722 matches
-
Mândruloc este un sat în comuna Vladimirescu din județul Arad, Crișana, România. Situată la 13km de Arad, pe drumul național DN7, în spre Deva. Locuitorii acestuia se ocupă cu agricultura, floricultura, legumicultura și creșterea animalelor, iar o importantă parte din aceștia lucrează în cadrul intreprinderilor industriale din municipiul Arad. Șoseaua națională DN7 împarte satul Mândruloc pe la jumătate, tot prin mijlocul satului trece și linia de tramvai alături de cea de cale ferata, una dintre
Mândruloc, Arad () [Corola-website/Science/300298_a_301627]
-
colecționar al operelor folclorice românești; - 1989 - Revoluția de eliberare de sub dictatura comunistă; - 1992 -primele alegeri locale democratice. Prima atestare documentară a localității Seleuș datează din anul 1489. Satul Iermata este atestat documentar în anul1387, iar satul Moroda în anul 1508. Legumicultura, cultura cerealelor, cultura plantelor tehnice precum și creșterea animalelor sunt pricipalele sectoare ale agriculturii răspunzătoare de susținerea economiei locale. Din punct de vedere turistic, Seleuș este cunoscut datorită amenajărilor piscicole realizate aici și nu în ultimul rând pentru podul turcesc, monument
Seleuș, Arad () [Corola-website/Science/300303_a_301632]
-
foarte hâtru, le explica interlocutorilor lui din Budapesta că ei sunt originari din Munții Carpați și că sunt cei mai mici de statură de acasă. Complementar ocupației de îngrijire a animalelor, locuitorii satului Livadia practicau și agricultura, cultura cerealelor și legumicultura. Datorită pământului sărac, a calității proaste a acestuia, se depuneau eforturi deosebite pentru ca la recoltare să se ia ceva mai mult decât s-a semănat, deși câmpul era îngrășat cu îngrășăminte naturale, existente în cantități suficiente de la animale. Satul Livadia
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Bragadiru este o comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Este o comună de agricultori, majoritatea ocupându-se cu legumicultura. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bragadiru se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,21%). Pentru 4,16% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Bragadiru, Teleorman () [Corola-website/Science/301786_a_303115]
-
pământ și o locuire cât de cât intensă și organizată ea se apropie mai mult de așezările de tip dava. După numărul mare al vaselor ceramice descoperite în interiorul locuințelor poate fi trasă concluzia că așezarea a fost părăsita în grabă. Legumicultura, agricultura, creșterea animalelor (bovine, ovine, porcine, caprine, cabaline).
Pleașov, Teleorman () [Corola-website/Science/301822_a_303151]
-
locuitorilor satului Prundu. Datorită procurării din ce in ce mai greu a materialului lemons mulți rudari dar și rudărese au luat calea I.A.S.-ului și a C.A.P-ului . Prin anii 1980 a apărut o nouă ocupație în rândul rudarilor și anume legumicultura, ocupație care tinde să devină de bază în ultimii ani. Din punct de vedere demografic anii cei mai prolifici au fost epoca Ceaușescu cunoscută prin legile sale aberante mutilând pe viață multe femei dar mărind numărul de copii ai satului
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
au reîntors în sat întemeind noi familii. Numărul locuitorilor satului Prundu depășește cifră de 1500 majoritatea dintre aceștia fiind tineri și copii. Așezarea a cunoscut și o creștere economică mai evidentă în ultimii ani când a apărut o nouă ocupație: legumicultura. Lucrul acesta a determinat în special dispariția bordeiurilor și apariția locuințelor cu mai multe camere construite în majoritte din cărămidă. Au apărut primele mașini proprietate personală. Majoritatea gospodăriilor dețin un cal și o căruță, o vacă sau o capră, pământul
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
care prestează anumite servicii, care în măsura dezvoltării și măririi numărului lor ar putea acoperi o gamă destul de variată: Agricultura - este bazată pe producțiile la nivel de familii și se desfășoară atât în câmp deschis cât și în grădini legumicole. Legumicultura profită de o zonă cu climat temperat și astfel este una variată și exclusiv naturală. Specii de legume cultivate cu preponderență sunt morcovi, pătrunjei, vinete, ceapă, tomate etc. și se cultivă în solarii și pe câmp. Pomicultura nu se bucură
Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/301836_a_303165]
-
și dăruirea fiecărui membru al comunității. Biserica din satul Brastavățu se numește "Sf. Nicolae" sau Biserica Brastavățu care datează din 1863, reparată fiind în 1910, 1925, 1935 (pictată), 1940. Majoritatea populației se ocupă cu agricultura (cultura cerealelor și plantelor tehnice, legumicultura) și creșterea animalelor în gospodării proprii, foarte puțini lucrând în orașele apropiate. Întreprinderile mici și mijlocii sunt reprezentate în principal de câteva mori particulare. Proiecte de investiții avute în vedere de către Primăria Brastavățu: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei
