2,543 matches
-
completurilor să fie realizat în mod direct prin lege. În lipsa unei prevederi legale exprese, rezultă că legiuitorul a acceptat ca un act de reglementare secundară să realizeze acest lucru, ca act de executare a legii. O asemenea modalitate de legiferare, prin care se lasă la latitudinea actului administrativ normativ alegerea celei mai articulate soluții, în lipsa unei reglementări restrictive de nivel legal, nu echivalează cu conferirea de competențe legislative unei autorități administrative. ... 28. Prin urmare, având în vedere considerentele mai
DECIZIA nr. 82 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299914]
-
în prezenta cauză, a respins excepțiile de neconstituționalitate ca neîntemeiate. ... 33. Astfel, prin Decizia nr. 61 din 28 februarie 2023, precitată, paragrafele 33-38, Curtea, analizând criticile de neconstituționalitate extrinsecă vizând inexistența unei situații extraordinare și urgente care să justifice emiterea legiferării pe calea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019, a examinat nota de fundamentare și a constatat că, în emiterea acestui act normativ, Guvernul invocă consecințele grave pe care plata neeșalonată a drepturilor prevăzute prin actele administrative ale ordonatorilor de
DECIZIA nr. 101 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299920]
-
reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, având în vedere că textul criticat este redactat cu suficientă claritate și precizie, nefiind necesar să se detalieze criteriile și procedura de stabilire a completelor specializate, legiferarea acestora fiind efectuată prin acte normative specifice organizării judiciare. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 12 martie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 28.951/3/2017*, Curtea de Apel București - Secția a V-a civilă
DECIZIA nr. 567 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299994]
-
dorit să stabilească o specializare a completelor care soluționează cererile de recurs în litigiile de insolvență. De asemenea, se învederează că nu este necesară detalierea criteriilor și procedurii de stabilire a completurilor specializate în Legea nr. 85/2006, deoarece există posibilitatea legiferării acestora prin alte acte normative specifice organizării judiciare. ... 7. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele
DECIZIA nr. 567 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299994]
-
este cel care stabilește competența instanțelor judecătorești în ceea ce privește soluționarea diferitelor tipuri de cauze, conform art. 126 alin. (1) și (2) din Constituție, iar accesul liber la justiție prevăzut de art. 21 din Constituție nu este îngrădit prin legiferarea competenței în soluționarea prezentei cauze către judecătorii, conform art. 7 alin. (2) din Legea nr. 77/2016. În temeiul art. 61 din Constituție, Parlamentul este unica autoritate legiuitoare îndrituită să reglementeze organizarea și funcționarea instanțelor judecătorești. ... 9. Potrivit prevederilor art. 30
DECIZIA nr. 95 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300351]
-
cu exercitarea limitată și parțială a competenței de a emite norme cu putere de lege doar dacă întrunește în mod cumulativ anumite condiții. Ca urmare, ordonanțele emise de Guvern în temeiul legii de abilitare nu reprezintă expresia funcției primare de legiferare a autorității legiuitoare, pe care Parlamentul nici nu are competența să o transfere, ci doar un act de executare a legii de abilitare. În același sens, se menționează prevederile art. 115 alin. (3) din Constituție, conform cărora autoritatea legiuitoare poate
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]
-
contestații formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul Legii nr. 77/2016. ... 27. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că, deși fundamentarea temeinică a inițiativelor legislative reprezintă o exigență impusă de Constituție, întrucât previne arbitrarul în activitatea de legiferare, asigurând faptul că legile propuse și adoptate răspund unor nevoi sociale reale și dreptății sociale, nu poate fi identificată justificarea intervenției normative și nu au fost prezentate studii sau cercetări ori evaluări statistice. De asemenea, nu există vreun studiu de
DECIZIA nr. 97 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299788]
-
Se arată că, în considerarea art. 138 alin. (5) din Constituție, este necesar ca inițiatorii legii să solicite Guvernului fișa financiară, iar netransmiterea fișei financiare în termenul legal de către Guvern nu poate constitui un impediment în continuarea procedurii de legiferare. Din examinarea procesului legislativ se observă că Guvernul a fost pus în imposibilitatea de a-și îndeplini obligația de a întocmi fișa financiară în termenul legal de 45 de zile. Astfel, fișa financiară a fost solicitată în data de 7
DECIZIA nr. 126 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299850]
-
