752 matches
-
de 3-5 °C; -precipitații de 800-1300 mm anual; -lumină foarte slabă, pădurile sunt întunecoase; -vânturi, uneori, puternice. -arbori: molid, zada, zâmbr, pin, brad, fag, mesteacăn, paltin de pădure, etc. -arbuști: afin, merișor, zmeur, coacăz de munte; -plante erbacee: ciuperci, mușchi, licheni (mătreața bradului), feriga; -animale nevertebrate: insecte (omida, viespe ,etc); -animale vertebrate: șopârla de munte, năpârca, pițigoi de brădet, cocos de munte, ciocănitoare, veverița, jder, mierla, etc. Multimedia
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
fotosinteză, pe sub stratul des al frunzelor dinspre vârfuri, trunchiurile deși au crengi în partea lor inferioară, acestea sunt uscate și lipsite de ace. Trunchiuri mai subțiri sau mai groase, se ridică toate vertical, drepte și hotărâte. În molidișul montan există licheni epifiți și tericoli. Puieții de molid se dezvoltă pe trunchiurile căzute la pământ ale unor molizi ai trecutului, coloși intrați în destrămare naturală. Molidișul prezintă o structură verticală pe mai multe straturi distincte. Stratul arborescent are înălțimea medie de 18-22
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
mai mare în molidișul de limită, în comparație cu molidișul compact, dar mai apoi se reduce și mai mult decât în molidiș, odată ce jnepenișurile devin închegate. Desigur, diversitatea floristică înseamnă și o mare diversitate de insecte. În molidișurile de limită, flora de licheni este mai bogată decât în molidișul compact; în unele locuri, speciile tericole sunt masiv prezente. Precipitațiile abundente ridică umiditatea atmosferică. Norii frecvenți din timpul verii, precum și marea cantitate de zăpadă din timpul iernii, constituie rezerve de apă care favorizează dezvoltarea
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
este mai bogată decât în molidișul compact; în unele locuri, speciile tericole sunt masiv prezente. Precipitațiile abundente ridică umiditatea atmosferică. Norii frecvenți din timpul verii, precum și marea cantitate de zăpadă din timpul iernii, constituie rezerve de apă care favorizează dezvoltarea lichenilor. Există multe specii aerofile care își acoperă necesitățile de apă numai din aer, din ceața frecventă în această regiune. Rata acoperirii molizilor este mai slabă în partea inferioară, crescând spre partea superioară, dar biomasa maximă este atinsă spre mijlocul arborilor
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
necesitățile de apă numai din aer, din ceața frecventă în această regiune. Rata acoperirii molizilor este mai slabă în partea inferioară, crescând spre partea superioară, dar biomasa maximă este atinsă spre mijlocul arborilor. Studii din Carpați au arătat că biomasa lichenilor epifiți este localizată în proporție de cca 80 % pe crengile molizilor. Molidișurile de limită prezintă condiții de viață mai favorabile pentru herpetofauna decât molidișul compact. În zona de lizieră a pădurii (ecotonul molidiș-jnepeniș-pajiște subalpină) pot fi observate pe lângă specii de
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
frasinul, teiul, iar mai aproape de rîu - salcia albă, salcia galbenă. Din plante se întîlnește urzica, leunurul (leunurus cardiaca). Printre crăpăturile din piatră atîrnă feriga, în caverne se formează pernuțe de mușchi, iar porțiunile deschise ale pietrelor sînt împodobite cu diferiți licheni. În lunca rîulețului, mai aproape de sat, putem întîlni coada calului de luncă. Pe “Movilă” și pe “Țiglău” din insuficiență de umiditate sînt poiene cu plante graminee, clopoței, garofițe, iar printre pietrele dezgolite cresc arbuști de măceș, drăcilă, păducel, corn, porumbar
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
dreaptă cu bătăi repezi din aripi, dar din cauza aripilor scurte, pasărea nu face parte din categoria zburătoarelor bune. Are un cuib sferic-oval depus de regulă pe sol, între rădăcinile copacilor sau în scorburi cu o gaură de acces, marcată de licheni și mușchi. Ponta este depusă prin lunile aprilie - mai fiind alcătuită din 5 - 6 ouă de culoare albă punctate cu pete ruginii. Femela clocește de două ori pe sezon. Este o pasăre poligamă, mascul împerechinduse frecvent și cu alte femele
Pănțăruș () [Corola-website/Science/314538_a_315867]
-
devin maturi la vârsta de trei ani, iar o capră-neagră poate trăi între 15 și 20 de ani. Hrana lor constă din măceșe alpine, muguri și vlăstari de foioase sau conifere, frunze de plante diferite, iarna caprele consumă mușchi sau licheni. Pericolele la care sunt expuse caprele-negre sunt căderile de stânci, animalele de pradă ca râsul, lupul, ursul, vulturul, iar aici se pot aminti și vânătorile organizate de om.
