4,183 matches
-
cerul pare azuriu vapori urcă-n atmosferă, răsăritu-i auriu. Vaporul “Speranța” cu marinari la cart, așteaptă semnalul plecării - la start! Ce confort, ce ambianță, zi superbă de vacanță, profităm de atmosferă și plecăm în croazieră. Marea este liniștită și ne leagănă în larg, la timonă căpitanul, mai semeț ca un catarg. Pescărușii ne salută, albe aripi fâlfâind, pești în bancuri se adună, apa pare de argint. Se zăresc munții golași, navigăm către cascadă, o maimuță stânca pare, văzută în zare... Iată
CROAZIERĂ MEDITERANEANĂ de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Croaziera_mediteraneana.html [Corola-blog/BlogPost/354254_a_355583]
-
oricum suntem deja mult prea departe de mal. Mai așteaptă o stea. De-o fi să străbată, săgeată, cerul că smoala. Vom fi două steluțe de mare, o parte din ea. Mai așteaptă un zbor. Că sânul de mama, ne leagănă curbele mării. Mi-e sufletul puf, mi-e aripa. Plutește ușor. Of, iubita, adorata mea! Vrei să fie asta ultima noapte ? Bine, dar mai așteaptă o stea.. Ne vom avânta spre larguri, odată cu zorii. Departe, departe, de locurile unde iubesc
INCA UN VAL de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/marius_mircea_ganea_1465949336.html [Corola-blog/BlogPost/363592_a_364921]
-
Acasa > Versuri > Farmec > CINE MAI VEDE? Autor: Dorina Șișu Publicat în: Ediția nr. 299 din 26 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului sub ger ochii mei au picurat un semn de întrebare focul își legăna sub mantie iadul viselor roșcate cu miros de buze moi o pictură într-un muzeu de ceară deslușea morții doi câte doi Referință Bibliografică: cine mai vede? / Dorina Șișu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 299, Anul I, 26 octombrie
CINE MAI VEDE? de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cine_mai_vede_.html [Corola-blog/BlogPost/356788_a_358117]
-
acomodare la noile condiții de viață”. „Dar ce revedere, ce întâlnire, ce bucurie pe noi” ! îngână vorbitorul pe tonul melodios al cântecului atunci la modă. Casetofonul transmite vechiul șlagăr de care bătrânii își amintesc după primele acorduri, cu toții îl cântă legănându-se de pe un șold pe altul : „și ce lacrimi și ce bucurie pe noi!” Suferințele reamintite de la distanța anilor capătă strălucirea trofeelor. „Pentru că am întârziat la unitate am fost judecat de un tribunal militar, dar am fost achitat după ce am
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 by http://confluente.ro/getta_berghoff_1458733636.html [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]
-
cred. Această aniversare de-o vârsta cu existența noastră statală mă îndeamnă să gândesc la destine. Destinul, cuvânt cu adâncimi tăinuite, uneori de nepătruns, apare deseori blând și bun când vrea să rămână îngăduitor, ca marea după zile furtunoase, își leagănă valurile liniștite în culorile verde-albastru sub cerul devenit senin. Un destin blând te ajută să vezi altfel fața lucrurilor, evenimentele trăite de-a lungul vieții, te învață să primești răul și binele deopotrivă, cu aceeași inimă fierbinte. Tâlcul bucuriei e
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 by http://confluente.ro/getta_berghoff_1458733636.html [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]
-
ea și-a întins picioarele să-i arate pantofii cu talpa dreaptă, fără toc. Iaron i-a privit picioarele și pantofii și a întrebat-o „și cu cât ai scăzut din înălțime?” Ea a râs și în loc de răspuns și-a legănat numai capul într-o parte și alta, să-l lase să înțeleagă că nu-i împărtășește părerea: „chiar dacă n-am redus din înălțime, o incursiune în gândurile tale nu o să-mi strice” și îl privi în ochi cu zâmbetul cald
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 by http://confluente.ro/getta_berghoff_1458733636.html [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]
-
