2,011 matches
-
niște lumini. Se aude murmur de voci. Frunzele de deasupra capului meu se albesc și văd schelăria de ramuri. Sunt pete de lumină peste tot: pe pământ, pe corpul meu, pe față. În următoarea secundă fascicolul de lumină al unei lanterne răzbate prin deschiderea culcușului meu. Bărbații sar pe mine dintr-o dată. Unul Îmi vâră lanterna În ochi, iar celălalt Îmi sare pe piept și-mi prinde mâinile. ― Bună dimineața, spune cel cu lanterna. Sunt doi vagabonzi care stau În dunele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
văd schelăria de ramuri. Sunt pete de lumină peste tot: pe pământ, pe corpul meu, pe față. În următoarea secundă fascicolul de lumină al unei lanterne răzbate prin deschiderea culcușului meu. Bărbații sar pe mine dintr-o dată. Unul Îmi vâră lanterna În ochi, iar celălalt Îmi sare pe piept și-mi prinde mâinile. ― Bună dimineața, spune cel cu lanterna. Sunt doi vagabonzi care stau În dunele de vizavi. În timp ce unul din ei stă peste mine, celălalt Începe să cotrobăie prin tabără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
următoarea secundă fascicolul de lumină al unei lanterne răzbate prin deschiderea culcușului meu. Bărbații sar pe mine dintr-o dată. Unul Îmi vâră lanterna În ochi, iar celălalt Îmi sare pe piept și-mi prinde mâinile. ― Bună dimineața, spune cel cu lanterna. Sunt doi vagabonzi care stau În dunele de vizavi. În timp ce unul din ei stă peste mine, celălalt Începe să cotrobăie prin tabără. ― Ce bunătăți aveți pe-aici, afurisiților? ― Ia uită-te la el, spune celălalt. Împuțitu’ ăsta mic o să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
tabără. ― Ce bunătăți aveți pe-aici, afurisiților? ― Ia uită-te la el, spune celălalt. Împuțitu’ ăsta mic o să se cace-n pantaloni. Îmi țin picioarele strânse, Încă Împins de temerile mele de fată. Caută mai mult după droguri. Cel cu lanterna Îmi scutură sacul de dormit și-mi cotrobăie În geamantan. După o vreme vine Înapoi și se apleacă Într-un genunchi. ― Unde ți-s toți prietenii, frate? Au plecat și te-au lăsat singurel? Începuse să-mi caute prin buzunare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
apleacă Într-un genunchi. ― Unde ți-s toți prietenii, frate? Au plecat și te-au lăsat singurel? Începuse să-mi caute prin buzunare. Curând Îmi găsește portofelul și Îl golește. Legitimația de școală Îmi cade pe jos. O luminează cu lanterna. ― Cine-i asta? Prietena ta? Se uită la fotografie, rânjind. ― Lu’ prietena ta Îi place să sugă pula? Pun pariu că-i place. Ia legitimația de pe jos și și-o freacă de fermoarul de la pantaloni, plescăind din buze. ― Mm, daa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
să sugă pula? Pun pariu că-i place. Ia legitimația de pe jos și și-o freacă de fermoarul de la pantaloni, plescăind din buze. ― Mm, daa! Îi place! ― Ia să văd și eu, spune cel care stă peste mine. Tipul cu lanterna aruncă legitimația pe pieptul meu. Cel care mă țintuiește Își pleacă fața spre mine și-mi spune cu o voce gravă: ― Să nu miști, rahatule! Îmi dă drumul la mâini și apucă legitimația. Acum Îi văd figura. Barba cenușie, dinții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
legitimație, și expresia de pe chip i se schimbă. ― E gagică! ― Ce repede te-ai prins! Ești isteț, am știut eu. ― Nu, frate, despre el vorbesc. Arată cu degetul Înspre mine. ― E ea! El e o ea. Îi arată celuilalt legitimația. Lanterna trece din nou pe Calliope, cu sacou și jachetă pe ea. În cele din urmă bărbatul Îngenuncheat rânjește. ― Te ascunzi de noi? Îm? Păstrezi bunătățile ascunse acolo, după chiloți? Ia ține-o, poruncește el. Cel de deasupra mea Îmi țintuiește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Îmi țintuiește brațele din nou, iar celălalt Îmi desface cureaua. Am Încercat să le opun rezistență. M-am zvârcolit și-am dat din picioare. Dar erau prea puternici. Mi-au tras pantalonii până la genunchi. Cel de deasupra și-a ațintit lanterna spre mine și apoi a sărit cât colo. ― Doamne ferește! ― Ce? ― Să mor io! ― Ce? ― I-un monstru! ― Ce? ― Îmi vine să borăsc, frate! Uită-te! S-a uitat și celălalt și mi-a dat drumul Îndată, de parcă aș fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
