23,746 matches
-
5p. a) ruși-lipoveni; b) romi; c) germani; d) evrei. 3. Structura populației pe grupe de vârstă cuprinde: a) 2 grupe; b) 3 grupe; c) 4 grupe; d) 5 grupe. 5p. 4. Cele mai răspândite culturi în perimetrul orașului sunt: a) legumele; b) cerealele; c) plantele textile; d) plantele oleaginoase. 5p II. Completați spațiile libere din propozițiile de mai jos cu informația corectă: 1. Majoritatea populației orașului Tg. Frumos este adepta religiei ......... . 5p 2. Raportul între numărul de decedați întrun an și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
ruso-lipovenească este evident gradul mare de ocupare a populației în activitățile sectorului primar (îndeosebi grădinărit). Condițiile climatice favorabile, solurile foarte fertile, folosirea irigațiilor, a îngrășămintelor naturale, selectarea soiurilor și semințelor, încălzirea serelor pe timpul iernii permit obținerea unor cantități mari de legume și zarzavaturi, produse întâlnite în majoritatea piețelor din orașele mari din Moldova. La Tg. Frumos și Brătești peisajul agricol este dominat de numărul mare de sere și solarii, fapt care individualizează aceste localități în cadrul celor din zonă. La Tg. Frumos
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
I.C.M. (Întreprinderea de colectare a metalelor)? În fruntea „listei de propuneri” era numele lui! Se pensionase directorul Cooperativei Solidaritatea? Același nume, „Perju”, era luat numaidecât în atenție. Fusese „mătrășit” (pentru „imoralitate”, după cum se aude) președintele de la I. L. F. (Întreprinderea pentru Legume și Fructe)? „Îl propunem pe tovarășu’ Perju, pentru că este un element (desigur, bun!), a fost verificat (de cine? - nota dactilografei) în munci de răspundere, îl cunoaștem, nu-i așa? cu toții... familie exemplară... apreciat și în cartier pentru spiritul gospodăresc... iese
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
mult mai eficiente decât desenele care, la rândul lor, bat reclamele alcătuite doar din text. E bine să apelați la un fotograf profesionist sau la un grafician, în loc să faceți muncă de amator. 28. Dacă vreți să culegeți flori, nu semănați legume. Dacă practicați prețuri mici, vor fi atrași clienții pentru care acestea reprezintă principalul criteriu de selecție la alegerea unui produs. Aceeași situație poate fi observată și în cazul calității produsului sau amabilității în servire. Promovați cea mai competitivă caracteristică a
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
o victimă a omului, așa cum sunt celelalte animale. Peștele, prin liberul sau arbitru, alege viața sau moartea. Atunci când atingeți un pește, imaginați-vă că apa Încărcată cu lumina de la Matrice devine Matricea În sine. Peștele sau orice alt aliment natural (legume, fructeă, fiind contaminat În plan fizic, real, nu poate fi curățat de trupul vostru, care și el este contaminat. Prin urmare, trebuie să Învățați să folosiți un fenomen care se aplică la dimensiunea a șaptea și a opta. Chemați Matricea
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
satisfăcător pe termen lung. Încercați acest lucru cu orice aliment din natură pe care Îl consumați. Atunci când puneți mâna pe el, imaginați-vă că Matricea este În voi și se manifestă prin voi. Imaginați vă că, atunci cand spălați fructele sau legumele, apa care curge peste ele devine lumină care curăță orice impuritate. Evident că vor exista ,,sabotori” care vor Încerca să vă Împiedice să realizați aceste purificări de lumină. Aceștia vor fi teama, neîncrederea și orgoliul. Unii nu vor avea Încredere
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
de urgență este oul nefecundat de găină, crescut În condiții decente, și nu orice ou este bun, trebuie găini crescute În ferme naturale. Și pe ultimul loc se situează carnea, care nu este un aliment sănătos. Vă Încurajăm să consumați legume, fructe cât mai puțin modificate genetic și să exersați pe cât puteți intrarea Matricii În voi și prin voi, și prin aerul care vă Înconjoară, ca totul să devină luminos și plin de iubire. Veți constata astfel că, dacă sunteți dispuși
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
capitolul 2, referitor la „Organizațiile ca mașini” printr-o istorioară semnificativă preluată din cultura chineză; este vorba despre un înțelept chinez din secolul al IV-lea î. Cr. care, călătorind prin țară, a întâlnit un bătrân ce lucra în grădina de legume, umplând manual o găleată cu care uda apoi o porțiune mică de grădină. Când înțeleptul i-a propus să folosească o cumpănă (o pârghie) pentru a scoate apa și a uda astfel o suprafață mult mai mare și cu eforturi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
