1,271 matches
-
având în vedere importanța vieții și integrității persoanelor ca valori sociale net superioare „obiectivelor, bunurilor și a altor valori“. De asemenea, trebuie de reținut că prin modificarea adusă de O.U.G. nr. 161/2000, în țara noastră s-a legiferat o nouă formă de protecție și pază - „garda de corp“. Despre toate aceste forme de pază, cât și alte aspecte reglementate de Legea 18/1996 modificată prin O.U.G. nr. 161/2000, vom discuta în cele ce urmează. 2
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
terenuri agricole obștiilor sătești, cu condiția exploatării acestora sub controlul și conducerea agronomilor casei rurale. Prin toate aceste măsuri adoptate această instituție a încercat să modernizeze tehnicile de producție în micile exploatații țărănești. În fine, la 4 aprilie 1910 se legiferează existența obștiilor de arendare și privilegiul acestora de a arenda moșiile proprietate a instituțiilor publice. Ca o concluzie a acestei treceri în revistă a legislației cooperatiste din perioada antebelică, este evidentă intervenția statului în apariția, dezvoltarea și coordonarea mișcării cooperatiste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cooperatiste se puteau asocia în federale și uniuni, care trebuiau să fie specializate pe tipuri de cooperative. Federalele aveau atât atribuții cu caracter economic: finanțare, aprovizionare, desfacere; cât și atribuții de organizare, coordonare și control. Pin modul cum a fost legiferată constituirea federalelor, se dorea o demarcare netă între federalele de bănci populare să federalele care cuprindeau alte tipuri de cooperative. În partea a treia a legii se prevedea că asociațiile cooperatiste, federalele lor și uniunile de control vor fi controlate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
prin adoptarea legii pentru naționalizarea întreprinderilor industriale, miniere, de transport, bancare și de asigurări. În acest fel mecanismele pieței concurențiale au fost înlocuite cu mecanismele planificării centralizate a fenomenelor de piață în agricultură. În Decretul 133 / 1949, prin care se legifera constituirea Gospodăriile Agricole Colective, se făcea următoarea mențiune: " gospodăriile agricole colective își desfășoară activitatea în cadrul programului de stat și constituie un factor important în lupta pentru construirea comunismului"75. Posibilitatea constituirii de Cooperative Agricole de Producție în România postbelică era
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
negocieri-lor intra-elite și inter-elite și nici chiar un anumit grad de responsabilitate pe orizontală nu au făcut ca regimul post-totalitar să devină răspunzător în fața supușilor săi. Alegerile comuniste au rămas necompetitive și nelibere. A existat o tentativă de a legifera regimul prin "autoritarismul statului bunăstării". Regimurile comuniste au urmat practica prusacă de a căuta să cumpere conformarea politică a muncitorilor, oferind servicii medicale, educație și o ridicare a standardului de viață, în schimbul liniștii politice. Strategia presupunea că o economie de
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
nici cu Tractatul de la Berlin. Dar precum Constituțiunea esclude o cesiune de teritoriu, tot așa ea esclude o anexiune si mai cu seamă o anexiune complicată, care cere pentru Dobrogea o organizațiune specială. Dar cine e în drept de a legifera principiul unei organizări speciale pentru o parte a țării? Cine e în drept de a dispune ca locuitorii cutărei părți a țării să fie supuși cutărui sistem, iar ceilalți altui sistem? Camera ordinară? Prevede oare Constituția ca o Cameră aleasă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a spune dreptul, o parte din inițiativă. Astfel, în activitatea de interpretare a legii, judecătorul trebuie să realizeze un echilibru între spiritul și litera legii, între exigențele de redactare și scopul urmărit de legiuitor, fără a avea competența de a legifera, prin substituirea autorității competente în acest domeniu“ (în acest sens fiind deciziile Curții Constituționale nr. 265/2014 și nr. 838/2009^1). ^1 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009. ... 5. Riscul sistemic de impunitate, apreciat
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
art. 53 și ale art. 147 alin. (4) din Constituție, prin nerespectarea Deciziei Curții Constituționale nr. 152 din 6 mai 2020. De asemenea, apreciază că nu a existat o situație extraordinară care să justifice emiterea acesteia, iar Guvernul nu putea legifera în absența unei legi de abilitare. Arată că situația extraordinară are în vedere un grad ridicat de abatere de la comun, însă Legea a fost adoptată într-un context excepțional, ce a avut în vedere toți factorii pe care Guvernul
DECIZIA nr. 86 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299955]
-