Capră-neagră () [Corola-website/Science/314398_a_315727]
-
care domină pe platoul central este specifică regiunilor de taiga, cu păduri de conifere, sau și regiunilor de tundră. In partea de nord umiditatea redusă a solului este datorată înghețului permanent (permafrost), aici nu cresc copaci ci numai tufișuri, mușchi, licheni și ferigi. In regiunea platoului nu există șosele, ci numai drumuri nepavate; în timpul dezghețului și precipitațiilor abundente din primăvară regiunea devine o mocirlă noroioasă fără drumuri amenajate, ceace face ca circulația să fie aproape imposibilă. În aceste perioade singurele posibilități
Platoul Siberian Central () [Corola-website/Science/314454_a_315783]
-
parte de zăpadă, gheață și pietriș grosolan. Deoarece temperaturile scăzute încetinesc descompunerea organică și chimică, s-a format doar un strat relativ subțire de sol. În Parcul Național Quttinirpaaq au fost documentate 154 specii de cormofite, împreună cu 44 specii de licheni și 193 specii de mușchi. În 1957-1958, cu ocazia Anului Geofizic Internațional, zona lacului Hazen din nordul insulei Ellesmere a fost intens studiată de către biologii canadieni, care au găsit 127 de specii de plante cu flori în zonă. Macul arctic
Insula Ellesmere () [Corola-website/Science/313375_a_314704]
-
teren, o platformă vulcanică nouă, botezată Nyrøysa, pe care au început să cuibărească diverse păsări marine, cum ar fi petrelii giganți, "Macronectes Halli". Datorită climatului aspru și terenului acoperit în cea mai mare parte de gheață, vegetația este limitată la licheni și mușchi, lipsind plantele superioare, astfel că insula Bouvet poate fi considerată ca aparținând zonei botanice antarctice. Fauna este limitată la foci, păsări de mare și pinguini. Bouvetøya are un climat polar moderat, cu temperaturi nu prea departe de la 0
Insula Bouvet () [Corola-website/Science/313422_a_314751]
-
coroane de cili puternici, care se învârtesc ca o roată, de unde și numele, servind la antrenarea particulelor alimentare spre gură și la mișcare. Se cunosc circa 2 500 specii, majoritatea de apă dulce, puține marine, litorale și terestre (în mușchi, licheni). Unele dintre rotifere sunt forme libere, fie plutitoare sau înotătoare (planctonice), fie târându-se pe fundul apei (bentonice). Alte forme bentonice sunt sesile, adică fixate pe fundul apei prin extremitatea lor posterioară și, în cele mai dese cazuri, înconjurate de
Rotifera () [Corola-website/Science/317912_a_319241]
-
În biologie, chitina (CHNO) este o polizaharidă, o substanță organică asemănătoare cu celuloza, care formează exoscheletul insectelor sau al altor artropode, (crustacee sau arahnide). Se întâlnește de asemenea în alte regnuri, precum licheni sau anumite specii de ciuperci. De exemplu, carapacea unui crab conține 25% chitină și 75% carbonat de calciu. În 1821 francezul Henri Bracon (Braconnot), directorul grădinii botanice din Nancy, a găsit în ciuperci o substanță insolubilă în acid sulfuric, pe
Chitină () [Corola-website/Science/322967_a_324296]
-
activi. Adesea consumă plante, sau alte insecte pe care le găsesc pe acestea, precum afide, paianjeni, oua de insecte, plante si insecte moarte. Plantele lor favorite inclu "Sisymbrium officinale", trifoi "Trifolium repens", și dalia "Dahlia variabilis". Se hrăneăsc cu melasă, licheni sau alge. Preferă carnea și zahărul plantelor, deși acestea reprezintă sursa principală de hrană. Urechelnița europeană preferă afidele contra materialului vegetal precum frunze sau felii de măr, cireșe sau pară. Adulții consumă mai multe insecte decât nimfele. Deși "F. auricularia
Forficula auricularia () [Corola-website/Science/322985_a_324314]
-
