796 matches
-
mascat", Gilda din "Rigoletto" și Blondchen din "Răpirea din Serai" aparând în diferite producții din toată Europa. Căsătorită cu Manfred Ramin. În 1965 Cotrubaș a câștigat o competiție importantă la 's Hertogenbosch, Olanda unde a câștigat premiui I la operă, lied și oratoriu. Anul următor a câștigat o competiție radio-televizată la München. Aceste premii, împreună cu marele succes obținut în rolul Paminei la Bruxelles i-au adus apariții la Opera de stat din Viena, Opera de stat din Hamburg , Opera de stat
Ileana Cotrubaș () [Corola-website/Science/297378_a_298707]
-
Admirat de Regina Elisabeta a României (celebra iubitoare a artei Carmen Sylva) era deseori invitat să execute piese pentru vioară în Castelul Peleș din Sinaia. Enescu a pus pe muzică câteva dintre poemele reginei Carmen Sylva, dând naștere mai multor lieduri în limba germană. Prințesa Martha Bibescu și-l disputa pe marele compozitor cu regina, dar se pare că aceasta din urmă a reușit să învingă, George Enescu fiind un invitat permanent la palatul regal, unde lua parte la seratele muzicale
George Enescu () [Corola-website/Science/297377_a_298706]
-
Sala Palatului pe 19 noiembrie 2004, iar următorul recital a avut loc tot în București, la Sala Polivalentă, pe 30 septembrie 2005. Interpreta a susținut primul său concert solo în România în mai 2004, când a avut un recital de lied alături de proiectul Noche Escandinava în capitală. Tarja a revenit în țară un an mai târziu cu ocazia unui concert avut la Sibiu în decembrie 2005. Soprana a avut un recital la Sala Palatului pe 22 iunie 2009 cu scopul de
Tarja Turunen () [Corola-website/Science/297560_a_298889]
-
și "Lohengrin" de Richard Wagner, "Rigoletto" și "Falstaff" de Giuseppe Verdi, "Dama de pică" de Piotr Ceaicowski, dar și în operetă interpretând triumfal rolul titular din "Văduva veselă" de Franz Lehar. În muzica de cameră a apărut în recitaluri de lied-uri de Hugo Wolf și Franz Schubert în sala Dalles, fiind acompaniată la pian de George Enescu sau Constantin Silvestri. A făcut parte din cvartetul vocal al Filarmonicei din București, alături de Arta Florescu, Mihail Știrbei și Petre Ștefănescu Goangă, de
Maria Moreanu () [Corola-website/Science/297648_a_298977]
-
unde se renunță la linia de contur a obiectului-formă (în care se toarnă conținutul-text), linia / liniile desenului fiind realizate chiar din rândurile / versurile textului dispuse lizibil, în formă de cal, de ochelari etc. ("supra"). Pentru caligramă sinestezică din literatura română, "Lied", reverberând ritmuri din «Simfonia 40 în Sol minor» de Wolfgang Amadeus Mozart și având text bilingv (în română și în franceză), cu „desen: lebede-pe-valuri“, din versuri, a fost realizată de poetul I. P. Tatomirescu. Ion Pachia Tatomirescu, Dicționar estetico-literar, lingvistic, religios
Caligramă () [Corola-website/Science/297636_a_298965]
-
de soprană, s-a ocupat de muzică, iar cei patru fii au devenit importanți muzicieni. organist și compozitor, Wilhelm Friedmann (1710-1784), supranumit “Bach din Halle” va fi unul din întemeietorii noului stil galant și un precursor al simfoniei și al liedului german. Clavecinistul regelui Prusiei și capelmaestru la Hamburg, al doilea său fiu, K. Philipp Emanuel (1714-1788), “Bach de Berlin și Hamburg”, a contribuit la statornicirea formei de sonată și la înnoirea tehnicii pianistice. Johann Christoph (1732-1795), numit “Bach din Bückeburg
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