Comuna Brastavățu, Olt () [Corola-website/Science/301953_a_303282]
-
Suceava. Apele freatice se găsesc la adâncimi diferite, care variază între 10 și 20 m, în funcție de relief; mai numeroase înspre valea râului Suceava. Un loc important, alături de apele subterane, îl constituie prezența a numeroase izvoare cu apă potabilă, folosite în legumicultură pentru irigații. Când părasești apa Sucevei începi să urci și să cobori pe spinări și coaste, străbați pădurile care ne înconjoară și a căror sobrietate te impresionează. Pădurile de fag (fagus silvatica), cu un farmec deosebit, formează un brâu la
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
antică este atestată de siturile arheologice din perioadele dacică și romană care există pe teritoriul comunei "Bujoreni". În comuna "Bujoreni" se dezvoltă și se desfășoară activități economice legate de producție, cercetare, comerț și prestări servicii în diverse domenii precum pomicultura, legumicultura, morărit și panificație, creșterea animalelor sau prelucrarea lemnului. "Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Pomicolă" din comuna "Bujoreni", singura de acest fel din zona Oltenia, deține unica bancă de gene pentru nuc, alun, castan și prun din România. Stațiunea creează soiuri
Comuna Bujoreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301993_a_303322]
-
din satele Crețești, Sintești și Vidra (reședința). Se află lala circa 11 km sud de București. Vidra se află așezată pe râul Șabăr, afluent al Argeșului, împreună cu care formează o lunca mănoasa, propice agriculturii. Preocuparea principala a locuitorilor Vidrei este legumicultura. Comună se află în extremitatea sudică a județului, la limita cu județul Giurgiu și la sud de municipiul București, pe malurile râului Șabăr. Este traversata de șoseaua județeană DJ401, care o leagă spre nord de Berceni și București (cartierul Berceni
Comuna Vidra, Ilfov () [Corola-website/Science/300513_a_301842]
-
erau destinate unei comisii formate din neromâni și în majoritate unguri. Din registrul aceleiași conscripțiuni mai aflăm și situația din alte localități ale actualei comune Jucu: Jucu de Sus ("Felsö-Suk"), Vișea ("Visa")... În localitățile comunei se practică cultură cerealelor și legumicultura, comuna fiind cunoscută și pentru creșterea căilor de rasă. Administrația clujeana a inițiat aici construirea parcului industrial Tetarom III. Printre companiile care și-au anunțat participarea se află și compania finlandeză Nokia. Pe 26 martie 2007 în prezența premierului Călin
Comuna Jucu, Cluj () [Corola-website/Science/299559_a_300888]
-
fiind IAS Apahida {devenit Agrap SA Apahida } , Ferma Victoria - producătorul celebrului salam "Victoria " {devenită dupa 1989 " Regia de stat Victoria " }, Ferma Avicola , Asociatia intercooperatistă de creștere si ingrășare taurine ,etc. De asemenea Apahida are puternice tradiții pomicole [IAS Apahida } si legumicultură { celebrii ridichi de Apahida }. Din păcate , activitățile agricole menționate mai sus s-au prabușit toate dupa 1989 , așa cum de altfel s-a întîmplat cu agricultura pe intreg județul Cluj . Rețeaua hidrografică a comunei Apahida indică un drenaj vechi(Pliocen)spre
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
de ocupație germane. În 1925, comuna este consemnată ca făcând parte din plasa Vidra a județului Ilfov, cu satele Jilava, Mierlari și Odăile și 2762 de locuitori. În perioada interbelică locuitorii comunei Jilava încep să practice pe scară mai largă legumicultura și creșterea vitelor, fapt ce le-a permis o îmbunătățire a condițiilor de trai. Numărul vacilor a crescut de la 150 în 1901 la 785 în 1920. La reforma agrară - prin Legea nr.82 din 17 iulie 1921 - s-au expropriat
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
Agricol Ilfov, din subordinea municipiului București, sector devenit în 1998 județul Ilfov. Restructurarea industriei de după 1989 a determinat pe mulți locuitori ai comunei, rămași fără locuri de muncă să revină la vechile ocupații ale părinților lor (agricultura și creșterea animalelor). Legumicultura axată pe producția de piață începe să se practice din nou pe scară largă. În comuna Jilava se află penitenciarul Jilava, în complexul căruia se află Fortul 13, fostă închisoare de tranzit pentru deținuții politici anticomuniști, astăzi clasificată drept monument
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
monarh musulman nu a fost bine primită de populației în câteva ierni podul a fost avariat de furtuni și scos din funcțiune pentru perioade de câteva zile nabucco își revine în fire în localitățile comunei se practică cultura cerealelor și legumicultura comuna fiind cunoscută și pentru creșterea cailor de rasă în tehnică prin abur se înțelege apă în stare de vapori aceată creștere este mult mai rapidă decât pentru un gaz conform ecuației de stare a gazului ideal comisii diferite candidați
