971 matches
-
un corp de oastea, atunci când avea loc o acțiune secundară, așa cum s-a întâmplat în 1497. Pentru a-i împiedica pe călăreții mazuri să facă legătura cu armata polonă, domnul l-a numit pe Boldur comandantul (voievodul - cum apare în Letopisețul lui Ștefan cel Mare) unui corp de oaste, cu care acesta i-a distrus pe mazuri la Lențești. Asta nu înseamnă că l-a numit comandant peste toată oastea Moldovei. Și nu putea să îi încredințeze lui Boldur o asemenea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Voroneț, cu ornamente sculptate în lemn, în care se regăsesc motive gotice. Manuscrisele. O zestre impresionantă pe plan spiritual o reprezintă manuscrisele care s-au păstrat din timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Pentru noi de o importanță deosebită este letopisețul în care au fost consemnate cele mai importante evenimente în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Tipărindu-l pentru prima dată, Ioan Bogdan l-a intitulat Letopisețul de la Bistrița. Retipărindu-l în volumul Cronici slavo-române, P. P. Panaitescu s-a străduit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Pentru noi de o importanță deosebită este letopisețul în care au fost consemnate cele mai importante evenimente în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Tipărindu-l pentru prima dată, Ioan Bogdan l-a intitulat Letopisețul de la Bistrița. Retipărindu-l în volumul Cronici slavo-române, P. P. Panaitescu s-a străduit să demonstreze că acest letopiseț nu a fost scris într-o mânăstire și atunci l-a intitulat Letopisețul anonim, deși anonim era și când a fost
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
consemnate cele mai importante evenimente în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Tipărindu-l pentru prima dată, Ioan Bogdan l-a intitulat Letopisețul de la Bistrița. Retipărindu-l în volumul Cronici slavo-române, P. P. Panaitescu s-a străduit să demonstreze că acest letopiseț nu a fost scris într-o mânăstire și atunci l-a intitulat Letopisețul anonim, deși anonim era și când a fost numit Letopisețul de la Bistrița. C. Chițimia a afirmat că Ștefan cel Mare s-a dovedit a fi ctitor în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pentru prima dată, Ioan Bogdan l-a intitulat Letopisețul de la Bistrița. Retipărindu-l în volumul Cronici slavo-române, P. P. Panaitescu s-a străduit să demonstreze că acest letopiseț nu a fost scris într-o mânăstire și atunci l-a intitulat Letopisețul anonim, deși anonim era și când a fost numit Letopisețul de la Bistrița. C. Chițimia a afirmat că Ștefan cel Mare s-a dovedit a fi ctitor în domeniul istoriografiei. Prima scriere despre trecutul Moldovei s-a făcut la inițiativa domnului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Bistrița. Retipărindu-l în volumul Cronici slavo-române, P. P. Panaitescu s-a străduit să demonstreze că acest letopiseț nu a fost scris într-o mânăstire și atunci l-a intitulat Letopisețul anonim, deși anonim era și când a fost numit Letopisețul de la Bistrița. C. Chițimia a afirmat că Ștefan cel Mare s-a dovedit a fi ctitor în domeniul istoriografiei. Prima scriere despre trecutul Moldovei s-a făcut la inițiativa domnului și la curtea sa. Dar, “spre deosebire de stilul prolix și anecdotic
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
afirmat că Ștefan cel Mare s-a dovedit a fi ctitor în domeniul istoriografiei. Prima scriere despre trecutul Moldovei s-a făcut la inițiativa domnului și la curtea sa. Dar, “spre deosebire de stilul prolix și anecdotic al cronografelor și cronicilor bizantino-slave, letopisețul lui Ștefan cel Mare este sobru, laconic, așa cum sunt și celelalte inscripții de pe mormintele înaintașilor și cele de pe alte monumente.” În anul 1972, G. Mihăilă, într-un studiu despre istoriografia românească veche, era de părere că Letopisețul lui Ștefan cel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și cronicilor bizantino-slave, letopisețul lui Ștefan cel Mare este sobru, laconic, așa cum sunt și celelalte inscripții de pe mormintele înaintașilor și cele de pe alte monumente.” În anul 1972, G. Mihăilă, într-un studiu despre istoriografia românească veche, era de părere că Letopisețul lui Ștefan cel Mare a fost scris din inițiativa domnului și a stat la baza celor trei variante cunoscute: Cronica moldo-germană, Cronica moldo-rusă și Cronica moldo-polonă. Într-un studiu din 1971, Ștefan Gorovei remarca faptul că, la un moment dat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
