754 matches
-
în anul 1960. În Luduș își are sediul o judecătorie, aflată în raza teritorială a Tribunalului Mureș și a Curții de Apel Târgu Mureș. În acest oraș a fost confecționată și instalată o copie a Statuii Lupoaicei (“Lupa Capitolina”), simbolul latinității poporului român. Biserica Reformată este cea mai caracteristică clădire din oraș. Turnul bisericii se poate identifica chiar de la intrarea în oraș. Biserica construită în stil neoclasic în 1889 dovedește faptul că Ludușul a început să devine un oraș chiar în
Luduș () [Corola-website/Science/297020_a_298349]
-
toval (piele de vacă sau de vițel, tăbăcită cu substanțe vegetale, din care se confecționează încălțăminte rezistentă). Tot în 1906, cu prilejul împlinirii a 2000 de ani dela "cucerirea și civilizarea Daciei de câtre romani", cum se spunea în spiritul latinității începutului de veac, este ridicat în Parcul Central "Tudor Vladimirescu" (început în 1889 și inaugurat în 1900), Monumentul Împăratului Traian, realizat de sculptorul D. Franassovici. În 1912, în clădirea internat a Liceului "Traian", sub direcția lui Alexandru Bărcăcilă, este înființat
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
iar capacitățile de producție vor intra pe rând în funcțiune între 1972-1975. În 1970 este inaugurată Fabrica de Nutrețuri Combinate. În 1972 Turnu-Severin devine municipiu. Sublinierea identității naționaliste în ideologia comunistă a anilor ‘70, clădită pe baza anteriorității traco-dacice, opusă latinității occidentale "cotropitoare", adaugă la numele Severinului cu ocazia împlinirii a 2050 de ani de atestare documentară și numele antic Drobeta. La 15 mai 1972, prin Decretul 197 al Consiliului de Stat, numele orașului devine Drobeta-Turnu Severin. La 16 mai 1972
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
sărbătorită ziua refondării Severinului modern: 23 aprilie 1833. "Zilele Severinului" au fost inițiate în anul 1992, având ca argumentație susținuta și aprobată de către membrii Consiliului Local al Municipiului Drobeta Turnu Severin de la acea vreme, marcarea celor trei zile, respectiv Ziua Latinității, sărbătoarea Sfântului Gheorghe (patronul spiritual al orașului) și data atestată documentar a înființării orașului, respectiv 21, 22 și 23 aprilie. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Drobeta-Turnu Severin se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
Reformată din Cetate, Biserica Reformată cu un Turn, Sinagoga Status Quo Ante, Biserica Înălțarea Domnului, Biserica Unitariană. Identitatea orașului este reprezentată prin intermediul monumentelor și statuilor presărate pe întreg spațiul Târgu Mureșului. Cele mai semnificative sunt Monumentul celor doi Bolyai, Monumentul latinității, Monumentul Secuilor Martiri, Statuia lui György Aranka, Statuia lui Avram Iancu, Statuia lui Béla Bartók, Statuia lui György Bernády, Statuia lui Alexandru Papiu Ilarian, Statuia lui Tamás Borsos, Statuia lui Károly Kós, Statuia lui Sándor Kőrösi Csoma, Statuia lui Petru
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
publici provenite din epoca dualistă și revigorarea culturii române. În acest context au fost mutate toate statuile publice, care au prezentat pe liderii maghiari care au luat parte în Revoluția Maghiară din 1848 și a fost amplasat un monument dedicat latinității. Au fost înființate clase cu limba de predare română în o parte din instituțiile de învățământ construite în dualism, iar în locul institutului militar austro-ungar a fost creat cu ajutorul ministerului din București Liceul Militar "Mihai Viteazul". Teatrul Național înființat în 1947