este în sarcina Guvernului și nu reprezintă o obligație pentru membrii Parlamentului. Totodată, netransmiterea fișei financiare în termenul legal de către autoritatea publică - titular al obligației de a întocmi acest document - nu poate constitui un impediment în continuarea procedurii de legiferare. Potrivit art. 186 alin. (4) și (5) din Regulamentul Senatului, republicat - Senatul fiind Cameră decizională cu privire la legea criticată -, transmiterea solicitării fișei financiare către Guvern este obligatorie în cazul în care o inițiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de
DECIZIA nr. 126 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299850]
-
sistem, se face, potrivit legii, prin raportare la drepturile stabilite prin ultima decizie de pensionare. Se apreciază că, în condițiile în care prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție stabilesc rolul Parlamentului de organ „reprezentativ suprem al poporului“, competența de legiferare a acestuia cu privire la un anumit domeniu nu poate fi limitată dacă legea astfel adoptată respectă exigențele Legii fundamentale. Într-o viziune contrară, Parlamentul, deși are calitatea de „autoritate legiuitoare a țării“, nu își poate îndeplini rolul constituțional atribuit
DECIZIA nr. 126 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299850]
-
se facă dovada că Guvernul a fost solicitat să transmită fișa financiară. Netransmiterea fișei financiare în termenul legal de către autoritatea publică căreia îi incumbă obligația de a întocmi acest document nu poate constitui un impediment în continuarea procedurii de legiferare (Decizia nr. 58 din 12 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 13 martie 2020, paragraful 55). Lipsa răspunsului Guvernului la această solicitare nu este de natură să susțină neconstituționalitatea actului adoptat (Decizia nr.
DECIZIA nr. 126 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299850]
-
vedere. Totodată, chiar dacă numai cea de-a doua Cameră (cea decizională) a așteptat împlinirea termenului de comunicare a fișei financiare, Curtea constată că exigențele procedurale implicite ale art. 138 alin. (5) din Constituție au fost respectate în procesul de legiferare. ... (2.2.) Analiza constituționalității art. I (cu referire la art. 59^1) din lege în raport cu art. 47 alin. (2) din Constituție 56. Principala critică formulată privește faptul că pensiile vizate prin legea criticată vor avea un cuantum mai ridicat decât
DECIZIA nr. 126 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299850]
-
că acest principiu constituțional, interpretat în coroborare cu celelalte principii subsumate statului de drept, reglementat de art. 1 alin. (3) din Constituție, impune ca atât exigențele de ordin procedural, cât și cele de ordin substanțial să fie respectate în cadrul legiferării. Astfel, regulile referitoare la fondul reglementărilor și procedurile de urmat nu reprezintă scopuri în sine, ci instrumente menite să asigure calitatea normelor, care să slujească cetățeanului. Atât prin jurisprudența Curții Constituționale, cât și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea
DECIZIA nr. 498 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/299863]
-
a proprietății cu titlu gratuit. Transmiterea unui bun imobil cu titlu gratuit în proprietatea unei entități este un act de dispoziție și de putere, astfel că, prin definiție, îi revine Parlamentului decizia de oportunitate, în virtutea competenței sale generale de legiferare, prevăzută în art. 61 din Constituție. În același sens, numai organul reprezentativ al poporului, respectiv Parlamentul, își poate asuma decizia transmiterii gratuite a terenurilor din sfera proprietății private a statului în scopul unor investiții privind dezvoltarea economică a unui segment
DECIZIA nr. 352 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299889]
-
61 alin. (1) din Constituție, ci, dimpotrivă, reprezintă expresia competenței sale decizionale în această materie. Astfel, prin legea criticată, Parlamentul a apreciat și a decis, în consecință, cu privire la necesitatea unui asemenea transfer, în virtutea competențelor sale generale de legiferare, scopul urmărit fiind acela al îndeplinirii obiectivului de stimulare a cercetării științifice în domeniul agricol, care constituie prioritate națională. ... 53. Sub aspectul instituirii unor garanții necesare și adecvate pentru protecția dreptului de proprietate al statului, Curtea observă că legea supusă
DECIZIA nr. 352 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299889]
-
Referitor la critica de neconstituționalitate extrinsecă raportată la art. 1 alin. (3) și (5), precum și la art. 79 alin. (1) din Constituție privind lipsa avizului Consiliului Legislativ la momentul adoptării ordonanței criticate, precum și eventualele neregularități din procesul de legiferare invocate de autorii excepției, Curtea a mai analizat astfel de critici în Decizia nr. 203 din 9 aprilie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 23 august 2024, și în Decizia nr. 177 din 21
DECIZIA nr. 53 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300360]
-
temei legal, prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a stabilit că beneficiul menționat anterior se raportează la cuantumul pensiei brute, atribuindu-și astfel competențe de legiferare, ceea ce încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) și ale art. 124. Mai arată că prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, pronunțată de instanța supremă, se instituie un tratament discriminatoriu între persoanele care s-