portul, respectate însă din ce în ce mai rar de tineri. Cuvântul lipovean vine din rusă, „lipa”însemnând tei, din lemnul căruia sunt realizate numeroase obiecte gospodărești. Lipovenii sunt de altfel buni lucrători ai pământului, fiind recunoscuți mai ales pentru culturile de zarzavaturi și legume. În 1930, în recensământul armatei figura o singură persoană lipoveană, pentru ca în 1956 să nu fie înregistrat niciun etnic rus. În 1966, erau din nou 113 lipoveni, ca în 1977 să dispară complet din evidențele oficiale. Abia în anul 1992
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
construcția caselor. Solurile fertile de pe terasele Siretului au o bogată vegetație de ierburi, în parte înlocuită de culturi de cereale, plante de nutreț și mai greu de înțeles de ce nu sunt mai răspândite culturile de sfeclă de zahăr, zarzavaturi și legume, care se pretează la solurile de luncă. Pădurile ocupă suprafețe mici (178 ha) pe teritoriul comunei din cauza defrișărilor, în schimb ocupă suprafețe mai mari în comunele din jur. V.S. 3.2. AGRICULTURA Agricultura rămâne ocupația de bază a locuitorilor, astfel
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mare întindere era ocupată de suprafața arabilă, iar văile și livezile ocupau suprafețe foarte reduse. Dintre plantele de cultură primul loc îl ocupă porumbul și grâul cu 70 % din terenul arabil. Cu toate că în șesul Siretului sunt condiții foarte bune pentru legume și sfeclă de zahăr, acestea ocupă suprafețe nesemnificative, din cauza slabei preocupări pentru aceste culturi care ar putea aduce venituri însemnate locuitorilor. Așa cum reiese din documentele C.A.P. din 1972 atunci culturile agricole se practicau fie pe suprafețe de 5-40 ha
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
târg la 1 iunie 1825 datorită dezvoltării comerțului, lângă un vad al Siretului. De atunci, în fiecare vineri vin negustori și comercianți de mai departe (Dorna, Botoșani, Hârlău, Pașcani) și țărani din localitățile din jur, unde vând și cumpără cereale, legume, fructe, produse meșteșugărești, animale și produse industriale, alimentare, textile, cherestea, materiale de construcții. La bâlciul de la 20 iulie vin oameni de toate vârstele pentru a participa la spectacole de circ, menajerii, serbări de dans și întreceri sportive. Cu această ocazie
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ocupații. Efecte asupra mediului, mai ales în sens negativ, au: bruma, înghețul, chiciura, viscolul, ninsorile bogate, poleiul, ceața. Aici, pe Valea Siretului, cele mai periculoase fenomene sunt brumele timpurii (septembrie) și cele târzii (mai), care afectează culturile de câmp, de legume, pomi fructiferi și viță de vie. Vara, în afară de ploile torențiale, sunt dăunătoare grindina, furtunile și secetele. Ceața este un element meteorologic care creează probleme serioase circulației. Cea mai mare secetă a fost în anul 1946, când nu a plouat aproape
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
să luăm carnea de pe os fără să facem nici cel mai mic zgomot în farfurie, pe când mama, cu un aer nonșalant, ia osul cu vârful degetelor și mușcă de pe el carnea. Uneori mănâncă cu mâna chiar șunca sau cârnații cu legume de la gustarea de prânz, apucându-le cu o iuțeală uluitoare. Astfel de gesturi necivilizate mi se par nu numai încântătoare, ci și profund senzuale când ele aparțin mamei. Zău că e originală! — De ce crezi tu că sunt atât de bune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
copiilor. O să ne vindem lucrurile. O să le vindem, unul câte unul. O să facem ce vrem noi cu banii, o să-i cheltuim pe ce avem noi chef. Să trăim pe picior mare. Nu vreau să mai lucrezi la câmp. O să cumpărăm legume, chiar dacă sunt scumpe. N-are rost să-ți irosești zilele muncind ca un țăran. Adevărul e că surmenarea fizică a început să-și scoată colții. Sunt sigură că este unul dintre motivele lacrimilor tale. Apoi mai e și nemulțumirea sufletească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
mi s-a părut că-i totul un fel de cadril: încercam să mă strecor sub o tejghea: acolo se afla deja Gineto; o ștergeam prin spatele unui cărucior: Licas mi-o luase înainte; mă furișam între două grămezi de legume, adăpostul era deja plin de pehlivani. Și acum, pe unde să fug? Intrasem la mare buculc. Să fiu la mic buculc ar fi însemnat să dorm într-un pat frumos și toate astea să nu fi fost decât un vis
Avanpremieră editorială - Rui Zink - Cititorul din peșteră by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8795_a_10120]
-
tolerabil. Nu cred că au dreptul, în continuare, să pună în pericol libertatea noastră. Aceea profundă. Pentru asta s-a murit! Și de asta nu putem să stăm, iarăși, cu mîinile în sîn. Protestele noastre înseamnă că nu mai sîntem legume. Că ne-am trezit, că ne pasă, că iubim lumina!
