2,167 matches
-
Asociației Scriitorilor din București (2001), Premiul ASPRO (2002) ș. a. Prin publicarea în 1982 a volumului colectiv Aer cu diamante, Mircea Cărtărescu, Florin Iaru, Traian T. Coșovei și S., fiecare având deja câte un volum, au fost lansați ca vârfuri de lance ale tinerei generații optzeciste. Cu toate acestea, S. este un neomodernist stănescian-barbian, travestit neglijent în postmodern. Distanța sa față de optzecismul de tip postmodern este definită de Mircea Cărtărescu, pentru care fostul său coleg de la Cenaclul de Luni este „structural, un
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
capacitatea de finanțare de către capitalismul dezvoltat a tranzițiilor postcomuniste. Constrângerile de finanțare au jucat, în definitivarea proiectului tranziției către capitalism, un rol mai important decât considerentele teoretice și științifice. Instituțiile internaționale finanțatoare și-au asumat un rol de „vârf de lance”, dar au luat decizia ca finanțarea tranzițiilor postcomuniste să fie realizată de capitalul occidental privat. Rezultatul a fost conceptul de economie de piață funcțională a cărui principală virtute nu era de a dezvălui ce înseamnă o economie și o societate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
RL, 1978, 2; Liviu Leonte, O antologie a demnității, CNT, 1978, 3; Al. A. Philippide, O carte document. Stabilitate și continuitate, LCF, 1978, 3; Nicolae Manolescu, Patriotismul la Academie, RL, 1980, 23; Șerban Cioculescu, Oratorie academică, RL, 1980, 24; Zaciu, Lancea, 63-68; Nicolae Manolescu, Paradoxul Baranga, RL, 1986, 24; George Muntean, Lirica lui Al. Philippide, CNT, 1987, 2; Dan Croitoru, Ipostaze ale spiritualității, RL, 1999, 44; Dan C. Mihăilescu, „Zece pași către România”, „22”, 2000, 9; Marius Chivu, „Proiecte universitare”, OC
TANASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
studiul lui Rus reiese că minerul este proiectat și se autoproiectează prin intermediul unei masculinități puternice și orgolioase, care a fost speculată de diferite regimuri ideologice. Comunismul, în prima sa fază, a construit din miner un „proletar arhetipal”, un „vârf de lance al proletariatului”, un om nou. Minerii au acceptat această mitizare, care le conferea o aură simbolică. Lecția sovieticului Alexei Stahanov - care a extras într-o singură noapte 102tone de cărbune - a fost, de aceea, învățată cu aplomb. Implantarea fals vocațională
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
continuă asceză. Confesiuni de atelier” (interviu cu Ion Vlasiu), TR, 1972, 22; Ardeleanu, „A urî”, 42-46; Vlad, Convergențe, 329-342; Dan Culcer, „În spațiu și timp”, VTRA, 1973, 8; Baltazar, Evocări, 287-301; Anton Cosma, Univers epic transilvan, VTRA, 1979, 5; Zaciu, Lancea, 33-38; Edgar Papu, O sinteză romanescă, LCF, 1984, 8; Negoiță Lăptoiu, [Ion Vlasiu], ST, 1984, 5; Călin Demetrescu, Ion Vlasiu, București, 1984; Dan Grigorescu, Autoportretul lui Ion Vlasiu, RL, 1985, 10; Anton Cosma, Ion Vlasiu, VTRA, 1985, 3; Cornel Ungureanu
VLASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
Medicilor (1979), se autodeclară, ironic (la adresa criticilor literari), „cuviincios”, „tradiționalist”, „un blând poet naturist”, unul din poemele apărute peste un deceniu propune o altfel de estetică, aspră, necruțătoare: „vreau sticla pe care o spargi să-ți faci un vârf/ de lance un stil ascuțit și neîndurător/ să scriu cu el pe zid silabele zilei de foc/ sângele ascuns al sinelui să răzbată vijelios/ ca dintr-o arteră tăiată în fâșiile paginii/ îmbibându-le cu seva lui netemătoare” (Un stil ascuțit). De
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
