1,966 matches
-
zic că tot trebuia să ne spui, nu mai ne făceam atâtea griji că rămâi holtei[ Bărbat necăsătorit, burlac, celibatar. DEX] până la adânci bătrâneți. - Uite că acum ai scăpat de grija asta. Dar hai cu supa aia mai repede că leșin de foame. Nimeni nu a mâncat dintre noi pe ziua de astăzi. - Dar ce crezi că eu am avut timp? N-am băgat de aseară niciun dumicat[ Bucată mică ruptă dintr-un aliment, atât cât se bagă o dată în gură
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
03 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Ploaia a stat. Strâng într-o mână umbrela udă și în cealaltă un ghiveci cu trandafirași roșii. Pașii îmi devin șovăielnici...simt chiar un ușor tremurat în picioare, în tot corpul. Sper să nu leșin! În cimitirul de la marginea satului, unde am rugat șoferul să oprească pentru câteva clipe, ierburile zâmbesc obraznic peste trupurile părăsite, de vreme, de cei vii și nepăsători. Caut cu privirea, în zona spre care mă îndrept, coroane recente. Sunt două
VIEŢI RISIPITE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379881_a_381210]
-
de deal și împrejmuită de gard înalt de beton...”! A înțeles că acolo este ea dusă. A înțeles că șoferul taxiului era tocmai violatorul de atunci. A mai apucat doar să șoptească „Dumnezeule, de ce m-ai adus aici?” și a leșinat. Când șoferul a revenit, mai întâi s-a uitat atent la ea. Convins că nu s-a dezmeticit, a pornit motorul și a urcat pe acel drum de beton destul de greu. Roțile se propteau în barele de fier-beton ce traversau
EPISODUL 13, CAP. V, CHEMAREA DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379935_a_381264]
-
vitrina cu păpuși imaginare legănate în nopțile de singurătate când spaimele de copil ascund alte spaime muzică tristă viață de noapte filmul acela ce rulează continuu aceiași stație unde coboară o femeie ce privește vitrina cu păpuși despuiate cocheta femeie leșină pe stradă când vede plângând o păpușe de iută ... Citește mai mult PĂPUȘILE DE IUTĂautor Nicolae Nistorprivea vitrina cu păpuși imaginare legănate în nopțile de singurătatecând spaimele de copilascund alte spaimemuzică tristă viață de noaptefilmul acela ce rulează continuuaceiași stație
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
mult PĂPUȘILE DE IUTĂautor Nicolae Nistorprivea vitrina cu păpuși imaginare legănate în nopțile de singurătatecând spaimele de copilascund alte spaimemuzică tristă viață de noaptefilmul acela ce rulează continuuaceiași stație unde coboară o femeiece privește vitrina cu păpuși despuiate cocheta femeie leșină pe stradăcând vede plângând o păpușe de iută... III. PANTOFII PANACEU, de Nicolae Nistor , publicat în Ediția nr. 2218 din 26 ianuarie 2017. Știu, doamnă, ce pantofi preferați: Tocul înalt - fantezii! Tocul jos - resemnare, speranțe trecute, Nemulțumirea de sine. Pantoful
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
îngrozitor și îi era frig pentru că avea cămașa umedă de sânge. Îl mai văzu pe McKiddo cum își îndreaptă sexul spre fața ei, iar apoi un zgomot puternic și înfundat îl făcu să cadă pe ea. În secunda următoare Renn leșină.
PĂCATE DE CARMEN SUISSA de CARMEN SUISSA în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380403_a_381732]
-
pe partea cealaltă, dar nu se deschidea nicio ușă. Când deodată din pereții liftului ăla au început să iasă niște bastoane care mă loveau cu sălbăticie și în cap și peste față și peste picioare și peste mâini până am leșinat. Nu aveai unde să fugi, te dădeai în stânga te loveau bastoanele din dreapta, ridicai piciorul te lovea în tălpi, era ceva diabolic. Nici în ziua de azi nu știu cum am scăpat. M-am trezit la un moment dat că stăteam pe o
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
ADRIAN BOTEZ - ALTARUL DIN PĂDURE (POEME) Autor: Adrian Botez Publicat în: Ediția nr. 1907 din 21 martie 2016 Toate Articolele Autorului MĂ IARTĂ - DOAMNĂ... mă iartă - doamnă - când privesc spre neguri și uită iarna: voi pleca-n curând! când Marți leșină-n brațele lui Miercuri înseamnă vești - dar nu cobit de sfânt m-au consolat în aer elfii stranii mă-ndură la hotarul cu dragoni: am ascultat - eu surdul - grav litanii m-am înfrățit cu-amurguri de eoni mă iartă - doamnă
ALTARUL DIN PĂDURE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380522_a_381851]
-
-l intereseze asemenea treburi; [...] tâlcul politicii îl deprinsese la Paris; plecase hotărât să se întoarcă medic, dar lecția de anatomie „pe viu“ [...] l-a dat gata» - p. 36; fiindcă „lecția de anatomie“ se făcea „în realitate“, pe cadavru; și Alecu „leșină“ - ceea ce-l determină să renunțe la Facultatea de Medicină și să urmeze cursurile Facultății de Drept), Scara din vis (un vis al mamei, cu un Alecu / Alexandru voinic, ce încerca să ajungă la rodul din „creștetul“ marelui nuc bătrân de-