de la Copenhaga au marcat profund viața muzicianului. In 1862 a facut cunoștință cu viitoarea lui soție Nina Hagerup (1845 - 1935), verișoară primară,născută în Norvegia dar stabilită în Danemarca, cântăreață de concert care a devenit pe urmă interpreta privilegiată a liedurilor sale. La Copenhaga Grieg a compus creațiile sale opus 6,7 și 8. După ce s-a logodit cu Nina în 1864, în ciuda împotrivirii ambelor familii, cei doi s-au căsătorit la 11 iunie 1867 și s-au stabilit în capitala
Edvard Grieg () [Corola-website/Science/298316_a_299645]
-
Mică baladă de dragoste, Pajul cu părul de aur, Răzbunarea șarpelui, Sfatul țării, Spada regelui" etc.). Nicolae Balotă sublinia faptul că «balada nu e pentru Radu Stanca un pretext istoric sau nu devine - pe plan tematic - o narațiune, ci un lied scenic; poetul se închipuie "Un cneaz valah la porțile Sibiului", atât de vrăjit de coralul fecioarelor cetății, încât nu simte cum un dușman îl înjunghie; în alt poem ascultă un cântec misterios de orgă, transpus la 1707; într-o baladă
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
a legilor stricte. În timpul petrecut în acest internat, Friedrich scrie un poem simfonic, "Ermanarich", scris pentru patru mâini. Lucrarea se va transforma într-o simfonie și chiar într-o operă, fără ca vreuna să fie finalizată. Nietzsche, între timp, mai compune lieduri, piese pentru două și patru mâini pentru pian, 12 lieduri pe versurile lui Puskin, Chamisso și Petöfi, "Schițe ungare" pentru pian, "Două dansuri poloneze" pentru pian, "O Noapte de Anul Nou". Muzica ca frumos existent cât și pasiunea asupra ei
Friedrich Nietzsche () [Corola-website/Science/297518_a_298847]
-
un poem simfonic, "Ermanarich", scris pentru patru mâini. Lucrarea se va transforma într-o simfonie și chiar într-o operă, fără ca vreuna să fie finalizată. Nietzsche, între timp, mai compune lieduri, piese pentru două și patru mâini pentru pian, 12 lieduri pe versurile lui Puskin, Chamisso și Petöfi, "Schițe ungare" pentru pian, "Două dansuri poloneze" pentru pian, "O Noapte de Anul Nou". Muzica ca frumos existent cât și pasiunea asupra ei, îl face pe Nietzsche să continue să compună muzică și
Friedrich Nietzsche () [Corola-website/Science/297518_a_298847]
-
muzică și să scrie despre muzică. Producția muzicală a lui Nietzsche nu e foarte bogată și ocupă intervalul dintre 1862 și 1889 (anul în care sănătatea mentală începe să i se deterioreze grav și ireversibil). Ea cuprinde, printre altele, 15 lieduri, 9 piese pentru piano solo, una pentru cor și orchestră, mai multe bucăți pentru pian la patru mâini. S-au păstrat și schițele altor compoziții, rămase neterminate. Nedispunând de o pregătire muzicală sistematică, autorul scria lăsându-se condus mai degrabă
Friedrich Nietzsche () [Corola-website/Science/297518_a_298847]
-
au legătură cu ceea ce se petrecea în creația muzicală la mijlocul și în cea de-a doua jumătate a secolului XIX. Câteva momente și fenomene muzicale semnificative din acea perioadă sun: Liszt și poemul simfonic ca gen al muzicii cu program; lied-ul strofic cultivat de Brahms și alții; Liszt și școala de la Weimar legată de creația wagneriană, în contrast cu centrul de la Leipzig, reprezentat de Mendelssohn și susținut de Robert Schumann. În acest context s-ar situa și creația lui Nietzsche, cea pianistică
Friedrich Nietzsche () [Corola-website/Science/297518_a_298847]
-
strofic cultivat de Brahms și alții; Liszt și școala de la Weimar legată de creația wagneriană, în contrast cu centrul de la Leipzig, reprezentat de Mendelssohn și susținut de Robert Schumann. În acest context s-ar situa și creația lui Nietzsche, cea pianistică și liedurile, dar și măsura în care "Also sprach Zarathustra" este poem simfonic. Între liedul "Die junge Fischerin" a lui Nietzsche și liedul "Loreley" a lui Liszt, putem observa oarecare asemănare, având anumite elemente comune. Aici regăsim legătura compozițiilor lui Nietzsche cu