de sărbătoare” (metaforă pentru poetul neotradiționalist al anilor ‘70), față în față cu omul „în haine de lucru” (poetul postmodern, optzecist) sau necesitatea dimensiunii etice a poeziei (idealul coincidenței dintre viața și opera artistului). Tot în căutarea modelelor tradiției, monografia Lancea frântă (1995) se ocupă de lirica lui Radu Gyr. Există o demnitate, niciodată trădată, a expresiei poetice la Adrian Popescu, ce presupune eliminarea trivialităților și a stridențelor, metamorfoza miraculoasă a tot ceea ce rănește ochiul și sensibilitatea în caste imagini rezultate
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
București, 1976; Curtea Medicilor, București, 1979; Suburbiile cerului, București, 1982; O milă sălbatică, postfață Mircea Iorgulescu, București, 1983; Proba cu polen, Cluj-Napoca, 1984; Vocea interioară, Cluj-Napoca, 1987; Călătoria continuă, București, 1989; Spuma și stânca, Cluj-Napoca, 1991; Tânărul Francisc, Cluj-Napoca, 1992; Lancea frântă. Lirica lui Radu Gyr, București, 1995; Cortegiul magilor, Cluj-Napoca, 1996; Italia subiectivă, pref. Marian Papahagi, Iași, 1997; Pisicile din Torcello, București, 1997; Fără vârstă, pref. Dan Cristea, București, 1998; Poezii, București, 1998; Umbria, pref. Ștefan Borbély, București, 2000; Revelații
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
române, II, București, 1965, 92-94; Cornelia Ștefănescu, Spiridon Popescu, VR, 1966, 3; Ciopraga, Lit. rom., 531-535; Micu, Început, 385-387; [Spiridon Popescu], TF, 241-242; Rotaru, O ist., II, 92-94; Bălan, Artă, 67-88; Pompiliu Marcea, „Rătăcirea din Stoborăni”, LCF, 1977, 10; Zaciu, Lancea, 116-121; Piru, Ist. lit., 239-240; Dicț. scriit. rom., III, 838-840. F. F.
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
a rupt tăcerea și s-a alăturat cu versul său eforturilor de înnoire a țării. Poemul inaugural este intitulat chiar Cântec de țară, tonul declarativ, emfatic și hiperbolizant anunțând parcă viitorul traseu al unui poet ce vrea să prindă în lăncile sunetelor „fruntea furtunilor ce s-au întors”, să calce „din tunete-n sunete” etc. Măsura relativă a talentului o dau însă versurile care consemnează, ca într-un jurnal de front, impresii de pe câmpul de luptă. Cu inima ca o „hieratică
POTOPIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288989_a_290318]
-
în perioada 1921-1924 în reviste românești, îndeosebi în „Viața românească” și „Ideea europeană”, în „Glasul Bucovinei”, „Codrul Cosminului”, dar și în „Roma”, revista lui Ramiro Ortiz, „Dreptatea” sau „Mișcarea literară”. Colaborează la început cu versuri, unele semnate cu pseudonimul Dinu Lance, altele cu numele adevărat. Tonalitatea poeziei e aceeași ca în poemele sale de dinainte de război, din „Vieața nouă”. Contactul direct cu atmosfera culturală a Occidentului, într-o vreme când poetica simbolistă părea un fapt al trecutului, nu i-a modificat
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
ale liricii lui Byron și, într-o anumită măsură, a lui Shelley. E adevărat că, în general, P. nu depășește în demersurile sale comparatiste liniile tradiționale trasate de școala lui Fernand Baldensperger și Paul Hazard. A folosit și pseudonimele Dinu Lance, Eustratie Logofătul, iar unele texte le-a semnat P. Dragoș. Pagini engleze cuprinde studii și eseuri publicate până atunci în presa culturală. Ele deschid un orizont puțin luminat de cercetările românești ale vremii. Tânărul autor avea o cultură istorico-literară solidă
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
Cristea, Domeniul, 362-364; Anghelescu, Creație, 310-327; Stănescu, Jurnal, I, 233-241; Ungheanu, Lecturi, 257-262; Dobrescu, Foiletoane, I, 163-169; Mihăilescu, Conceptul, II, 200-203; Șerban Cioculescu, Sugestii eminesciene, RL, 1980, 10, 11; Stan Velea, Edgar Papu, RITL, 1980, 3; Ștefănescu, Jurnal, 116-117; Zaciu, Lancea, 197-201; Grigurcu, Critici, 433-441; Dorin Tudoran, Nostalgii intacte, București, 1982, 144-162; Marcea, Varietăți, 314-317; Simuț, Diferența, 188-192; Mihai Ungheanu, Interviuri neconvenționale, București, 1982, 187-199; Grigurcu, Între critici, 110-112; Corbea-Florescu, Biografii, III, 146-159; Martin, Singura critică, 85-107; Ilie Purcaru, Literatură și
PAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
Ion Budai-Deleanu, Țiganiada, introd. edit., Cluj-Napoca, 1984. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, Metodă și vocație, RL, 1974, 11; Ion Vlad, Lecturile istoricului literar, TR, 1974, 12; Zaharia Sângeorzan, Eposul comic, CRC, 1974, 14; Laurențiu Ulici, Sensul erudiției, RL, 1974, 20; Zaciu, Lancea, 202-206; Dan C. Mihăilescu, Drumuri noi în exegeza eminesciană, LCF, 1978, 49; Gheorghe Grigurcu, „Eminescu” de Ioana Em. Petrescu, F, 1979, 5; Mihai Zamfir, Configurații recente ale exegezei eminesciene, LL, 1979, 3; Liviu Antonesei, Un eseu de semantică ontologică, CL
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
lucide, RMB, 1975, 21 februarie; Alexiu, Ideografii, 169-172; Tudor-Anton, Ipostaze, 105-111; Ardeleanu, Mențiuni, 109-122; Victor Felea, „Solstițiu de iarnă”, TR, 1978, 33; Munteanu, Jurnal, II, 258-262, III, 67-70; Doina Uricariu, Ieșirea din labirint, RL, 1979, 30; Sângeorzan, Conversații, 209-216; Zaciu, Lancea, 69-73; Băileșteanu, Refracții, 172-184; Lit. rom. cont., I, 390-391; Tomuș, Mișcarea, 196-204; Poantă, Radiografii, I, 38-41; Felea, Aspecte, III, 26-34; Ion Simuț, Romanul patriotic. Însemnări despre proza lui Francisc Păcurariu, F, 1984, 7; Sultana Craia, Un veac de neliniște, LCF
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
tind să conteste valoarea și importanța generației optzeciste. Confrații mai vârstnici, moderniștii șaizeciști, par să nu se împace cu ieșirea optzeciștilor din starea lor de „infantilizare” și continuă să-i considere generația tânără, refuzându-le excelența valorică, în vreme ce vârful de lance militant al generațiilor cu adevărat mai tinere îi contestă ca retrograzi, ca evazioniști esteți și tehniciști, lipsiți de autenticitate, plăsmuitori ai unui „univers de carton”. „Excepționalismul” generației ’80 este astfel pus în chestiune. Contestările vehemente, reciproce ori încrucișate, par să
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
alte colaborări îi apar în „Mlădița” (1934), „Universul literar” și „Gândirea”, al căror colaborator sporadic rămâne un timp. În decembrie 1940 intră la Școala de Ofițeri de Rezervă de Cavalerie de la Sibiu (unde, pe câmpul de instrucție, execută șarje cu lancea), începutul războiului găsindu-l la Regimentul de Gardă Călare. Reconcentrat, este trimis, de data aceasta ca instructor, la școala pe care o urmase la Sibiu (unde nu se intersectează cu Cercul Literar, necunoscându-i încă pe membrii acestuia). După trecerea
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
216-220; Raicu, Critica, 434-445; Regman, Colocvial, 126-137; Vlad, Lectura, 100-107; Georgescu, Volume, 166-168; Dimisianu, Opinii, 251-256; Laurențiu Ulici, O exegeză exemplară, CNT, 1979, 30, 31; Mihăilescu, Conceptul, II, 179-184; Ion Caraion, Jurnal, I, București, 1980, 325-330; Popescu, Cărți, 40-43; Zaciu, Lancea, 212-223; Iorgulescu, Critică, 196-202; Grigurcu, Critici, 106-111; Dobrescu, Foiletoane, II, 226-233; Ciobanu, Opera, 277-280; Regman, Noi explorări, 778-779; Marcea, Concordanțe, 135-140; Tihan, Apropierea, 143-153; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 200-213; Florin Mihăilescu, Realism și autenticitate, ST, 1992, 11-12; Ierunca, Dimpotrivă, 60-70
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