A putrezit de-atâta nins... * Curgi din mine, sudoare de dragoste, pe cămașa inimii. * Sunt singur. Iau degetele și le prind de umeri, poftindu-le să-ți pipăie somnul căzut pe talpa nopții. * Piatra palidă cu gene de nisip își legăna pântecul, așteptând să nască piramide. * Ieri, timpul se uita-n oglindă să-și vadă sufletul. * Perdeaua luase târziul în palme, țopăind prin cameră ca o cadână. * Dacă luna s-ar sparge pe sânul tău trupul ar plânge cu licurici. Voi
CONFESIUNI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Confesiuni_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/343184_a_344513]
-
Te rog să deschizi îndată! Licuriciul vrea să doarmă, Gazu-n lampă-i pe sfârșite; Mi-s picioarele-amorțite ... Desfă ușa, scumpă doamnă! ... ” Scârțâind, ușa din tindă, Se desface ... la palat, Greierașul mi-a intrat, Iar prințesa, sus, la grindă Tot se leagănă și zice: „Lăutar de trei parale! ... Altu-n locul dumitale În genunchi putea să pice, Nu-l iertam! O știi prea bine, Dar de tine-mi este milă: Te-am iubit, eram copilă Când cântai doar pentru mine.” ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .. Pe străduța noastră
STRADA VECHE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_strada_veche_marin_voican_ghioroiu_1358153627.html [Corola-blog/BlogPost/345170_a_346499]
-
sunt grăbit, deschid umbrela, Ea a fost om, pe când eu Eram piatră, astfel ne privim în secret, Eu - o biată carne cu suflet, acolo, Ca un câine credincios - sufletul. ÎN SOMN ȘI IN NESOMN În somn și în nesomn ne legănăm, Ca-n mari spânzurători din cer, mai sus, Visăm și ne-ntrebăm ce mai visăm. Când soarele recade la apus. Mestecenii copilăriei versuri spun Din cartea lui Esenin, pe de rost, Un paznic m-a bătut lângă un prun, Decât
POEME (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1422192852.html [Corola-blog/BlogPost/377047_a_378376]
-
Pentru tine rădăcină strămoșească... Te-am gângurit întâi, mi-ai fost lumină Și atenție, pe timpul nerostit, Eu te-am șoptit, mereu, ca un iubit Mai apoi, te-am învățat, ``limbă divină``! Chiar dacă am plecat, și-astăzi sunt departe, Te-am legănat prin vise și.. cuvântul L-am mângâiat duios, ca vara, vântul Și l-am trecut, cu tot dorul, în carte. Ca pe un timp, cu scuturări de tei, Te-am înfășat în dalii de candoare Că m-am făcut metaforă
GRAI DULCE ROMÂNESC de LIA RUSE în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/lia_ruse_1472626523.html [Corola-blog/BlogPost/375538_a_376867]
-
chinuită de spasme. - Codruț liniștește copiii, te rog! Nu înțeleg ce se întâmplă și sunt foarte speriați! Cei trei micuți, stăteau adunați ca trei păsărele speriate și sughițau de plâns, terorizați. Tatăl îi îmbrățișă protector pe toți laolaltă și îi legănă duios în brațele lui încăpătoare, explicându-le plângând de fericire că Sofia s-a întors acasă. Miracolul vieții contrazise pronosticurile științei încă odată și din cerul înalt ploua suav cu speranțe și promisiuni. Salvarea sosi ca gândul și Sofia, însoțită
FOCUL DIVIN AL IUBIRII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1483564920.html [Corola-blog/BlogPost/372685_a_374014]
-
a lui Dumnezeu a nemuririi, și ca o prețuire din partea lor: Pe-o creangă de brad, / Pe-un verde răsad, / Se arată-n zori / Colindețe-flori, / Maica le strângea / Multe aduna, / Flori de rugăciuni, / Crenguțe-minuni, / Pruncului le da, / Pat Îi împletea, / Leagăn Îi făcea / Și dulce-i cânta: / Fiule Născut, / De rău neștiut, / Primești rugăciuni / De la oameni buni. Și tot vei primi / Cât pământ va fi (“Colindul Maicii Domnului” - colind popular românesc). Ce ar putea să sugereze aspectul bradului în formă de
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
mai multe vieți, te simți sufletește mai bogat și. - Moralmente, dacă nu și fizic. - Mai tânăr. În fond, îți păstrezi prospețimea și poftă de viață. Eu o cred și am și spus-o într-o recentă poezie: „Voci cerești/te leagănă domol... Un monolog comic, /unul dramatic, /îl spui, îl joci... Nimic nu te apasă. Deodată, ești alt om. / O piesă bună te cufunda/în ape tulburi, /în ape tumultuoase, /din alte lumi, /din alte vremuri. /Tu ești Doamna/care dansează
