KorAP: Find »[drukola/base=larvă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...27 28 29 ...77 >

1,913 matches

Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850

manifestă prin gelificarea chorionului și lichefierea brună a lichidului amniotic. Un rol important în reducerea populațiilor acestui dăunător îl are viespea oofagă Trichogramma evanescens Westw., care poate parazita 30 - 60% din totalul ouălelor depuse de Pieris brassicae L (Szabo, 1993). Larvele și pupele de Pieris brassicae L sunt parazitate de 20 de genuri și specii de himenoptere și diptere: Apanteles glomeratus L., Apanteles rubecula Marsh., Hyposoter ebeninus Grav., Tachina larvarum L., ce contribuie la reducerea populațiilor de larve cu 25 - 80

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
L (Szabo, 1993). Larvele și pupele de Pieris brassicae L sunt parazitate de 20 de genuri și specii de himenoptere și diptere: Apanteles glomeratus L., Apanteles rubecula Marsh., Hyposoter ebeninus Grav., Tachina larvarum L., ce contribuie la reducerea populațiilor de larve cu 25 - 80 %. Speciile Pteromalus puparum L., Hemiteles melanarius Grav. și Coccygomimus instigator F. parazitează pupele în procent de 10 - 35 %. Plante atacate și mod de dăunare. Larvele produc pagube mari în culturile de varză și conopidă. La început, larvele

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
Hyposoter ebeninus Grav., Tachina larvarum L., ce contribuie la reducerea populațiilor de larve cu 25 - 80 %. Speciile Pteromalus puparum L., Hemiteles melanarius Grav. și Coccygomimus instigator F. parazitează pupele în procent de 10 - 35 %. Plante atacate și mod de dăunare. Larvele produc pagube mari în culturile de varză și conopidă. La început, larvele rod epiderma inferioară și parenchimul frunzelor. Mai târziu, larvele rod toate frunzele, din care rămân numai nervurile principale, atac cunoscut sub numele de “scheletuirea frunzelor” (fig. 14). Măsuri

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
larve cu 25 - 80 %. Speciile Pteromalus puparum L., Hemiteles melanarius Grav. și Coccygomimus instigator F. parazitează pupele în procent de 10 - 35 %. Plante atacate și mod de dăunare. Larvele produc pagube mari în culturile de varză și conopidă. La început, larvele rod epiderma inferioară și parenchimul frunzelor. Mai târziu, larvele rod toate frunzele, din care rămân numai nervurile principale, atac cunoscut sub numele de “scheletuirea frunzelor” (fig. 14). Măsuri de prevenire și combatere. Diminuarea pierderilor de recoltă produse de agenții patogeni

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
melanarius Grav. și Coccygomimus instigator F. parazitează pupele în procent de 10 - 35 %. Plante atacate și mod de dăunare. Larvele produc pagube mari în culturile de varză și conopidă. La început, larvele rod epiderma inferioară și parenchimul frunzelor. Mai târziu, larvele rod toate frunzele, din care rămân numai nervurile principale, atac cunoscut sub numele de “scheletuirea frunzelor” (fig. 14). Măsuri de prevenire și combatere. Diminuarea pierderilor de recoltă produse de agenții patogeni și dăunători în culturile de varză este condiționată de

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
rămase la suprafața solului după recoltare și contribuie la diminuarea rezervei biologice; o prașile mecanice și manuale. Aceste lucrări contribuie la distrugerea buruienilor, care sunt gazde intermediare pentru diferiți dăunători, ducând la reducerea rezervei biologice. Se aplică tratamente chimice împotriva larvelor din primele vârste, care sunt mai sensibile la acțiunea insecticidelor. De subliniat este faptul că tratamentele vor fi oprite înainte de formarea căpățânii. Se poate folosi unul din următoarele produse: a) insecticide organofosforice: Actellic 50 EC0,15 %, Carbetox 37 CE - 0

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
Pata apicală de la vârful aripilor anterioare este redusă, apărând fragmentată sau chiar lipsește. Partea inferioară a aripilor posterioare este gălbuie, iar pudrația griverzuie se găsește doar de-a lungul nervurilor. Oul este asemănător cu cel al celorlalte specii de Pieris. Larva matură are în jur de 30 mm lungime, este de culoare verde închis, cu o linie dorsală neagră îngustă și două laterale galbene. Crisalida este asemănătoare cu cea de Pieris rapae L. Biologie și ecologie. Prezintă 2 - 3 generații pe

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
fiind mai puțin extinsă în jos. Pe partea inferioară a aripilor posterioare desenul este asemănător cu cel de la Pieris brassicae (fig. 15 a). Oul are formă piramidală, cu 13 costule subcarenate pe toată lungimea lor și cu striuri transversal fine. Larva matură are în jur de 25 - 30 mm lungime. În primele stadii de dezvoltare are culoarea ocru, cu capul negru-închis. În ultimul stadiu capul este verde, cu puncte negre. Culoarea corpului larvei este verde- cenușie, cu tuberculi și puncte negre