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
cocoș să vadă, Și-apoi calcă șmecherește Spre găini și le zâmbește. Ele nici nu mai respiră, Stau prostite și se miră Și în șoaptă zic deodat’: „Cotcodac ! Vai, ce bărbat !” Și-ntr-o clipă jumătate Cad de-a valma, leșinate ... Referință Bibliografică: VOINICUL DIN OGRADĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1554, Anul V, 03 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
VOINICUL DIN OGRADĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374509_a_375838]
-
în brațe peste el, în grădină. În urma lor tavanele casei s-au prăbușit, unul după altul, doborâte de focul puternic. Nerun reuși să găsească poarta pe care putea ieși din curte. Cu Mona în brațe ieși în drum. Fata era leșinată, înghițise mult fum, în timp ce Nerun era cuprins de o cumplită spaimă pentru că abia îi mai auzea răsuflarea. După ceva vreme, în aerul răcoros de pe drum Mona deschise ochii și-l văzu pe Nerun. Îl strânse tare în brațe, la piept
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374586_a_375915]
-
începe să scormonească în el. Nu îmi ia mult să îmi dau seama ce face: îmi caută o rochie. Mă uit la reflexia mea din oglindă. Corsetul parcă mă lasă fără suflare, iar, pe lângă acest fapt chinuitor, simt că voi leșina din cauza căldurii. Mi-aș dori să fiu în acest moment într-o cameră cu aer condiționat, sau cel puțin cu un ventilator, fiindcă acel evantai s-a dovedit a fi inutil. Lăsând aceste lucruri la o parte, pot spune că
REVERIA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373381_a_374710]
-
întrebă ea pe femei. He, he, este departe. S-a dus cu bărbații pe munte cu oile și caprele, îi răspunse mama lui Naranbaatar, Oyunbileg. Acolo este și stația meteorologică unde lucrează. Când s-a făcut ora prânzului, Ema era leșinată de foame și oboseală. Femeile puseră un ceaun cu apă la fiert. Presărară în el puțină sare, apoi mălai. Și rapid se făcu o mămăligă aurie, pe care o răsturnară pe un tocător de lemn. Oyunbileg aduse o ulcică cu
“PENTRU O IUBIRE, PÂNĂ LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUI“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373341_a_374670]
-
nașterii. Naranbaatar ar fi vrut să o ducă în sat. Dar era déjà prea târziu. Toate am născut aici și nu a fost nicio problemă. Nu o să fie nici cu Ema, spuse Nergui. Dar Ema nu mai auzea numic. Era leșinată de durere. Nu credea că poate rezista la așa o suferință. Deși era o femeie dârză, care lupta cu greutățile. Bucuria nașterii băiețelului a făcut-o să uite totul. Era o mămică fericită. Și Naranbaatar era atât de mândru... avea
“PENTRU O IUBIRE, PÂNĂ LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUI“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373341_a_374670]
-
nimeni de voi. Așa că, să stați cuminți, le spuse bărbatul, răsucindu-și mustățile. Aveau mâncare, portocale din belșug. Cu apa era problemă, dar trebuiau să reziste. Ema încercă să-i lase mai multă apă copilului. După două zile, însă, era leșinată de sete. Cred că nu mai rezist mult”, gândi ea. Voi muri fără îndoială. Dar oare ce se va întâmpla cu băiețelul? ” Ĩncercă să nu adoarmă. Se gândea că dacă va inchide ochii, nu se va mai trezi niciodată... Deodată
“PENTRU O IUBIRE, PÂNĂ LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUI“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373341_a_374670]
-
un cătun și a intrat în grădina lui Sandu Chiriac, unde, la fel, i-a răsturnat stupii. L-au simțit bovinele din grajd și răgeau, băuneau, până când stăpânul a aprins lumina și a ieșit în curte. Spaima dracului ! Mai să leșine. Cine mai văzuse urs la noi în sat? Cu câinii, chiote, țipete l-a dotârnit. A doua zi, s-a auzit că a ajuns în satul Cuci, dincolo de Cățetu, la stâna de capre ale unui localnic. Pesemne, ursul bântuie de
URSUL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371308_a_372637]
-
și înhață prețiosul trofeu pentru care nu trebuie mare efort ca să-l aibă. - Pleacă cu asta de aici!...îmi vine de la stomac în sus!...nu mai suport!, zice Bombonica și se ține cu mâinile de burtă. - Lasă dragă că nu leșini!...urmăriți broasca: acum este prins capul, mâinile și picioarele încă se mișcă și-i atârnă în jos pe lângă cioc, acum îi dispar mâinile și...acum îi dispar și picioarele, iar în urma ei rămâne un miros îngrozitor...aceasta este o lecție
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.6 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371434_a_372763]