Regulamentelor era "consolidarea ordinii existente și menținerea privilegiilor boierilor" (p. 203). Dincolo de natura sa profund conservatoare, Regulamentul a avut un puternic efect centralizator și unificator, setând premisele pentru unirea politică înfăptuită în 1859. Până atunci însă, prevederile sale conservatoare care legiferau privilegiile boierești prin menținerea clăcii și șerbiei au fost contestate cu ocazia mișcărilor revoluționare declanșate de generația pașoptistă. Simbolizând "triumful ideii de națiune" pentru intelectualii români (Hitchins, 1998, p. 285), anul 1848 constituie un moment de răscruce în cristalizarea naționalismului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Hohenzollern-Sigmaringen, ca soluție de rezervă după refuzul lui Filip de Flandra, primul ofertat în acest sens. Carol continuă procesul de modernizare inițiat de Cuza, într-un ritm mai puțin imperios, prin adoptarea Constituției din 1866, elaborată după modelul belgian, care legifera monarhia constituțională ereditară. Totuși, România continua să rămână sub suzeranitate otomană. Retensionarea "Problemei orientale", precipitată de izbucnirea răscoalelor anti-otomane din Balcani, și decizia Rusiei de a reglementa relația cu Imperiul Otoman în favoarea sa, au constituit fundalul în care românii s-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
masă prin legislație și ii) înrolarea efectivă a populației de copii. Sub aspect strict legislativ, România se află pe o poziție meritorie într-un clasament al națiunilor europene care au introdus obligativitatea educației primare. Cu toate însă că România a legiferat formal obligativitatea educației publice primare înaintea Ungariei, spre exemplu, rata efectivă de înrolare a populației de școli în 1870 era ridicol de mică, atingând doar 7 procente, comparativ cu cele 40 de procente reușite de autoritățile maghiare. Examinând raportul cele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au adus succese în trecut, chiar dacă o asemenea rezistență avea să se dovedească ca fiind dezavantajoasă pe termen lung" (Ramirez și Boli, 1987, p. 4); c) construirea retorică a educației, cale urmată în acele state care s-au grăbit să legifereze obligativitatea educației primare, dar, în ciuda declamațiilor în acest sens, nu au fost în stare să își concretizeze la nivel faptic angajamentele de ordin juridic. Cazurile care configurează categoria statelor care au construit sistemul educațional mai întâi formal, întârziind în traducerea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din 1600 semnificații naționaliste. Concesia pe planul unității politice este însă compensată pe planul unității spirituale. Adevărata moștenire lăsată posterității de Mihai Viteazul nu a fost nici politică, nici națională ori socială (faimoasa "legătură" a lui Mihai prin care a legiferat iobăgia în Transilvania probează că principele nu a fost interesat de emanciparea țărănimii românești), ci eclezială: "Favorizarea elementului romănesc s-a făcut în direcția culturală, în biserică. A scutit pe preoți de sarcinile servile. [...] A legat întreaga biserică ardelenească de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
institut unic în București cu filiale în teritoriu). Tot în 1948 este realizată reforma învățământului, care instituie principiul manualului unic. Toate acestea sunt ecourile răsfrânte ale procesului mai amplu al "unificării comunismului" simbolizată de adoptarea Constituției din 1948 care a legiferat unipartidismul în politica românească. Strângerea controlului exercitat de autoritățile statale asupra sistemului educațional, în special prin impunerea principiului manualului unic, a făcut ca literatura didactică ce s-a dezvoltat atât de prolific în interbelic să fie drastic limitată numeric în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1918) ca evenimente de importanță marginală în istoria luptei pentru dreptate socială a clasei muncitoare. Mai mult, erau evidențiate consecințele antipopulare și efectele exploatative rezultate din cele trei evenimente politice: "legătura" lui Mihai prin care guvernatorul subordonat împăratului Rudolf a legiferat iobăgia; instituirea "statului național burghez" la 1859 care a facilitat infiltrarea capitalismului și implicit a exploatării claselor muncitoare; în fine, "regimul burghezo- moșieresc" instaurat după 1918, aservit fiind imperialismului occidental, a exacerbat antagonismul de clasă în societatea românească până la punctul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Germania, unde am petrecut șase luni în perioada octombrie 2012 martie 2013, respectiv Bibliotecii Metropolitane din București, al cărei fond digitalizat l-am accesat virtual, prin intermediul website-ului digibuc.ro. 8 Caracterul federal al S.U.A. a făcut ca diferitele state să legifereze obligativitatea educației primare în vremuri diferite. Bornele temporale care marchează începutul și sfârșitul procesului de instituționalizare a sistemului de educație publică de masă în S.U.A. sunt 1852 (dată la care statul Massachusetts a fost primul care a adoptat legi în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