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
toată lungimea lor și cu striuri transversal fine. Larva matură are în jur de 25 - 30 mm lungime. În primele stadii de dezvoltare are culoarea ocru, cu capul negru-închis. În ultimul stadiu capul este verde, cu puncte negre. Culoarea corpului larvei este verde- cenușie, cu tuberculi și puncte negre fine. Pe marginea dorsală are o linie fină, de culoare galben-verzuie și câte o linie stigmatică întreruptă gălbuie. Corpul prezintă o pubescență fină (fig. 15 B). Crisalida are un apendice cefalic ascuțit

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
cenușii, cu marginile mai închise (fig. 15 a). Oul este hemisferic, de 0,6 - 0,7 mm în diametru, de culoare albă- gălbuie. Pe suprafața oului se găsesc numeroase striațiuni, care se unesc în regiunea polului superior (fig. 15 b). Larva matură are 35 - 40 mm lungime, de culoare variabilă, de la verde-deschis până la bruncenușiu, capul și protoracele sunt negre. Pe partea dorsală se găsește o dungă mediană deschisă, iar lateral dungi oblice gălbui (fig. 15 c). Pupa are 20 - 40 mm

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
grupe de 10 - 40 (uneori până la 150) pe partea inferioară a frunzelor de varză, conopidă, ridichi și alte crucifere. Prolificitatea unei femele poate să ajungă până la 2700 ouă, în medie sunt depuse 600 - 800 ouă. Incubația durează 12 - 14 zile. Larvele care apar, stau grupate și se hrănesc cu frunze, determinând perforații punctiforme. Apoi larvele devin solitare și ajung la completa dezvoltare după 21 - 30 zile. Larvele părăsesc plantele și migrează în sol, unde se transformă în pupe. Stadiul de pupă

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
conopidă, ridichi și alte crucifere. Prolificitatea unei femele poate să ajungă până la 2700 ouă, în medie sunt depuse 600 - 800 ouă. Incubația durează 12 - 14 zile. Larvele care apar, stau grupate și se hrănesc cu frunze, determinând perforații punctiforme. Apoi larvele devin solitare și ajung la completa dezvoltare după 21 - 30 zile. Larvele părăsesc plantele și migrează în sol, unde se transformă în pupe. Stadiul de pupă durează 10 - 12 zile, iar fluturii apar în luna iulie și dau naștere la

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
2700 ouă, în medie sunt depuse 600 - 800 ouă. Incubația durează 12 - 14 zile. Larvele care apar, stau grupate și se hrănesc cu frunze, determinând perforații punctiforme. Apoi larvele devin solitare și ajung la completa dezvoltare după 21 - 30 zile. Larvele părăsesc plantele și migrează în sol, unde se transformă în pupe. Stadiul de pupă durează 10 - 12 zile, iar fluturii apar în luna iulie și dau naștere la a doua generație de larve. Acestea se dezvoltă pe varza de toamnă

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
la completa dezvoltare după 21 - 30 zile. Larvele părăsesc plantele și migrează în sol, unde se transformă în pupe. Stadiul de pupă durează 10 - 12 zile, iar fluturii apar în luna iulie și dau naștere la a doua generație de larve. Acestea se dezvoltă pe varza de toamnă sau alte crucifere până în luna octombrie, când se transformă în pupe, stadiu în care iernează. Populațiile de Mamestra brassicae L. sunt parazitate de numeroase specii de himenoptere. Astfel, Trichogramma evanescens Westw. parazitează ouăle

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
când se transformă în pupe, stadiu în care iernează. Populațiile de Mamestra brassicae L. sunt parazitate de numeroase specii de himenoptere. Astfel, Trichogramma evanescens Westw. parazitează ouăle de Mamestra brassicae L., în procent cuprins între 35 - 90 %; pentru cel de larvă speciile Meteorus rubens Nees. și Microplitis mediator Hal., procentul de parazitare fiind de 10 - 40 %. Pupele sunt parazitate de Coccygomimus instigator F. și Ephialtes compunctor L., în procent de 8 - 10 %. Plante atacate și mod de dăunare. Buha verzei este

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
în procent de 8 - 10 %. Plante atacate și mod de dăunare. Buha verzei este un dăunător polifag; pe lângă speciile crucifere: varză, conopidă, muștar, rapiță etc., se întâlnește frecvent pe sfeclă, tutun, mazăre, unele plante medicinale (mătrăguna), plante ornamentale (dalii, crizanteme). Larvele care apar rod la început epiderma inferioară și parenchimul frunzelor, apoi perforează limbul foliar sub formă de orificii neregulate. Pagube mai mari le produc omizile din ultimele vârste, care pătrund în căpățâna de varză sau inflorescențele de conopidă, în care

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
de orificii neregulate. Pagube mai mari le produc omizile din ultimele vârste, care pătrund în căpățâna de varză sau inflorescențele de conopidă, în care rod galerii mari (fig. 15 d). În aceste galerii se adună resturi de hrană și excrementele larvelor, pe care se localizează diferite bacterii și ciuperci saprofite, ce accelerează procesele de degradare. La atacuri puternice, pagubele pot ajunge până la 80 %. Măsuri de prevenire și combatere Se aplică un complex de măsuri preventive și curative și anume: o executarea