-
mințile la cap și refaceți protocolul. Aruncă șervetul de olandă fină în castronul cu supă de raci și ieși îngânând un cântecel de petrecere de pe meleagurile îndepărtate ale Volgii. Abia după ce ieși din încăpere unii dintre servitori își permiseră să leșine iar regele se așeză din nou pe fotoliu și continuă masa. Eforturile diplomatice intense în scopul obținerii supremației în discuții îi dăduseră o foame groaznică. Târziu, în noapte, Alexandru sosit de la o întâlnire foarte plăcută cu o contesă zburdalnică se
TITANI CARE AU SCHIMBAT LUMEA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374763_a_376092]
-
lui negustorule! se justifică Baraba. Și așa a cerut poporul! -Ha ! Poporul... De ce nu i-ai mulțumit procuratorului fiindcă în cele din urmă el te-a scăpat? -Câinele ăla?! M-a însemnat cu fierul roșu aici pe braț până am leșinat! M-ar fi ucis acolo, pe treptele pretoriului dacă ar fi putut. Și până la urmă nici măcar el nu m-a eliberat, ci gloata care a fost toată de partea mea. Cât despre acest Iisus care se credea fiul lui Dumnezeu
AL OPTULEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374704_a_376033]
-
din nou Fata Morgana înaintea lui, pesemne. Vulpea-și târâie scheletul, e aproape leșinată, Doar în vise întrevede, uneori, câte-o poiată; Are, clar, halucinații: drept în față-i o găină! Se repede, dar copacul e prea dur și... iar leșină. Se ridică-aproape moartă, clătinându-se din oase, Și încearcă să-și abțină vorbele-i morocănoase, Când... zărește, ca prin ceață,-un iepuraș ce... măcăne (A luat-o pe-„arătură”, cred că mintea-i țăcăne!). Lipa-lipa, vânătorul o pornește prin pădure
PĂDURE FLĂMÂNDĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375402_a_376731]
-
de toate în mai, bâlbâim rugăciuni la pământ: Tatăl nostru, fii bun și mai stai, nu mai fi supărat, pe cuvânt! Uite, eu, dacă vrei, sunt nebuna care nu se mai poate abține, și sărut toate buzele florii când dintr-însa leșină albine, orice-ar fi, o înfrunt și o-nfrâng ca la luptele-acelea cu taur, și din nori până-n oase căzând mă înmoaie o ploaie de aur. NUNTĂ ÎN GOMORA La-nceput nu-i nimic, numai frică, gust suav furișându-se
LEGENDE de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375487_a_376816]
-
care dormeau jos! Repede luai prima armă pe care o găseai și afară! Pe urmă erau careuri și se țineau discursuri. Plohn stătea lângă mine, cu arma, bineînțeles, eram în repaus. Deodată, Kurti, către mine: „Ține-mă, ține-mă! Eu leșin! Eu leșin!” (Râdem) I s-a făcut rău, dragă, de căldură! Am făcut niște exerciții idioate, nu-ți dai seama ce tâmpenii! Iudit: Din păcate, și aici sunt cazuri urâte la armată. Duci: Pentru că nu iau în considerare starea psihică
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375451_a_376780]
-
jos! Repede luai prima armă pe care o găseai și afară! Pe urmă erau careuri și se țineau discursuri. Plohn stătea lângă mine, cu arma, bineînțeles, eram în repaus. Deodată, Kurti, către mine: „Ține-mă, ține-mă! Eu leșin! Eu leșin!” (Râdem) I s-a făcut rău, dragă, de căldură! Am făcut niște exerciții idioate, nu-ți dai seama ce tâmpenii! Iudit: Din păcate, și aici sunt cazuri urâte la armată. Duci: Pentru că nu iau în considerare starea psihică și fizică
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375451_a_376780]
-
descoperite recent într-un sit arheologic din vestul Kraklului. Ba, la un moment dat, bine subliniat de muzica funebră, este prezentată într-o cutie de plastic transparent, ermetic închisă și bine sigilată, o pungă din cretacicul superior. Animatoarele din jurul savanților leșină, având însă mare grijă să li se vadă chiloțeii pe ecran. Cele care au, care nu, nu! Cu sufletul la gură, poporul privește punga de culoare galbenă pe care se mai văd niște litere mari roșii; BILL... restul este șters
PUNGA DE PLASTIC-EXTREMĂ URGENŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372331_a_373660]
-
ceva bunului președinte... Dar răul se produsese... Ghețarii acoperă din ce în ce mai mult suprafața Terrei. Oceanul scade, din adâncuri apar noi teritorii... Fostul imperiu al Japoniei iese la suprafață, apoi Anglia, America Centrală... și, în sfârșit, Atlantida.... Spectatorii izbucnesc în plâns! Unele femei leșină, altele nasc... Vulcanii erup, lava se scurge în mările nou formate, insule pustii fumegă... Oroare... Din adâncurile universului apare desigur un asteroid uriaș care lovește planeta... Omenirea dispare... END! Filmul ia toate premiile Oscar, lumea este în stare de șoc
RĂCIREA GLOBALĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372330_a_373659]