împăraților antici și veșmintele de gală a celor bogați, obținut din secreția corpului a două specii de melci marini și extrem de costisitor, de aceea stofele purpurii erau un prețios simbol al stării sociale. În antichitate și în evul mediu seva lichenului colorat (Roccela tinctoria sau Orcina turnesol) era extrasă pentru a obține un „înlocuitor de purpură”, el fiind cules în primul rând de pe țărmurile Insulelor Canare (Insulele Fericiților). Alb Poate fi înțeles, fie ca „nici o culoare”, fie ca uniunea deplină a tuturor
Simbolistica culorii () [Corola-website/Science/318984_a_320313]
-
în "Marte roșu", odată cu crearea de către Sax a unei alge care să reziste condițiilor dure de pe Marte și să facă respirabilă atmosfera planetei. În cele din urmă, problema se va extinde la scară largă, cu mii de tipuri de alge, licheni și bacterii modificate genetic, create pentru a terraforma planeta. În "Marte verde", ingineria genetică e folosită pentru a crea animale care să reziste în atmosfera marțiană subțire și să producă o biosferă planetară viabilă. Deja la "Marte albastru" ingineria genetică
Trilogia Marte () [Corola-website/Science/332961_a_334290]
-
conținând ca substanțe active exclusiv una sau mai multe substanțe vegetale sau preparate din plante ori o combinație între una sau mai multe astfel de substanțe vegetale ori preparate din plante; 35. substanțe vegetale - plante, părți din plante, alge, fungi, licheni întregi, fragmentați sau tăiați, într-o formă neprocesată, de obicei uscați, dar uneori proaspeți; anumite exudate ce nu au fost supuse unui tratament specific sunt, de asemenea, considerate a fi substanțe vegetale; substanțele vegetale sunt definite precis prin partea din
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272296_a_273625]
-
esență moale 02160000-3 Deșeuri de lemn 02170000-6 Așchii de lemn 02180000-9 Bușteni 02181000-6 Stâlpi 02182000-3 Țăruși 02190000-2 Cherestea 02191000-9 Produse din cherestea 02200000-6 Gumă arabică 02210000-9 Balsamuri 02220000-2 Lac 02300000-7 Plută 02400000-8 Produse de silvicultură 02410000-1 Plante, ierburi, mușchi sau licheni ornamentali 02500000-9 Produse de pepinieră 02510000-2 Plante 02511000-9 Plante de înmulțire 02512000-6 Bulbi de flori 02513000-3 Arbuști 02520000-5 Arbori 05000000-5 Pești, produse de pescuit și alte subproduse de pescuit 05100000-6 Pești 05110000-9 Pești vii 05120000-2 Pești proaspeți sau refrigerați 05121000-9
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
esență moale 02160000-3 Deșeuri de lemn 02170000-6 Așchii de lemn 02180000-9 Bușteni 02181000-6 Stâlpi 02182000-3 Țăruși 02190000-2 Cherestea 02191000-9 Produse din cherestea 02200000-6 Gumă arabică 02210000-9 Balsamuri 02220000-2 Lac 02300000-7 Plută 02400000-8 Produse de silvicultură 02410000-1 Plante, ierburi, mușchi sau licheni ornamentali 02500000-9 Produse de pepinieră 02510000-2 Plante 02511000-9 Plante de înmulțire 02512000-6 Bulbi de flori 02513000-3 Arbuști 02520000-5 Arbori 02.02 Servicii conexe de silvicultură și de transport al buștenilor 77200000-2 Servicii de silvicultură 77210000-5 Servicii de transport de bușteni
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
Mai puțin frecvente : Rare : erupții cutanate * edem facial , xerodermie , prurit * , eritem , foliculită , hiperpigmentare cutanată , exantem , hiperhidroză , transpirații nocturne , alopecie eritem nodos , urticarie , angioedem † , eczemă , eritroză , erupții cutanate eritematoase , erupții cutanate pruriginoase , erupții cutanate papulare , hiperkeratoză , fisuri cutanate , acnee , dermatită acneiformă , lichen scleros , ulcer de decubit , pigmentarea buzelor , prurigo , acnee rozacee , reacție de fotosensibilitate , dermatită seboreică , senzație de arsură cutanată , descuamarea pielii , modificarea culorii pielii Sindrom Stevens- Johnson † , necroliză toxică epidermică † 12 Tulburări musculo- scheletice și ale țesutului conjunctiv Foarte frecvente : crampe