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
român. A doua sinteză se produce diferit la nordul și la sudul Dunării, în decursul mai multor secole, între populația daco-romană și populațiile slave venite în secolul VII. Consecințele așezării slavilor la Dunărea de jos sunt importante. Are loc separarea latinității din peninsula Balcanică de cea nord-dunăreană. La sud de Dunăre, majoritatea populației romanice este înconjurată de slavi, iar cea rămasă, devenită minoritară, păstrează la sudul munților Balcani o limbă cu influențe slave mai mici și apropape total lipsită de împrumuturi
Istoria românilor () [Corola-website/Science/296801_a_298130]
-
Temelia lăcașului de cult era din lespezi de râu și formau un dreptunghi cu laturile de 8 și 7 metri. Vestigii arheologice asemănătoare au fost descoperite și la Nicolina - Iași, datate în aceeași epocă. Istoricul Lucien Musset a scris că latinitatea Europei centrale din Suabia până în Transilvania ar trebui să fie privită ca un întreg; părțile occidentale au fost germanizate, cele din mijloc maghiarizate și numai cele din est și sud (România) și-au menținut latinitatea În secolul al XIII-lea
Istoria românilor () [Corola-website/Science/296801_a_298130]
-
Lucien Musset a scris că latinitatea Europei centrale din Suabia până în Transilvania ar trebui să fie privită ca un întreg; părțile occidentale au fost germanizate, cele din mijloc maghiarizate și numai cele din est și sud (România) și-au menținut latinitatea În secolul al XIII-lea au fost create câteva mici formațiuni prestatale românești, urmând ca abia în secolul XIV să se formeze voievodatele Moldovei și Țării Românești, ce aveau să lupte contra Imperiului Otoman, care a cucerit Constantinopolul în 1453
Istoria românilor () [Corola-website/Science/296801_a_298130]
-
că atunci populația covârșitoare a Țaratului de Vidin era românească (astăzi românii sunt majoritari încă în zona rurală), iar religia încurajată de țarii români din dinastia Asăneștilor ai Imperiului valaho-bulgar au solicita la Roma trimiterea unui nunțiu papal pentru revirimentul latinității în lupta contra asimilaționismului slavon. Denumirea maghiară "Bolgárcserged", la fel ca și vechea denumire românească "Cergău Șcheiesc", păstrează amintirea venirii bulgarilor. Odată cu Reforma protestantă bulgarii catolici din Cergău și-au pierdut limba și au devenit evanghelici (luterani). Ulterior, satul ajungând
Cergău Mic, Alba () [Corola-website/Science/300234_a_301563]
-
se enunță o serie de reguli ortografice pentru limba română scrisă cu alfabetul chirilic. Începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, preocuparea pentru ortografia limbii române s-a intensificat odată cu lupta dusă de Școala Ardeleană pentru demonstrarea latinității poporului și limbii române. La această luptă au contribuit printre alții Gheorghe Șincai, Petru Maior și Samuil Micu. Acesta din urmă a propus primele reguli ortografice pentru scrierea cu alfabetul latin în "Carte de rogacioni pentru evlavia homului chrestian" (Viena
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
poeme în strofe safice, Carmen XVII și XXVII și care menționează de altminteri un Niceta în Epistula 29. Din aceste texte aflăm că Niceta îi învăța pe barbari să «îl cânte pe Christos cu o inimă romană», ceea ce aparent dovedește latinitatea personajului. Din opera sfântului Niceta se păstrează șase cateheze adresate catehumenilor, precum și câteva scrieri pastorale. Începând cu Germain Morin, liturgiștii moderni îi atribuiesc tot lui Niceta imnul Te Deum laudamus, despre care se credea a fi fost opera sfântului Ambrosiu