DECIZIA nr. 54 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300363]
-
paragraful 99), că, în evaluarea acestui text trebuie, în primul rând, să se stabilească dacă în discuție sunt drepturi și libertăți fundamentale și dacă a avut loc o afectare a acestora. Curtea a reținut că Guvernul are o competență de legiferare limitată în domeniile care vizează regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție și drepturile electorale („ordonanțele de urgență nu pot afecta“), cu privire la care aplicarea interdicției constituționale exprese este condiționată de adoptarea unor reglementări
DECIZIA nr. 54 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300363]
-
este condiționată de adoptarea unor reglementări care suprimă, aduc atingere, prejudiciază, vatămă, lezează, în general, antrenează consecințe negative asupra drepturilor, libertăților și îndatoririlor constituționale. În această din urmă ipoteză, dacă reglementările nu produc consecințele juridice menționate, Guvernul partajează competența de legiferare cu Parlamentul, fiind ținut însă de obligația de a motiva în conținutul actului normativ existența unei situații extraordinare, a cărei reglementare nu poate fi amânată, precum și urgența reglementării. În urma analizei realizate mai sus, Curtea observă că dispozițiile criticate
DECIZIA nr. 54 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300363]
-
95/2006 a condus la crearea unor situații juridice - precum preexistența obligației față de dreptul din care izvorăște, urmărirea unor creanțe pentru obligații nenăscute ori deja stinse etc. -, în contradicție nu doar cu principiile generale de drept și cu regulile de legiferare, stabilite de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, ci și cu cerințele de claritate și previzibilitate ce decurg din art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 10. Raportat la art. 222 alin. (1) din Legea
DECIZIA nr. 453 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299957]
-
de contribuție de asigurări sociale de sănătate (CASS), a veniturilor persoanei neasigurate care a beneficiat de servicii medicale din pachetul minimal, art. 232 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006 încalcă cerința de claritate a legii și normele de legiferare. ... 21. Art. 268 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, instituind obligațiile enumerate expres „pentru a obține calitatea de asigurat“, contravine art. 222 alin. (1) din același act normativ, ca urmare a încălcării dreptului de opțiune în dobândirea calității de asigurat
DECIZIA nr. 453 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299957]
-
asigurații“, stabilite în mod arbitrar de instituțiile statului, în afara oricărui control al legiuitorului. Art. 229 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, impunând ca dreptul la pachetul de servicii de bază să fie stabilit în temeiul contractului-cadru, încalcă normele de legiferare instituite de Legea nr. 24/2000, deoarece dreptul de asigurare și, implicit, dreptul la pachetul de bază, fiind stabilite prin lege, trebuie reglementate in integrum doar prin lege, iar nu prin hotărâre a Guvernului. Art. 229 alin. (3) din Legea nr.
DECIZIA nr. 453 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299957]
-
avizul este solicitat după adoptarea actului normativ, iar actul încă nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României pentru a intra în vigoare. Curtea Constituțională a subliniat importanța rolului pe care Consiliul Legislativ îl are în cadrul procesului de legiferare, prin aceea că avizul acestui organ este emis doar după ce procedura de elaborare a actului normativ a fost încheiată, înglobând eventualele modificări propuse prin avizul altor autorități competente în materie, astfel că reprezintă o evaluare finală și globală a
DECIZIA nr. 686 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/301201]
-
încadrate în condiții speciale și perioadele anterioare intrării în vigoare a noii legi, cu condiția să se fi desfășurat (și în trecut) activități în locurile de muncă încadrate în condiții speciale conform acestei ordonanțe de urgență. ... 36. Această modalitate de legiferare nu este nouă în domeniul recunoașterii grupelor de muncă/condițiilor speciale sau deosebite de muncă, nici în contextul legislativ actual, nici în trecut. ... 37. De altfel, în acest sens a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor
DECIZIA nr. 222 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301148]
-
procedură penală, cauze în care nu se judecă fondul procesului penal, ci un incident procedural. ... 24. Curtea a reținut că, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Constituție, este dreptul exclusiv al organului cu atribuții de legiferare de a stabili regula conform căreia hotărârea prin care instanța competentă se pronunță asupra cererii de strămutare nu este supusă niciunei căi de atac, având în vedere faptul că instanța sesizată cu cererea de strămutare a judecării cauzei penale nu
DECIZIA nr. 149 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301302]