jurnal de câmp”. Gorovei, “urmând o sugestie a bizantinistului D. Năstase”, a definit anul 1473 ca un an cheie al domniei lui Ștefan cel Mare, an în care refuză să mai trimită Porții haraciul anual. Ștefan Andreescu a considerat că letopisețul a fost scris în timpul domniei marelui domn, începând cu anul 1473 până în anul 1486, când se întrerupe, pentru a fi reluat din anul 1496 până la moartea domnului. Ultimul paragraf a fost redactat la începutul domniei lui Bogdan, fiul lui Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domn, începând cu anul 1473 până în anul 1486, când se întrerupe, pentru a fi reluat din anul 1496 până la moartea domnului. Ultimul paragraf a fost redactat la începutul domniei lui Bogdan, fiul lui Ștefan cel Mare. Ștefan Andreescu a denumit letopisețul Cronica lui Ștefan cel Mare. Leon Șimanschi a reluat discuția despre Cronica lui Ștefan cel Mare, cum o numește și el, și după opinia sa, cronica a fost elaborată în diferite etape, în fragmente distincte, care cuprind evenimentele dintre anii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
după opinia sa, cronica a fost elaborată în diferite etape, în fragmente distincte, care cuprind evenimentele dintre anii 1457-1469, dintre anii 1470-1486 și dintre anii 1496-1500. Demonstrația lui Șimanschi a pornit de la o greșeală făcută de cel care a scris letopisețul, atunci când a spus că, după cucerirea Chiliei, în 1465, Ștefan cel Mare a pus acolo pârcălabi pe Isaia și Buhtea. În documente, primul pârcălab al Chiliei este Isaia, cumnatul domnului (11 aprilie 1465), ca la 13 septembrie să apară Isaia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
iarăși singur. Abia la 8 decembrie 1466 apare Isaia cu Buhtea, iar la 20 octombrie 1469, pârcălabi de Chilia sunt Buhtea și Pașco. La 8 februarie 1470 este pârcălab Goian, Buhtea fiind prezent în Sfat, dar fără dregătorie. Așadar, autorul Letopisețului a scris despre cucerirea Chiliei după 1467 și până în octombrie 1469, când Buhtea era pârcălab la Chilia. Așa se explică de ce evenimentele de dinainte de 1465 sunt expuse sumar, omițându-se unele dintre ele, deși erau foarte importante, ca expediția din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
când Buhtea era pârcălab la Chilia. Așa se explică de ce evenimentele de dinainte de 1465 sunt expuse sumar, omițându-se unele dintre ele, deși erau foarte importante, ca expediția din Podolia, în 1459, sau redobândirea Hotinului în 1463. Impulsul pentru scrierea Letopisețului a fost dat de importanța pe care au avut-o cucerirea Chiliei și campania din 1467. Ștefan Andreescu, recunoscând că Șimanschi “a produs și o dovadă concretă, demnă de toată luarea aminte”, a considerat și el că o primă fază
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-o cucerirea Chiliei și campania din 1467. Ștefan Andreescu, recunoscând că Șimanschi “a produs și o dovadă concretă, demnă de toată luarea aminte”, a considerat și el că o primă fază a redactării cronicii oficiale a început în 1468-1469. Reeditând Letopisețul în 2006, G. Mihăilă a dat un nou titlu, cel care apare în fruntea manuscrisului: Letopisețul de când s-a început, cu voia lui Dumnezeu, Țara Moldovei, adăugând Letopisețul lui Ștefan cel Mare, titlu și subtitlu care se potrivesc letopisețului. Important
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dovadă concretă, demnă de toată luarea aminte”, a considerat și el că o primă fază a redactării cronicii oficiale a început în 1468-1469. Reeditând Letopisețul în 2006, G. Mihăilă a dat un nou titlu, cel care apare în fruntea manuscrisului: Letopisețul de când s-a început, cu voia lui Dumnezeu, Țara Moldovei, adăugând Letopisețul lui Ștefan cel Mare, titlu și subtitlu care se potrivesc letopisețului. Important rămâne faptul că prima istorie a Moldovei s-a scris din inițiativa lui Ștefan cel Mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o primă fază a redactării cronicii oficiale a început în 1468-1469. Reeditând Letopisețul în 2006, G. Mihăilă a dat un nou titlu, cel care apare în fruntea manuscrisului: Letopisețul de când s-a început, cu voia lui Dumnezeu, Țara Moldovei, adăugând Letopisețul lui Ștefan cel Mare, titlu și subtitlu care se potrivesc letopisețului. Important rămâne faptul că prima istorie a Moldovei s-a scris din inițiativa lui Ștefan cel Mare, la curtea acestuia și nu pentru a-i proslăvi domnia, ca să îi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Reeditând Letopisețul în 2006, G. Mihăilă a dat un nou titlu, cel care apare în fruntea manuscrisului: Letopisețul de când s-a început, cu voia lui Dumnezeu, Țara Moldovei, adăugând Letopisețul lui Ștefan cel Mare, titlu și subtitlu care se potrivesc letopisețului. Important rămâne faptul că prima istorie a Moldovei s-a scris din inițiativa lui Ștefan cel Mare, la curtea acestuia și nu pentru a-i proslăvi domnia, ca să îi întărească autoritatea, ci din grija ca să nu se piardă amintirea faptelor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