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
Suprafață: 3085 ha ; Căi de acces: DJ 643, 644A; Comună Făurești se află la 100 km distanță de reședință de județ Râmnicu Vâlcea. Principalele activități economice ale locuitorilor comunei se desfășoară în agricultură, cu ramurile ei de bază: cultivarea cerealelor, legumicultura, pomicultura și creșterea animalelor (ovine și bovine). Dintre cereale, cel mai des întâlnite pe raza comunei sunt grâul, porumbul, orzul, ovăzul, iar dintre legume: cartofi, tomate, varză, ceapă și fasole. Prelucrarea lemnului, serviciile și comerțul sunt alte îndeletniciri ale locuitorilor
Comuna Făurești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302021_a_303350]
-
nu prezintă o certitudine care să condamne fără drept de apel tunurlle sonice. De la început, tunurile antigrindină au fost utilizate aproape exclusiv în agricultură. Ele prezentau interes pentru culturile unde grindina crea pagube mai mari, în particular pentru viticultură și legumicultură. În Olanda, ele au fost utilizate și pentru floricultură. Un interes deosebit pentru găsirea unor măsuri eficiente împotriva grindinei l-au arătat toți agricultorii care aveau sere, unde grindina distrugea nu numai culturile, dar spărgea și toate geamurile serelor. În
Tun sonic () [Corola-website/Science/304672_a_306001]
-
luncă joasă și-a avut avantajele și dezavantajele ei. Primul avantaj l-a constituit terenul mănos, cu sol din cernoziom ciocolatiu, foarte prielnic culturilor de cereale (grâu, porumb, floarea soarelui, bumbac, soia, ricin, cânepă, in și sfeclă de zahăr) și legumicultură. Reversul l-a constituit pânza de apă freatică aflată la 1,5-3 m adâncime, cu efectele sale: imposibilitatea filtrării naturale a apei și inundații periodice în subsolurile caselor, precum și lipsa curenților de aer verticali, care fac să se mențină multă
Alexandria, România () [Corola-website/Science/298015_a_299344]
-
apoi ca șef de secție la Comitetul regional din R.A.S.S.M.. În acești ani au loc represiunile conducerii RASSM, a oamenilor de știință și cultură. Între anii 1938 și 1940 lucrează lector de istorie la Institutul de pomicultură și legumicultură din Tiraspol. În noiembrie 1939, pe când își satisfăcea stagiul militar obligatoriu, a devenit membru al Partidului Comunist din URSS. În anul 1940, odată cu ocuparea Basarabiei de către Armata Roșie, ca rezultat al Pactului Molotov- Ribbentrop, a fost inspector la Comisariatul Norodnic
Artiom Lazarev () [Corola-website/Science/311078_a_312407]
-
Salcia Nouă, Salcia Veche, Satu Nou și Spătăreasa. În comună sunt 2038 gospodării cu 1974 locuințe și trăiesc 3150 de locuitori. În satele comunei funcționează 2 școli și 2 grădinițe. Principalele îndeletniciri ale locuitorilor sunt cultivarea cerealelor, creșterea vitelor și legumicultura. Comuna se află în sud-estul județului, la limita cu județele și , pe malurile râului Râmnicu Sărat, care trece prin 4 din cele 7 sate. Este deservită de șoseaua națională DN23A, care o leagă spre nord de Tătăranu, Gologanu și Focșani
Comuna Ciorăști, Vrancea () [Corola-website/Science/310936_a_312265]
-
se regăsesc păsările, caii, porcii și într-o masură mult redusă oile, caprele și măgarii. Din cauza că grădinile locuitorilor aflate în vatra satului sunt de mărime relativ mică, pomicultura este prezentă mai ales în livezile particulare din extravilan, viticultura și legumicultura practicându-se de obicei ""pe lângă casă"". Apicultura este puțin uzitată de către racoviceni, ea fiind practicată în mod istoric de către locuitorii din Sebeșu de Sus care au o tradiție bogată în domeniu. Pădurile localnicilor fac parte din Composesoratul Braniște Racovița, care
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
stupărit pastoral, numărul stupilor de albine s-a diminuat simțitor cu trecerea anilor, ajungând în [[1980]] doar la 28 de familii de albine. Printre principalii proprietari ai acestora sunt: Octavian Mînduc, Ștefan Stoica și Ioan Comșa. [[Fișier:StupiConscrișiRacovița.png|800px]] [[Legumicultura]].Cultivate doar în ""grădinuțele"" de pe lângă case și rar ""În cânechiști"" sau ""În verzării"", legumele au fost și au rămas întotdeauna sub nevoile de consum ale populației. În trecut acest deficit se echilibra prin cumpărarea lor de la renumiți grădinari ce veneau
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
este rasa Pingzaw deși s-a introdus și rasa Bălțata românească iar la ovine Țurcana. În cazul culturilor, în Mogoș se practică în special o agricultură de subzistență, pe suprafețe relativ mici. Cartoful, în special este principala cultură a mogoșenilor. Legumicultura - atât cât este necesară pentru o gospodărie. Livezile și grădinile de zarzavat ocupă din cele 8063 ha ale comunei doar 25 ha. Pășunile și fânețele naturale sunt cele mai bine reprezentate. În perioada de vară începe așa-numitul sezon de
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]