Friedrich Nietzsche () [Corola-website/Science/297518_a_298847]
-
creația wagneriană, în contrast cu centrul de la Leipzig, reprezentat de Mendelssohn și susținut de Robert Schumann. În acest context s-ar situa și creația lui Nietzsche, cea pianistică și liedurile, dar și măsura în care "Also sprach Zarathustra" este poem simfonic. Între liedul "Die junge Fischerin" a lui Nietzsche și liedul "Loreley" a lui Liszt, putem observa oarecare asemănare, având anumite elemente comune. Aici regăsim legătura compozițiilor lui Nietzsche cu forma aforistică a scrierilor sale, cu tendințe către concizie și concentrare asupra elementelor
Friedrich Nietzsche () [Corola-website/Science/297518_a_298847]
-
Mendelssohn și susținut de Robert Schumann. În acest context s-ar situa și creația lui Nietzsche, cea pianistică și liedurile, dar și măsura în care "Also sprach Zarathustra" este poem simfonic. Între liedul "Die junge Fischerin" a lui Nietzsche și liedul "Loreley" a lui Liszt, putem observa oarecare asemănare, având anumite elemente comune. Aici regăsim legătura compozițiilor lui Nietzsche cu forma aforistică a scrierilor sale, cu tendințe către concizie și concentrare asupra elementelor contradictorii, chiar parodice. Muzica pe care Nietzsche o
Friedrich Nietzsche () [Corola-website/Science/297518_a_298847]
-
la Tirana în 1979 și este un fel de cronică romanțată a apariției "kanun-ului". Într-un interviu, Kadare a declarat că ideea nuvelei i-a venit prima dată în adolescență, când a citit vechi balade germane, printre care și Leoren Lied. “Această baladă m-a cutremurat și pentru un motiv mai special: era balada Doruntinei, care încă se mai cânta în Albania. Dar, [...] spre marea mea uimire, balada germană m-a și dezamăgit. Și nu mi-a trebuit mult ca să înțeleg
Aprilie spulberat () [Corola-website/Science/316975_a_318304]
-
sa în 1972 a fost profesor de muzicologie la Universität des Saarbrücken. Wiora a activat în multe zone de cercetare muzicologică: cântecul folcloric și folclorul muzical; estetica muzicală și istoria conceptului de muzică; perioade individuale și țări; genuri (mai ales liedul); specii de muzică (de exemplu, muzica absolută, muzica cu program); și compozitori (Josquin, Brahms). Lucrările sale se caracterizează prin atenția pe care o acordă fiecărui aspect în parte: a materialului în dezbatere, metodelor de cercetare muzicologică și a examinării obiectivelor
Walter Wiora () [Corola-website/Science/319192_a_320521]
-
Offenbach, Leoncavallo, Puccini) și realizează turnee de spectacole în Germania, Austria, Italia, Elveția, Marea Britainie și Spania. Colaborează de asemenea cu Teatrul Liric din Cagliari (Italia), Operele Naționale din București, Constantă, Galați. Interpreta pasionată de muzică de cameră, repertoriul de Lied și Oratoriu, susține concerte în SUA, Belgia, Bulgaria, Ukraina precum și în centre importante de cultură din România (Filarmonica „George Enescu” din București, Filarmonica din Târgu Mureș, Filarmonica „Mihail Jora” din Bacău etc.). În decursul timpului colaborează cu dirijorii Christian Badea
Cristina Radu () [Corola-website/Science/315783_a_317112]
-
în der Stadthalle”, Leonberger Kreiszeitung 13.05.2006) „După această mică bijuterie bartokiana, pe scenă a intrat soprana Cristina Radu, acompaniata alternativ de pianiștii Corina Răducanu și Eugen Dumitrescu în interpretarea a „Sept Chansons de Clement Marot” op.15 (șapte lieduri pe versuri de Clement Marot) scrise de George Enescu. Încântătoare au fost căldură vocii și noblețea atitudinii scenice a Cristinei Radu, care împrumuta din tradiția marilor soprane ale vechii generații. Solista a Operei din Brașov, doamna Radu a abordat aceste
Cristina Radu () [Corola-website/Science/315783_a_317112]
-