Ro_917 () [Corola-website/Science/291676_a_293005]
-
Mai puțin frecvente : Rare : erupții cutanate * edem facial , xerodermie , prurit * , eritem , foliculită , hiperpigmentare cutanată , exantem , hiperhidroză , transpirații nocturne , alopecie eritem nodos , urticarie , angioedem † , eczemă , eritroză , erupții cutanate eritematoase , erupții cutanate pruriginoase , erupții cutanate papulare , hiperkeratoză , fisuri cutanate , acnee , dermatită acneiformă , lichen scleros , ulcer de decubit , pigmentarea buzelor , prurigo , acnee rozacee , reacție de fotosensibilitate , dermatită seboreică , senzație de arsură cutanată , descuamarea pielii , modificarea culorii pielii Sindrom Stevens- Johnson † , necroliză toxică epidermică † 29 Tulburări musculo- scheletice și ale țesutului conjunctiv Foarte frecvente : crampe
Ro_917 () [Corola-website/Science/291676_a_293005]
-
Mai puțin frecvente : Rare : erupții cutanate * edem facial , xerodermie , prurit * , eritem , foliculită , hiperpigmentare cutanată , exantem , hiperhidroză , transpirații nocturne , alopecie eritem nodos , urticarie , angioedem † , eczemă , eritroză , erupții cutanate eritematoase , erupții cutanate pruriginoase , erupții cutanate papulare , hiperkeratoză , fisuri cutanate , acnee , dermatită acneiformă , lichen scleros , ulcer de decubit , pigmentarea buzelor , prurigo , acnee rozacee , reacție de fotosensibilitate , dermatită seboreică , senzație de arsură cutanată , descuamarea pielii , modificarea culorii pielii Sindrom Stevens- Johnson † , necroliză toxică epidermică † 46 Tulburări musculo- scheletice și ale țesutului conjunctiv Foarte frecvente : crampe
Ro_917 () [Corola-website/Science/291676_a_293005]
-
Mai puțin frecvente : Rare : erupții cutanate * edem facial , xerodermie , prurit * , eritem , foliculită , hiperpigmentare cutanată , exantem , hiperhidroză , transpirații nocturne , alopecie eritem nodos , urticarie , angioedem † , eczemă , eritroză , erupții cutanate eritematoase , erupții cutanate pruriginoase , erupții cutanate papulare , hiperkeratoză , fisuri cutanate , acnee , dermatită acneiformă , lichen scleros , ulcer de decubit , pigmentarea buzelor , prurigo , acnee rozacee , reacție de fotosensibilitate , dermatită seboreică , senzație de arsură cutanată , descuamarea pielii , modificarea culorii pielii Sindrom Stevens- Johnson † , necroliză toxică epidermică † 63 Tulburări musculo- scheletice și ale țesutului conjunctiv Foarte frecvente : crampe
Ro_917 () [Corola-website/Science/291676_a_293005]
-
dispărut 31 de specii. Factorul uman a fost și el un factor destul important în acest domeniu. În a doua ediție a Cărții Roșii a Republicii Moldova sunt incluse 81 de specii de angiosperme, 1 gimnospermă, 9 pteridofite, 10 briofite, 16 licheni și 9 ciuperci, unele specii subendemice - "Genista tetragona", "Centaurea thirei", "Centaurea anngelescui", "Euonymus nana". Există 2 zone vegetație în Republica Moldova, acestea fiind: "Zona stepei" și cea a "silvostepei". Zona de stepă ocupă mai ales regiunile situate la sudul Podișului Codrilor
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
26 specii ferigi ce se referă la 9 familii și la 15 genuri ("Dryopteris filix-mas", "Salvinia natans", "Asplenium trichomanes"). Din ecvizetofite au fost semnalate 8 specii ("Equisetum telmateia", "Equisetum pratense" etc.). Lichenoflora Moldovei înregistrează circa 200 de specii și varietăți - licheni crustoși ("Verrucaria fuscella", "Pyrenula nitida", total 108 sp.), urmați de lichenii foliacei ("Peltigera canina", "Xanthoria parietina", 80 sp.) și fruticuloși ("Ramalina fraxinea", "Cladonia fimbriata", 18 sp.). De asemenea, în flora Moldovei s-au identificat 124 de specii de mușchi ("Pleurozium
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]