TEATRUL ÎN VIAŢA MEA de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1423238578.html [Corola-blog/BlogPost/374710_a_376039]
-
nu te apasă. Deodată, ești alt om. / O piesă bună te cufunda/în ape tulburi, /în ape tumultuoase, /din alte lumi, /din alte vremuri. /Tu ești Doamna/care dansează twist/și cânta în aur și Violet!... (extras din poezia" Te leagănă domol") Adina ROSENKRANZ-HERSCOVICI Holon, Israel februarie 2015 Imagine de la o repetitie a piesei lui Jules Romains "Knock ou le Triomphe de la Médecine",cu grupul meu de teatru "Frantaisie",in 2008. Referință Bibliografică: Adina ROSENKRANZ-HERSCOVICI - TEATRUL ÎN VIAȚA MEA / Adina Rosenkranz
TEATRUL ÎN VIAŢA MEA de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1423238578.html [Corola-blog/BlogPost/374710_a_376039]
-
apărut la Cartea Românească, disponibil și în ediție digitală. Invitat special: Georgeta Moarcăs Moderator: Mihail Vakulovski Radu Niciporuc, un autentic lup de mare, deschide în Pascal desenează corăbii orizonturile unor minunate voiaje exotice între cer și pămînt. Lumea lui viețuiește legănată de ritmul tangajului. Fermecătorul povestaș îi surprinde cele mai spectaculoase întîmplări reflectate în oglinda generoasă a mărilor și oceanelor lumii. Cele opt povestiri cu final neașteptat trec granițele literaturii de călătorie, explorînd nu doar tărîmuri exotice, ci și subtile trăiri
Pascal desenează corăbii, de Radu Niciporuc by http://www.zilesinopti.ro/articole/12113/lansare-de-carte-pascal-deseneaza-corabii-de-radu-niciporuc [Corola-blog/BlogPost/100897_a_102189]
-
pe nări din când în când și plesnindu-și fără convingere crupele cu coada. Adulții schimbau puține vorbe între ei, preferând să rămână adânciți în gândurile lor. Sprijinită de marginea de lemn abia dată la rindea, a căruței ce se legăna ușor în mers, Zina privea printre gene, întinderea aceea aurie a lanurilor de grâu și secară care mărginea de-o parte și alta drumeagul de pământ bătătorit și crăpat de atâta soare. Deși încă dimineață, aerul mirosea intens a pământ
LUMINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Lumina_tania_nicolescu_1359278747.html [Corola-blog/BlogPost/364872_a_366201]
-
ar fi avut sfărșit. I se părea că oricât s-ar fi învârtit roțile căruței, spațiul și timpul nu se urneau din loc. Doar câmpul auriu, avea o ușoară mișcare de rotație, ca și cum ar fi fost numai un motocel ce leagănă abia perceptibil, așa cum stă el, aninat cu un fir subțire și aproape invizibil de soare. Treptat, o cuprinse o senzație reconfortantă; începea să-i pară că acolo, sau dincolo, sau oricare alt punct al orizontului, nu putea să însemne nimic
LUMINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Lumina_tania_nicolescu_1359278747.html [Corola-blog/BlogPost/364872_a_366201]
-
bidon le spălă îndelung, privindu-le cu atenție. Ele, ce vor fi în stare să facă? Soarele ajunsese demult în crucea cerului și era atât de cald, încât aerul părea că tremură în depărtare ca și cum văluri până atunci invizibile se legănau mișcate de un vânticel, care din păcate nu reușea să ajungă și peste umerii ei încinși. Zina își ridică palma dreaptă în dreptul ochilor, încercând să zărească soarele. Și atunci, în acea lumină strălucitoare, își văzu degetele, cum devenin aproape transparente
LUMINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Lumina_tania_nicolescu_1359278747.html [Corola-blog/BlogPost/364872_a_366201]
-
în "Te umilești, te nărui între porniri fecunde/ Iar timpu-n tine-ascunde bătrânele secunde. " În "ensul schimbat " ochiul opac ne aruncă în profunzimea ochiului interior care contrabalansează al treilea ochi: În noi desăvârșește o trecere , tăcând " Proiecția în beznă a luminii leagănă tăcerile de pe gleznele poetei luminând ușile în spatele cărora sunt refugiate sufletele fără soare dar pline de speranță. Cu fiecare pagină parcursă ne pierdem în emoții pe care le intuim cu bucuria frumosului trezind sensibilități acolo unde nici nu ne așteptăm