fidel parterului, unde, pentru taxa unică de zece dolari, are de ales Între mai multe activități. Dacă dorește, domnul Go poate să părăsească Sala de Spectacole și să se ducă În Camera Obscură din capătul holului. În Camera Obscură sunt lanterne cu fascicolul foarte subțire. Și sunt bărbați Înghesuiți, care mânuiesc aceste lanterne. Dacă reușești să pătrunzi suficient de adânc, o să dai de o fată, uneori de două, ce stau pe un podium de cauciuc spongios. Desigur, Într-un fel, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Între mai multe activități. Dacă dorește, domnul Go poate să părăsească Sala de Spectacole și să se ducă În Camera Obscură din capătul holului. În Camera Obscură sunt lanterne cu fascicolul foarte subțire. Și sunt bărbați Înghesuiți, care mânuiesc aceste lanterne. Dacă reușești să pătrunzi suficient de adânc, o să dai de o fată, uneori de două, ce stau pe un podium de cauciuc spongios. Desigur, Într-un fel, e un act de credință să postulezi existența unei fete În carne și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de cauciuc spongios. Desigur, Într-un fel, e un act de credință să postulezi existența unei fete În carne și oase - sau chiar a două. În Camera Obscură nu vezi niciodată o fată Întreagă. Vezi doar bucăți. Vezi ce luminează lanterna ta. Un genunchi, de exemplu. Sau un sfârc. Sau - ceea ce Îi interesa În mod special pe domnul Go și pe semenii săi - vezi sursa vieții, cea mai tare chestie, purificată, desprinsă de povara unei persoane atașate de ea. Sau domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
proaspăt făcute, sfiindu-ne parcă să intrăm în acea încăpere, fiindu-ne teamă de ceea ce se putea întâmpla dacă noi pătrundeam în întunericul care de aproape cincisprezece ani nu a fost tulburat decât de prezența păianjenilor și a rozătoarelor subterane. Lanterna! spusei eu cu o voce hotărâtă, dar cu o groază teribilă în suflet. Eu trebuia să fiu primul care intra în întuneric. Oamenii pot fi manipulați și li se poate inspira încredere într-un alt membru al grupului doar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Eu trebuia să fiu primul care intra în întuneric. Oamenii pot fi manipulați și li se poate inspira încredere într-un alt membru al grupului doar dacă acesta preia inițiativa cu dezinvoltură și curaj într-un moment de cumpănă. Deși lanterna funcționa bine și era setată pentru putere maximă, întunericul nu se risipea. Părea că începuse să-i placă să lâncezească între acele patru ziduri și în tenebrele ce se întindeau sub ele. Intrasem cu grijă, uitându-mă în fiecare parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
care le îngrădea. Fiori de ger dădeau buzna înăuntru și din când în când unii fulgi intrau timid în întunericul podului, așezându-se elegant pe podea. După ce toată mizeria a fost curățată, fiecare și-a reluat locul. Soliteraj scoase o lanternă de magneziu, o puse în mijlocul podelei și se dădu înapoi, făcând semn și celorlalți să facă la fel. Începu să ardă puternic după cinci secunde cu flacără albă. Să sperăm că o văd, zise el uitându-se pierdut în văpaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
încrezător în sine. "Fatală combinație", zise unul dintre sutele de glasuri din mintea mea, un strateg. Am coborât și la al doilea nivel al subsolului și apoi la treptele care se scufundau și mai mult în întuneric. Am aprins o lanternă de fosfor și am continuat încrezător. Încrederea lui vine de la mine. Dacă eu șovăi, așa va face și el... dar cum să nu mă întreb dacă nu greșesc când totul începe să fie neliniștitor de familiar? Păși în urma mea ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
sparseră. Căzu cu putere la pământ, unde stârni un nor de colb și trezi toți șobolanii din împrejurimi. Aveau armele pregătite și nervii întinși la maxim. Nu știau unde se află și nici ce-i așteaptă. Era întuneric. Își porniră lanternele și văzură că erau înconjurați de uși metalice de cea mai proastă calitate, închise cu lacăte vechi sau doar cu niște bețe, ca să nu stea deschise. Urmară coridorul și trebuiră să spargă o altă ușă. În încăperea în care ajunseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
se făcea că era și tatăl ei acolo și fusese foarte necioplit. Și-atunci urletul hienei deveni atât de puternic Încât o trezi, și la Început nu-și dădu seama unde se află și i se făcu frică. Apoi luă lanterna și o aprinse Îndreptând-o spre celălalt pat, cel cărat Înăuntru când adormise Harry. Îi zări trupul sub plasa pentru țânțari, dar cine știe cum reușise să-și scoată piciorul, care atârna acum dincolo de margine. I se desfăcuse pansamentul și nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