făcută, mai nici nu este încă încercată. Toate silințele sunt încă puse întru îndreptarea învățămîntului secundar la femei; nu este timpul venit acolo pentru deschiderea de facultăți femeiești. Numai noi, acum în anul 1881, să avem timpul liber pentru a legifera în această materie! Toate celelalte le avem: școalele de meserii pentru fete sunt excelente, viața familiară este din ce în ce mai solidă, numărul populațiunii este în spor; universitatea femeiască ne mai lipsește! Dar ce să ne ocupăm de asemenea construcțiuni cam juvenile! Societatea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mai însemnată a românilor din Ardeal s-au abținut ostentativ de la alegeri, pe cuvântul că, deși de facto se supun legilor votate de acel Parlament, de vreme ce ele sunt investite cu sancțiunea împăratului, ei totuși nu recunosc Ungariei dreptul de a legifera pentru Ardealul istoricește autonom și a căruia uniune cu Ungaria se 'ndeplinise cu de-a sila, fără a se consulta majoritatea română a populației. În situația actuală însă românii cred de cuviință a reîncepe o politică activă, a alege deputați
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
autoritatea de care au trebuință și lucrul public sufere, aci ne ținem în eșec, ne paralizăm, ne absorbim unii pe alții. Noi voim să guvernăm, pretindem să impunem miniștrilor depărtarea ori numirea cutărui agent al puterii executive; miniștrii vor să legifereze; noi trebuie să ridicăm mâinile... Răul poate ajunge până a ni se zice într-o zi: "Guvernul reprezentativ, guvernul parlamentar nu convine țării acesteia; țara piere printr-însul; mai bine dar să se suprime guvernul reprezentativ decât să piară, țara
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în cestiune, a căror păstrare și înaintare e de datoria noastră inevitabilă. Daca nu, necondiționat nu. [27 noiembrie 1881] ["PARE-NI-SE CĂ... Pare-ni-se că, mulțumită lui Dumnezeu, s-a început o nouă eră în chipul de-a legifera. Nu se mai copiază texte străine de legi, născute în alte împrejurări, la alte popoare, după constrângerea prin nevoi cu totul de altă natură; de astă dată proiectele d-lui P. Carp, depuse de mai mult timp pe biuroul Camerei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
materialului se arată că Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă va trece la elaborarea unei legi a cinematografiei. Nu am înțeles bine. De ce trebuie să se facă o asemenea lege, nu-mi este clar acest lucru. Nu știu ce trebuie să legifereze, sau dacă se poate legifera ceva ? La care răspunde tov. Nicolae Ceaușescu : Facem o lege în care stabilim că trebuie să se facă filme bune. Legea este ușor de făcut, dar cum stabilim care sunt filmele bune ce trebuie făcute
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de Stat pentru Cultură și Artă va trece la elaborarea unei legi a cinematografiei. Nu am înțeles bine. De ce trebuie să se facă o asemenea lege, nu-mi este clar acest lucru. Nu știu ce trebuie să legifereze, sau dacă se poate legifera ceva ? La care răspunde tov. Nicolae Ceaușescu : Facem o lege în care stabilim că trebuie să se facă filme bune. Legea este ușor de făcut, dar cum stabilim care sunt filmele bune ce trebuie făcute este mai greu de făcut
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
În Republica Moldova oamenii care să nu cunoască limba oficială a țării, dar limba rusă va fi cunoscută de toată suflarea. La Chișinău se poartă retro! Pentru completare, lipsea revenirea la istoria Moldovei În loc de istoria românilor. Nu mai lipsește. S-a legiferat și aceasta. Nu știm Însă ce va cuprinde această istorie. Va avea o istorie comună cu a românilor pînă la 1812 sau de aici va Începe? Sau se va limita la istoria Republicii Moldova, cu adaosurile din timpul imperiului sovietic? Pornind
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
și Statul Major al Apărării Civile trec din compunerea Comandamentului Militar Județean Iași, în compunerea Trupelor de Uscat, respectiv Inspectoratului General al Apărării Civile, iar Comandamentul Militar Județean Iași se transformă în Centrul Militar Județean Iași, actul normativ care a legiferat această transformare fiind O.G. 14 din 20.05.1994. Începând cu data de 01.12.2002, în conformitate cu Dispoziția Statului Major General, a ieșit din vigoare statul de organizare al Centrului Militar Județean Iași. Începând cu aceeași dată, în baza
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
ȘTIINȚIFICE FORESTIERE În bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, prin grija organelor locale și a unor oameni conștienți de necesitatea păstrării unor colțuri de natură nealterată pentru cei de azi și generațiile viitoare, s au delimitat și legiferat câteva rezervații Științifice forestiere de însemnătate pentru specialiști, didactică pentru tineretul studios și estetico-recreativă pentru turismul civilizat. Rezervația științifică forestieră Humosu, situată la nordvest de orașul Hârlău (16 km) în masivul păduros Dealul Mare, unde este ocrotit un făget secular
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]