Istoria în impas by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8803_a_10128]
-
de azi, istoriile literare consemnează faptul că a publicat prima poezie în anul 1966 (în revista "Luceafărul") și că a debutat editorial în 1970, cu volumul Versuri, (Editura Albatros). Spiritul epicurian, extazul senzual produs de formele, culorile și mirosurile fructelor, legumelor, mirodeniilor, borcanelor și mâncărurilor din cămară și bucătărie, amețeala voluptoasă dată de formele generoase, întrezărite sau ghicite, ale femeilor, veșnica tensiune pricinuită de atacurile unui imaginar nerușinat, la limita perversiunii (și, în expresie, adesea dincolo de ea), asupra unei structuri de
Ucenicia unui epicurian by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8865_a_10190]
-
de rasă. Când l-am cunoscut pe Teodor la școală, tatăl lui avea o fierărie "n satul Babe. Fiul său Teodor era vârtos ca o nicovală și-și "mpărțea câștigul țărănește "n "bani muierești" (de la orătănii, lapte, brânză, ouă și legume) și "bani bărbătești" (de la cai, grâne, vie, porci și pește). Teodor nu trăia din niciunul din cele două câștiguri. Se auzea că după o iubire nefericită plecase la o mătușă "n Italia, apoi dăduse un semn de la Paris ca "n
Celelalt trup - Milorad PavicMantra by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8898_a_10223]
-
când în când însă, șuvoiul vorbirilor de tot felul, mai ales cea argotică, mă întrece, mă ia la vale cu el... Am mai spus cu alt prilej, ce pățesc eu în piața Amzei, când intru în vorbă cu vânzătorii de legume și fructe... Nu mai repet celebra mea rostire, când, vrând a mă da pe lângă jargonul pieții... cum dai nucșoarele astea, bade?... - în altă zi, repetând întrebarea, cel ce vindea nucile, s-a uitat lung la mine și m-a întrebat
Bagatele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9943_a_11268]
-
două pagini cu motto-uri (i se cere cititorului să le aranjeze după cum crede de cuviință în dreptul diferitelor capitole) și o anexă conținând trei povești care nu și-au mai găsit locul în structura propriu-zisă a ficțiunii. Totul seamănă cu legumele aflate într-o oală care dă în clocot și care sunt împinse în direcții dintre cele mai neașteptate. Trecutul se combină cu prezentul și viitorul, drumul dintre existența terestră și iad este cât se pare de natural, sfinții coabitează cu
Rătăciți în ficțiune by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9983_a_11308]
-
nu era de glumit într-o lume care se troienea cu lunile, la cheremul săniilor, al viscolelor, iubită de cei puternici, lunecători pe schiuri și suflători pe nări de aburi fierbinți. Cât privește toamna gospodărească, ea începea în momentul când legumele, zarzavaturile, fructele se aflau în cel mai fast ceas al înfățișării, în acea bogăție de culori specificată de faptul că sunt de mâncare. Casele familiilor ce dispuneau de un minimum de mijloace și toate ale clasei mijlocii se transformau în
Înaltele Toamne by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9092_a_10417]
-
din acele bizarerii memorabile, precum vioara pentru Sherlock Holmes, variațiunile Goldberg sau muzica de operă pentru Hannibal Lecter etc. De altfel, pistolarul oferă o adevărată probă de virtuozitate în ce privește utilizarea belicoasă a morcovului, iar filmul este încărcat de gadgeturi cu leguma menționată sau fără cum n-ar fi visat vreodată James Bond. Frizînd grotescul, - Michael Davis II supralicitează deseori -, filmul riscă să se transforme într-o caricatură a genului. Acest fapt îl apropie, cel puțin cu această peliculă, de demersul de
Pistoliada: foc cu foc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9146_a_10471]
-
alimentară a tuturor pacienților studiați. Acest chestionar a cuprins trei domenii: a) satisfacția personală asupra aportului alimentar curent (scor cuprins între 1 și 5 puncte); b) gradul de toleranță alimentară a 8 categorii de alimente (carne roșie, carne albă, salată, legume, carne, orez, paste, pește) (scor total cuprins între 0 și 16 puncte, pentru fiecare aliment scorul poate fi 0 = niciodată, 1 = dificultate de ingestie și 2 = fără dificultate de ingestie); c) frecvența vărsăturilor/regurgitărilor (scor de la 0 la 6 puncte
Revista Medicală Română by Cornelia Zetu () [Corola-journal/Journalistic/92296_a_92791]
-
și p 0,001), cu probabilitatea de boală coronariană conform criteriilor NICE (r 0,405 și p 0), și cu arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare (r 0,342 și p 0); s-a corelat negativ cu cantitatea de fructe și legume consumate zilnic (r - 0,4 și p 0,01) și cu indicele gleznă-braț (r - 0,36 și p 0). Ateroscleroza carotidiană evaluată prin grosimea peretelui arterei carotide comune mai mare de 0,9 mm s-a corelat pozitiv cu vârsta
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]