Niceta de Remesiana () [Corola-website/Science/298763_a_300092]
-
al Hărților și Cărții Vechi din București, Moldova mai apare și sub numele de Velacia Bogdana, în timp ce Transilvania apare sub numele de Velacia Interiore iar Țara Românească sub numele de Velacia Bassaraba. Există și o opinie că Moldova ar aparține latinității Europei centrale. Istoricul Lucien Musset a scris că latinitatea Europei centrale din Suabia până în România ar trebui să fie privită ca un întreg; părțile occidentale au fost germanizate, cele din mijloc maghiarizate și numai cele din est și sud și-
Istoria Moldovei () [Corola-website/Science/297920_a_299249]
-
apare și sub numele de Velacia Bogdana, în timp ce Transilvania apare sub numele de Velacia Interiore iar Țara Românească sub numele de Velacia Bassaraba. Există și o opinie că Moldova ar aparține latinității Europei centrale. Istoricul Lucien Musset a scris că latinitatea Europei centrale din Suabia până în România ar trebui să fie privită ca un întreg; părțile occidentale au fost germanizate, cele din mijloc maghiarizate și numai cele din est și sud și-au menținut latinitatea În Evul Mediu, Moldova era împărțită
Istoria Moldovei () [Corola-website/Science/297920_a_299249]
-
Istoricul Lucien Musset a scris că latinitatea Europei centrale din Suabia până în România ar trebui să fie privită ca un întreg; părțile occidentale au fost germanizate, cele din mijloc maghiarizate și numai cele din est și sud și-au menținut latinitatea În Evul Mediu, Moldova era împărțită în Țara de Sus și Țara de Jos. Din Țara de Jos făcea parte și Basarabia veche (Bugeacul turcesc), care aparținuse inițial Munteniei, de la care își trage numele (Țara Românească apare inițial sub numele
Istoria Moldovei () [Corola-website/Science/297920_a_299249]
-
pe treptele muzeului, la nivelul ochiului, nu pe un soclu, nu în interior, ci extrem de tangibil și, într-un fel, foarte disponibil, iar aici discursul poate fi destul de neclar. Pe de-o parte, poate fi interpretat ca un dispreț al latinității (fără piedestal, nu este ridicat deasupra mulțimii, este coborât și lăsat în voia ei - ceea ce se și întâmplă când turiști și localnici deopotrivă își fac poze amuzante cu statuia; este descentrat de pe axul fațadei, pus în partea în care înălțimea
Lupi în spațiul public () [Corola-website/Science/296162_a_297491]
-
ca și când </spân><spân lang="zxx">raportul ar fi în favoarea dacității, iar romanitatea e doar un suport. Adusă de Traian, lupoica capătă o pondere cel putin egală cu elementul dacic și accentuează </spân><spân lang="zxx">astfel</spân><spân lang="zxx"> latinitatea.</spân></spân></spân></spân></p> Din păcate, valurile de comentarii la adresa statuii nu se îndreaptă spre zona ideologică, ci spre cea estetică, iar acest lucru nu poate să însemne decât că ne putem aștepta la o variantă mai „frumoasă” a
Lupi în spațiul public () [Corola-website/Science/296162_a_297491]
-
nobilitatea” neamului propriu din Maramureș, parte componentă și atât de originală în ansamblul geografiei spirituale române. Era vorba, desigur, de o „nobilitate” mai înaltă și mai veche decât cea curent „nemeșească”, cu referințe nu numai istorice, ci și etnico-folclorice în latinitatea antică. Autorul a avut conștiința că, dând publicității diplomele vechi ale maramureșenilor, făcea totodată o operă de o reprezentativitate mai largă, ce repercutează în istoria generală a românilor din epoca „descălecărilor” întemeietoare de țară.