chiar când nu-l vedeau Îl auzeau respirând. Doctorul avea ochii roșii și pleoapele umflate, aproape lipite, din cauza gazului lacrimogen. S-a uitat de două ori la bărbatul ăla - o dată la lumina zilei și a doua oară la lumina unei lanterne. Și asta ar fi putut constitui o frumoasă gravură de Goya, vreau să zic vizita la lumina lanternei. După ce l-a văzut a doua oară, doctorul a fost de acord cu brancardierii că bărbatul Încă trăiește. — Și ce vreți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
gazului lacrimogen. S-a uitat de două ori la bărbatul ăla - o dată la lumina zilei și a doua oară la lumina unei lanterne. Și asta ar fi putut constitui o frumoasă gravură de Goya, vreau să zic vizita la lumina lanternei. După ce l-a văzut a doua oară, doctorul a fost de acord cu brancardierii că bărbatul Încă trăiește. — Și ce vreți să-i fac eu? Îi Întrebă. Nu voiau nimic. Dar după un timp Îi cerură voie să-l scoată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Adrian, și de Sorina, și de Ileana, și de Sorin... Am să le mângâi pe toate și o să mi se pară că sunteți toți, mereu, aici. Mugurel Hărmălaia s-a mutat la bucătărie. Copiii au cu ei acum alte daruri: lanterne, insigne, ceasuri și, chiar, câteva lulele (căci nepoții știu că bunicul, care, acum, s-a lăsat de fumat, le ține pe toate într-o mare și frumoasă colecție). Toate își așteaptă noul stăpân, care nu-i niciunde. Nepoții, însă, nu
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
Căci dimineața, când razele soarelui vor râde iarăși pe colnice... Deodată, ca la un semn nevăzut, larma amuți. Nu departe se auzea ceva ciudat, la început slab, slab de tot. Însă, cu cât înaintau, zgomotele deveneau din ce în ce mai clare. Bunicul aprinsese lanterna. Îi îndreptă lumina către locul cu pricina. „Miiiaaauuu!” Toată lumea putu vedea, pe o cărăruie, patru pisoiași. Fiecare cam cât pumnul unui copil. Oare, cum să fi ajuns ei aici? Ghicind întrebarea care apăruse în mintea tuturor copiilor, bunicul răspunse: Cineva
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
pentru care pasiunea lor trebuia stăvilită pe moment? Chiar dacă Esmé n-ar fi fost acolo, dintre toate lucrurile care să le răcească idila, orice, dar nu asta. Doamne-Dumnezeule, ce agonie, ce penibil. Rupert, Moff și Bennie fugiră ajutați de niște lanterne chioare În căutarea unui loc cu teren solid. La partea asta, am Întors privirea. Aș vrea Însă să punctez faptul că ceea ce americanilor li s-a părut o toaletă În aer liber perfectă, putea fi foarte bine casa, dulcea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
din ce În ce mai mici până când dispărură complet În beznă și odată cu ele și drumul. La naiba! Își spuse Harry. Și-acum ce mă fac? Și parcă răspunzându-i la Întrebare, doi polițiști beți În uniforme verzi apărură În fugă dinspre câmp, cu lanterne și puști ațintite spre el. Era prima dată când Walter făcea o asemenea greșeală. În mod normal, era foarte meticulos când venea vorba de numărarea pasagerilor. Înainte ca domnul Joe să demareze, Walter aprinsese lumina aceea verde enervantă ca să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Și câinii de pază? — Tot În țarc sunt, molfăie niște oase proaspete. Heinrich făcu un inventar al tuturor lucrurilor furate În ultimele șase luni: un televizor mic, antena parabolică cu care prindeau posturi internaționale În mod ilegal, o bicicletă, o lanternă cu manivelă, niște baterii Toyo mari, de doisprezece volți, o cutie de semințe de floarea-soarelui cu aromă de ghimbir și acum generatorul cu bicicletă. — Mergeți În oraș și vedeți dacă generatorul e de vânzare pe piața neagră. Dacă da, anunțați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
de vreo cincisprezece centimetri, iar deasupra era un pat elastic făcut din straturi de fâșii subțiri de bambus, care, urma el să descopere Întinzându-se Întâi pe spate, apoi pe-o parte, era incredibil de confortabil. Heidi se servi de lanternă ca să inspecteze interiorul camerei În care urma să-și petreacă noaptea. Pereții alcătuiți din rădăcinile contorsionate erau netezi și curați, nici urmă de cele patru elemente de coșmar: mucegai, lilieci, păianjeni sau noroi. Își scoase pătura Space și se Înveli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]