această teorie a fost mai
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
faza lipidică a membranei (Hohorst-1965). Astfel el nu depindea decât de coeficientul de solubilitate în lipide. Această teorie a fost mai târziu combătută (Jorfeld - 1978) ca urmare a experimentelor realizate, efectuate pe animale . S-a dovedit că transportul membranar al lactatului se realizează datorită unui sistem de transport specific situat în membrana plasmică a numeroaselor celule a mamiferelor: eritrocitele (Deutike - 1982), celule hepatice (Fafournoux - 1985), celulele de barieră hematoencefalice (Alm și Tornquist - 1981), celulele musculare netede (Koch - 1981). Majoritatea studiilor referitoare
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
Tornquist - 1981), celulele musculare netede (Koch - 1981). Majoritatea studiilor referitoare la celulele musculare cardiace și scheletice striate au fost realizate plecându-se de la membrane musculare sau pe vezicule uriașe obținute prin tratamentul mușchiului cu colagenază. Utilizarea veziculelor permite studiul transferului lactatului în mod independent de metabolismul lactic celular și de variațiile de concentrație ale lactatului în mediul intracelular. Totuși pe parcursul purificării lor aceste vezicule pierd o parte din capacitatea lor de transport. Tratamentul mușchilor cu colagenază permite realizarea de vezicule uriașe
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
și scheletice striate au fost realizate plecându-se de la membrane musculare sau pe vezicule uriașe obținute prin tratamentul mușchiului cu colagenază. Utilizarea veziculelor permite studiul transferului lactatului în mod independent de metabolismul lactic celular și de variațiile de concentrație ale lactatului în mediul intracelular. Totuși pe parcursul purificării lor aceste vezicule pierd o parte din capacitatea lor de transport. Tratamentul mușchilor cu colagenază permite realizarea de vezicule uriașe ale căror membrane au aceeași orientare ca cea a celulelor intacte. Aceste vezicule uriașe
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
lor aceste vezicule pierd o parte din capacitatea lor de transport. Tratamentul mușchilor cu colagenază permite realizarea de vezicule uriașe ale căror membrane au aceeași orientare ca cea a celulelor intacte. Aceste vezicule uriașe au fost folosite pentru studiul transportului lactatului în membrana musculară a șobolanului și în mușchiul striat uman. S-ar părea că aceste membrane de vezicule își păstrează proprietățile de transport în timpul purificărilor (Juel - 1991). Nici un studiu despre transport nu a fost realizat pe celule musculare striate întregi
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de transport în timpul purificărilor (Juel - 1991). Nici un studiu despre transport nu a fost realizat pe celule musculare striate întregi, adică într-un context fiziologic. Mușchiul scheletic, datorită masei sale, și circulației sale este de departe cea mai importată sursă de lactat din organism. Totuși numeroase lucrări au arătat că mușchiul este capabil să extragă lactat din sânge și să îl consume (Jorfeldt - 1970, Stanley - 1986, Richter - 1988, Gladen - 1991). Astfel lactatul din întreg organismul este ulterior reglat în și de către mușchiul
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]