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
mai timpuriu, în terenuri bine pregătite, pentru a se obține plante viguroase, mai rezistente la atac. La semnalarea atacului se vor aplica tratamente chimice cu aceleași produse specificate la Peris brassicae L. Pragul economic de dăunare este de 12 - 15 larve/100 plante pentru culturile de varză timpurie și 15 - 18 larve/100 plante la culturile de varză de toamnă. Buha legumelor - Mamestra oleracea L., ordinul Lepidoptera, familia Noctuidae Sin: Hadena oleracea L., Polia oleracea L., Melachra oleracea L., Scotogramma oleracea

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
viguroase, mai rezistente la atac. La semnalarea atacului se vor aplica tratamente chimice cu aceleași produse specificate la Peris brassicae L. Pragul economic de dăunare este de 12 - 15 larve/100 plante pentru culturile de varză timpurie și 15 - 18 larve/100 plante la culturile de varză de toamnă. Buha legumelor - Mamestra oleracea L., ordinul Lepidoptera, familia Noctuidae Sin: Hadena oleracea L., Polia oleracea L., Melachra oleracea L., Scotogramma oleracea L., Lacanobia oleracea L. Răspândire. Este frecventă în Europa. În țara

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
de culoare galbenă-castanie și alta inelară cenușie. Ambele pete sunt mărginite de câte o dungă albă. Aripile posterioare sunt cenușii-deschis, având pe marginea externă o bandă întunecată. Oul este hemisferic, cu diametrul de 0,18 mm, de culoare verde uniform. Larva matură are 35 - 40 mm lungime, de culoare variabilă, de la verde la brun-roșcat; pe partea dorsală se găsesc dungi longitudinale albe, iar laterale o dungă albă-gălbuie. Biologie. Iernează în stadiul de pupă în sol și prezintă o generație pe an

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
nocturn. După o perioadă de hrănire cu nectarul florilor are loc împerecherea. Femela depune ouăle în grupe de 50 - 200, pe partea inferioară a frunzelor. Prolificitatea unei femele poate fi de până la 1000 ouă. Incubația durează 5 - 12 zile; iar larvele care apar și care se hrănesc cu parenchimul frunzelor. Evoluția larvelor durează 30 - 35 de zile. Larvele mature părăsesc plantele coboară în sol, unde se transformă în pupe, stadiu în care iernează. Plante atacate și mod de dăunare. Buha legumelor

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
împerecherea. Femela depune ouăle în grupe de 50 - 200, pe partea inferioară a frunzelor. Prolificitatea unei femele poate fi de până la 1000 ouă. Incubația durează 5 - 12 zile; iar larvele care apar și care se hrănesc cu parenchimul frunzelor. Evoluția larvelor durează 30 - 35 de zile. Larvele mature părăsesc plantele coboară în sol, unde se transformă în pupe, stadiu în care iernează. Plante atacate și mod de dăunare. Buha legumelor este un dăunător polifag, ce produce pagube la culturile de crucifere

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
de 50 - 200, pe partea inferioară a frunzelor. Prolificitatea unei femele poate fi de până la 1000 ouă. Incubația durează 5 - 12 zile; iar larvele care apar și care se hrănesc cu parenchimul frunzelor. Evoluția larvelor durează 30 - 35 de zile. Larvele mature părăsesc plantele coboară în sol, unde se transformă în pupe, stadiu în care iernează. Plante atacate și mod de dăunare. Buha legumelor este un dăunător polifag, ce produce pagube la culturile de crucifere, sfeclă, sparanghel etc. Pagubele sunt mai

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
sunt de culoare brună, cu maginea posterioară mai deschisă. Aripile posterioare sunt cenușiiînchis, cu franjuri din perișori lungi (fig. 16 a, b). Oul este oval, de 0,25 - 0,50 mm lungime, de culoare galbenă- deschis (fig. 16 c, d). Larva matură are 10 - 12 mm lungime; corpul este fusiform, de culoare verde-gălbuie; capul este brun-închis, cu pete roșcate în partea posterioară. Segmentele toracice și abdominale prezintă câte două rânduri transversale de sclerite, de culoare mai deschisă, prevăzute cu un punct

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
apariția adulților. Depunerea ouălelor are loc izolat sau în grupe mici (2 - 4), pe partea inferioară a frunzelor diferitelor plante crucifere (varză, conopidă, ridichi,gulii etc). O femelă poate depune 80 - 120 de ouă. Incubația durează 3 - 7 zile, iar larvele care apar pătrund în frunze, unde rod parenchimul, rozând mine caracteristice. După o perioadă de hrănire de 415 zile, larvele părăsesc minele și trec pe partea inferioară a frunzelor, unde trăiesc în colonii, înfășurând mai multe frunze cu fire de

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]