ÎNTRE TINE ŞI MINE, EL de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/carmen_popescu_1430945232.html [Corola-blog/BlogPost/344055_a_345384]
-
epocă. În dimineața aceea, cum făceam în toate zilele înaintea plecării pe mare, am deschis fereastra la balcon să văd dacă bate vântul. Se auzeau surd valurile cum vuiau și se spărgeau de diguri. Crengile de tuia din fața ferestrei se legănau în bătaia vântului, dar eu nu m-am impacientat. Mi-am luat sticluța cu cafea, pregătită de cu seară, vâslele din boxă și am dat fuga la mașină. Când am parcat pe mal, am constatat că sunt singurul venit la
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1442573224.html [Corola-blog/BlogPost/343948_a_345277]
-
schimbam locurile. Guvidul mușca frumos. Avea poftă de mâncare când marea era agitată. Numai stomacurile noastre să reziste la această legănare continuă. Să nu avem rău de mare. Dacă nu este hulă[ - furtună de fund], totul este în regulă. Te leagănă ca într-un balansoar și atât. Cât timp trage peștele, nu ai timp să te gândești la mare. Aceasta a fost și greșeala noastră. Peștele trăgea ca apucatul, prindeam numai bucăți mari, negre și cel puțin doi la fiecare ridicare
ÎNVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444299629.html [Corola-blog/BlogPost/381803_a_383132]
-
gând de osebi uneori ce începe prin nori de uitare ce sunt să plutească prin cer răsuflate de vânt toate rosturi ce duc către Marele Blând Ești o mitră de crin ce te mângâie-n somn printre frunze de dor legănate de vis o ! Făptură de vorbe! o ! Lumină de Domn stai cu fața în palme și te plângi de abis Bucle mari de cocori zboruri albe de vis încercări de trăiri clipe negre de fum se perindă prin gând amintiri
POEMUL HIERATIC LXI -SEMN DE APE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 by http://confluente.ro/david_sofianis_1457889820.html [Corola-blog/BlogPost/381229_a_382558]
-
valuri liniștite Ce se zbat cântând în ochii mei Și să stai la soare, întinsă pe frunze, Să-ți usuce trupul, doar sărutul meu Și să cânți la harfă, pe inimi și buze, Să-l trezim din somn pe Dumnezeu! Legănat în brațe, la sânul tău s-adorm, Fără nicio grijă, ca bietul pui de om, Să mai vizez o dată, Copil fiind de-o șchioapă, Cum alergai prin luna mea de mai; Mergeam după apă, Să umplem ulciorul Și eu tot
TE-AM VISAT ODATĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 441 din 16 martie 2012 by http://confluente.ro/Te_am_visat_odata_george_safir_1331957772.html [Corola-blog/BlogPost/354603_a_355932]
-
căuta cu vârful limbii buzele mele, înfometate de dragoste. Piciorul ei căuta să se strecoare printre picioarele mele, mângâindu-le de sus în jos. Mâna mea ajunsese, avidă, la perișoarele scăpate din strânsura cupelor de la sutien. Le simțeam cum se legănau în podul palmei mele, transmițându-mi fulgere prin corp. Electrizante pere mai avea iubita mea Miruna și nu numai sânii -pară scoteau scântei în palmele mele! Coboram prin mângâieri, în timp ce gura mea pusese stăpânire peste gura ei micuță. Îi mușcam
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400698722.html [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
erau în plină desfășurare, vestind plăcerea împreunării. Din nou, la fel ca în barcă, am fost detronat de la funcția de conducător al “ostilităților”, la cea de serv. Un corp suplu și cu mișcări unduitoare a urcat deasupra mea, cu pletele legănându-se într-un dans necunoscut mie, însă adorabil. Mâinile îmi alergau pe corpul ei pe toată întinderea lui, căutându-i sânii, pe când ale eise sprijineau cu încredere pe gleznele mele, iar trupul își concentra atenția asupra baghetei mele magice, pe
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400698722.html [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]