Și, întorcînd ambarcațiunea pentru a o aduce în fața balenei, toți marinarii începură să vîslească spre ea, deși ambarcațiunea era încă la remorca monstrului. Ajungînd în curînd în dreptul acestuia, Stubb își propti genunchiul de tachetul rudimentar și începu să-și înfigă lancea în balena care fugea; la ordinele secundului, ambarcațiunea se trăgea înapoi din calea monstrului ce se zvîrcolea îngrozitor, apoi se apropia din nou de el, pentru a-l lovi din nou. Șuvoaie roșii curgeau acum din toate părțile balenei, întocmai
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
unii pe alții ca niște piei-roșii. în acest timp, prin răsuflătoarea balenei în agonie țîșnea jet după jet de abur alburiu, așa cum din gura ațîțatului secund ieșeau rotocoale de fum; pufăind de zor, Stubb își trăgea înapoi, după fiece lovitură, lancea îndoită și o îndrepta la loc, prin cîteva izbituri repezi în copastie, pentru a o înfige iar în trupul balenei. Ă Mai aproape, mai aproape! strigă el către primul vîslaș, în clipa cînd furia balenei epuizate păru să se domolească
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
balenei. Ă Mai aproape, mai aproape! strigă el către primul vîslaș, în clipa cînd furia balenei epuizate păru să se domolească. Mai aproape și mai aproape! Iar ambarcațiunea se lipi de coasta balenei. Aplecîndu-se peste prova, Stubb își răsuci încet lancea lungă și ascuțită în trupul monstrului și o ținu acolo, scormonind cu mare grijă, ca și cum ar fi căutat meticulos vreun ceas de aur, pe care balena ar fi putut să-l înghită și pe care el s-ar fi temut
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
locul de comandă ce i se cuvine la prova. Orice s-ar spune, treaba asta mi se pare și stupidă, și inutilă. Atamanul s-ar cuveni să stea de la început pînă la sfîrșit în față, să mînuiască și harponul, și lancea, fără a fi nevoit să vîslească, decît în împrejurări extraordinare. Știu că asta ar putea duce uneori la o micșorare a vitezei în urmărirea vînatului, dar o îndelungată experiență pe mai multe baleniere, de diferite naționalități, m-a convins că
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Bucătare, bucătare - unde-i moș Țigău ăla? strigă el într-un tîrziu, desfăcîndu-și și mai mult picioarele, pentru a-și asigura parcă o bază și mai solidă pentru cina lui. Apoi, înfigîndu-și furculița în mîncare, așa cum și-ar fi înfipt lancea în pradă, adăugase: Ă Hei, bucătare, fă-te încoace! Bătrînul negru, nu prea bucuros că fusese scos din hamacul său călduț la o oră atît de nepotrivită, veni șontîc-șontîc din bucătărie: aidoma multor negri bătrîni, avea rotulele cam înțepenite, căci
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
părea dispus să-i dea prilejul, în ciuda tuturor amenințărilor și avertismentelor „arhanghelului“, Macey izbuti să convingă cinci marinari să vină cu dînsul într-o ambarcațiune. Porni așadar împreună cu ei și, după multe opinteli și atacuri nereușite, izbuti să înfigă o lance în trupul monstrului. între timp, Gabriel, cocoțat în arboretul rîndunicii mari, gesticula frenetic și prorocea grabnica pierzanie a păcătoșilor care săvîrșeau un asemenea sacrilegiu împotriva Dumnezeului său. în vreme ce Macey, stînd la prova ambarcațiunii, își slobozea, cu întreaga energie a neamului
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și prorocea grabnica pierzanie a păcătoșilor care săvîrșeau un asemenea sacrilegiu împotriva Dumnezeului său. în vreme ce Macey, stînd la prova ambarcațiunii, își slobozea, cu întreaga energie a neamului său, sălbaticele chiote de război împotriva balenei și se pregătea să-și înfigă lancea bine cumpănită, dar deodată, o enormă fantomă albă se ridică din ocean, cu o mișcare rapidă, ce le tăie răsuflarea vîslașilor. în clipa următoare, nefericitul secund, atît de clocotitor de viață, fu proiectat în aer și, descriind un lung arc
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]