Ioan Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/307210_a_308539]
-
volum «Din lirica eminesciană»-2008 și «Respirând cu Nichita»-2009 Ilustrație de carte la ediția bilingvă «Poezie bucovineană», editată de Centrul Cultural «Bucovina» - 2011 Premiul «Opera Omnia» acordat de către Consiliul Județean Suceava-2011; membru al Asociației culturale româno-franceze «Pentru artă și latinitate»-2000; membru al Asociației culturale româno-franceze «Nova Bucovina»-2003 membru al Asociației culturale franceze «Printemps roumain»-2007 membru al „Tonitza Art Grup»-Universitatea «Ștefan cel Mare» Suceava-2006 colaborator al «Casei de cultură belgo - române din Bruxelles» - 2007; Co-organizator, alături de Ion
Mihai Pânzaru-Editura Pim () [Corola-website/Science/308542_a_309871]
-
naționale din Basarabia. În calitate de secretar al Sfatului Țării la 27 martie 1918 Ion Buzdugan semnează Actul Unirii Basarabiei cu România . Proclamând Unirea, el ținea în mâna dreaptă pe Biblia lui Șerban Cantacuzino, pentru a dovedi, în modalitatea sacră a jurământului, latinitatea limbii pe care o vorbeau deopotrivă românii din stânga și din dreapta Prutului. După Unirea și-a luat licență în drept la Universitatea din Iași și doctor în economie politică la Universitatea din Cernăuți . Fiind deputat de Bălți în Parlamentul României pe parcursul
Ion Buzdugan () [Corola-website/Science/307514_a_308843]
-
Paris din 1856, Urechia era la curent cu tendințele țărilor participante, acționa preocupat de soarta Principatelor Române, făcea în acest scop, cum îi va scrie lui Gheorghe Sion, „antecameră pe la toate persoanele influente.” În gazeta "Opiniunea" își exprimă convingerea unității latinității occidentale și orientale europene, notând cu privire la condițiile prevăzute de "Convenția de la Paris" pentru viitorul Domn al Principatelor: „...un principe de origină latină ne place să credem că nu este un principe străin, el fiind fiul uneia din surorile noastre, fiice
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
d'Orient. Études ethnographiques, géographiques, historiques, économiques et littéraires", apărută în 1884, la București și cu sprijinul moral și material al statului român și personal a lui Carol I, la intervențiile lui Urechia. Léon de Rosny dedică această sinteză asupra latinității orientale lui Urechia, iar în anul 1879, Institutul Etnografic din Paris îi oferă lui Urechia bustul său, operă a sculptorului W. Hegel, expresie a simpatiei și gratitudinii pentru „savanta sa activitate” la Sesiunea inaugurală a "Congresului Internațional al Științelor Etnografice
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
Unitatea Românilor de Pretutindeni" a realizat o replică a statuii, pe care a dăruit-o noului stat, de aceeași obârșie latină. Statuia a fost instalată în fața “Muzeului de Istorie a Republicii Moldova” din Chișinău. Odată cu venirea comuniștilor rusofoni la putere, simbolurile latinității poporului au ajuns a fi din nou marginalizate în contextul doctrinii moldovenismului promovat de către aceștia. Oportun deteriorată de mâini cu atât de curajoase, cu cât erau anonime și acționau noaptea, Lupoaica a fost demontată de pe soclu pentru restaurare, și în ciuda
Statuia Lupoaicei din Chișinău () [Corola-website/Science/308452_a_309781]
-
ținutul Târnavelor, cu ascendenți, probabil, în rândul familiilor de negustori care activaseră în zona comercială a Sibiului. Iosif, ca și frații săi mai mari, Ana și Ioan, a învățat carte la școlile românești din Transilvania, care i-au imprimat conștiința latinității poporului român. La Sibiu, împreună cu un alt ardelean, Iosif Popovici, a cunoscut activitatea tipografică a sașilor, cu care va păstra strânse legături pe toată perioada activității de mai târziu. Casa de comerț Constantin Hagi Pop ori altele similare ale grecilor
Iosif Romanov () [Corola-website/Science/303846_a_305175]
-
Statuia Lupoaicei sau Monumentul Latinității se află în centrul municipiului Târgu Mureș, pe Strada Primăriei, în apropierea Pieței Trandafirilor. Lupa Capitolina este un monument al latinității amplasat în Roma, Italia. Pentru a omagia originea latină a poporului român, între 1906-1926 statul italian a facut cadou
Statuia Lupoaicei din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/304306_a_305635]