versuri de Clement Marot) scrise de George Enescu. Încântătoare au fost căldură vocii și noblețea atitudinii scenice a Cristinei Radu, care împrumuta din tradiția marilor soprane ale vechii generații. Solista a Operei din Brașov, doamna Radu a abordat aceste 7 lieduri cu intimitatea adecvată genului și textului. Finețea portamentelor și vibrato-ul folosit cu atenție, dar fără artificialitate, au adăugat un plus conținutului emoțional al acestor lieduri. Cu dicția să excelentă, doamna Radu a permis cunoscătorilor de limba franceză să cunoască
Cristina Radu () [Corola-website/Science/315783_a_317112]
-
ale vechii generații. Solista a Operei din Brașov, doamna Radu a abordat aceste 7 lieduri cu intimitatea adecvată genului și textului. Finețea portamentelor și vibrato-ul folosit cu atenție, dar fără artificialitate, au adăugat un plus conținutului emoțional al acestor lieduri. Cu dicția să excelentă, doamna Radu a permis cunoscătorilor de limba franceză să cunoască frumusețea textului, iar pentru cunoscătorii de alte limbi străine, zâmbetele cântăreței au reușit să aducă lumină în povestea depanata de către „leș chansons”. De apreciat a fost
Cristina Radu () [Corola-website/Science/315783_a_317112]
-
colaboreze și cu alte teatre de operă: Opera Maghiară Cluj-Napoca, pe scena căreia interpretează rolul Iulius Cezar din opera "Iulius Cezar în Egipt", de Haendel, și Opera Națională din Timișoara, unde participă la realizarea unui concert. Participă la concerte de lieduri din creația compozitorilor Mozart, Strauss, Mahler, de Falla, Respighi, Ravel, Chausson, Chabrier și din creația compozitorilor de lied români. De asemenea participă la realizarea spectacolului-concert dedicat reginelor donizettiene în cadrul festivalului Darclée în 2007, cu rolurile Giovana, din opera "Anna Bolena
Carmen Topciu () [Corola-website/Science/316738_a_318067]
-
opera "Iulius Cezar în Egipt", de Haendel, și Opera Națională din Timișoara, unde participă la realizarea unui concert. Participă la concerte de lieduri din creația compozitorilor Mozart, Strauss, Mahler, de Falla, Respighi, Ravel, Chausson, Chabrier și din creația compozitorilor de lied români. De asemenea participă la realizarea spectacolului-concert dedicat reginelor donizettiene în cadrul festivalului Darclée în 2007, cu rolurile Giovana, din opera "Anna Bolena", și Sara, din opera "Roberto Devereux". Încheie anul cu rolul La Poncia din opera contemporană "Casa Bernardei Alba
Carmen Topciu () [Corola-website/Science/316738_a_318067]
-
și a unor spectacole de teatru și cabaret. Versurile au fost scrise în 1915, în timpul Primului Război Mondial, de catre Hans Leip (1893-1983), un profesor din Hamburg, care a fusese recrutat de către Armata Imperială Germană. Poemul a fost publicat, ulterior, sub denumirea "„Das Lied eines jungen Soldaten auf der Wacht”" (Cântecul unui tânăr soldat de gardă). În 1938, versurile au fost puse pe muzică de Norbert Schultze. Mai târziu, Tommy Connor a scris versurile și în limba engleză. Titlul inițial al cântecului a fost
Lili Marleen () [Corola-website/Science/315101_a_316430]
-
a căror naștere tocmai a contribuit se resimt cu putere. Devine vizibilă diversificarea tonală în interiorul suitei, unitatea fiind realizată prin prezentarea primei și ultimei mișcări în aceeași tonalitate. Varietatea formelor este sensibilă pentru fiecare parte, pornind de la multiple structuri de lied pană la rondosi, chiar sonată. Dansurile specifice din vechea sonată dispar și apar noi dansuri, în funcție de originea națională a compozitorului și de profilul și culoarea națională pe care autorul dorește să o evidențieze. Se poate spune ca ea este urmașa
Suită (muzică) () [Corola-website/Science/315192_a_316521]