rămase de la Ștefan cel Mare “fragmente de solii, din tratate de pace, din pisanii, din relatările călătorilor străini”, care reflectă gândurile, starea de spirit a acestuia. Anumite expresii se regăsesc în locuri diferite - cum este relatarea bătăliei de la Războieni în Letopiseț și de pe pisania bisericii ridicată de domn pe locul bătăliei: același stil, aceași logică, aceași formulare lapidară. Dar și din primele documente ale cancelariei domnești se simte personalitatea domnului. Salvconductele, date fostului logofăt Mihul de a se întoarce în țară
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Dumnezeu Atotputernicul, am mers împotriva dușmanilor creștinătății i-am biruit și i-am călcat în picioare și pe toți i-am trecut sub ascuțișul sabiei, pentru care lucru lăudat să fie Dumnezeul nostru.” Expresii identice se găsesc și în Letopiseț, dovadă că autorul lor a fost aceași persoană. După care vine apelul patetic al domnului la unitatea de acțiune a creștinilor, pentru ca Moldova, această “poartă a creștinătății”, să nu cadă sub jugul păgânilor. Orgoliu, vană infatuare ? Atunci când domnul definește rostul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care cauză “Eu cu curtea mea, am făcut ce am putut”. Documentele, prin care Ștefan cel Mare se adresa principilor creștini, au fost dictate de domn în limba română, după care au fost traduse în latină și italiană. Atât în Letopiseț, cât și în pisania bisericii de la Războieni, ridicată întru pomenirea celor căzuți în după-amiaza zilei de 26 iulie 1476, răsare din inima și mintea domnului plânsetul, durerea stăpânită într-una dintre cele mai frumoase pagini de literatură. “Căci, scria Iorga
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că el încă au fostu om cu păcate, ci pentru lucrurile lui cel vitejești, carile niminea din domni, nici mai nainte nici după aceia l-au ajunsu”. Însă, înainte cu aproape un secol de momentul în care scria Ureche acest Letopiseț, polonul Maciej Strykowski, făcând parte dintr-o solie trimisă la Constantinopol, trecând prin Țara Românească a fost invitat la masă de domnitor. Stvyikowski, după ce amintește victoriile obținute de Ștefan cel Mare asupra lui Matei Corvin, asupra tătarilor, a turcilor și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
colectau și se depozitau produsele de pe moșiile domnești și, fără îndoială, se depozitau și arme, curtea fiind apărată de o garnizoană. (În numeroase orașe ale Moldovei este evidentă dualitatea curte-nucleu comercial-meșteșugăresc: Iași, Suceava, Roman, Piatra Neamț, Huși, Bacău, Vaslui, Hârlău). Transcriind Letopisețul lui Grigore Ureche, în secolul al XVII-lea, cronicarul Simion Dascălul nota că ruinele curții domnești de la Huși se aflau pe locurile de astăzi ale Episcopiei și încă se mai vedeau beciurile în vremea lui. La „leatul” 7003 <...>, consemna el
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de capitală domnească. Documentele păstrate arată că voievozii Moldovei au dat târgului Huși, curții domnești de aici, orașului de mai apoi și Episcopiei un loc special, căci adeseori au poposit, s-au așezat vremelnic ori au căutat adăpost aici. În Letopisețul său, ce se încheia la 1743, Ion Neculce (1672-1745) amintește Hușii doar în trecere: povestind odiseea lui Nicolae Milescu Spătarul (1636-1708), cronicarul evocă pe țarul Petru cel Mare, „carele au vinit aice în țară, în Moldova, de s-au bătut
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huși, foarte probabil împreună cu cei mai importanți boieri din sfat. Tot aici s-a retras cu Doamna Ruxandra, după ce Despot-Vodă l-a învins pe Lăpușneanu în bătălia de la Verbia, pe Jijia (17-18 noiembrie 1561), fapt menționat de Grigore Ureche în Letopisețul său: „dacă se bătu cu Despot și după ce pierdu războiul, fugi în jos spre Iași și de acolo își luă doamna și fugi la Huși”. Aici se strădui să-și adune oaste din țară și să-l înlăture pe Despot
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
armate luptau 400.000 turci (!), fără tătari, înzestrați cu 400 tunuri („pusci”). După datele prezentate de un prizonier turc (cum afirmă Ion Neculce), armata otomană dispunea de 120.000 ieniceri, 250.000 de spahii și 40.000 soldați („sindighistri”). În Letopisețul său, Nicolae Costin a trecut următorele efective: 150.000-200.000 ieniceri și spahii, 70.000 tătari, 90.000 de ruși, la care se adaugă 2.000 de moldoveni. Sursele de mai sus ne conving că este dificil, dacă nu chiar
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]