58,748 matches
-
de capitala română, în ciuda celor cîtorva exclamații admirative pe care le scapă, neconvingător, doar pentru a fi în ton cu un anume mod de a scrie. Citite singure, însemnările scriitorului ceh despre București, nu sunt prea interesante. Jan Neruda se limitează la o simplă descriere a orașului, cu câteva fraze generalizatoare despre cum trebuie văzut un oraș oriental și despre modul de viață al locuitorilor. Observațiile sale sînt, adesea, naive, iar informațiile, cam sumare, deși Neruda află repede cîteva lucruri despre
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
venit era primit cu ochiul critic al celui ce nu are de gând să împartă ceea ce stăpânește cu un neofit. De unde multele uși trântite de către persoane care ar fi putut fi de cel mai real folos partidului. Paradoxal, un număr limitat de specialiști, în finanțe, economie, au fost acceptați și apoi înălțați, cu toată formația lor marxistă inițială. Dintre vârstnicii conducători, prea puțini aveau o calificare superioară. Mariajul n-a deranjat, cu inevitabile dezerțiuni și rateuri. După ce a fost premier țărănist
Privind înainte, cu seninătate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15978_a_17303]
-
acum una sumară, precară și poveristă, ca un comentariu implicit pe marginea unui pustiu în expansiune, atunci ea este în mod sigur una expresionistă, supralicitată și ostentativă în efortul său declarat de a sancționa redundanța și entropia. Că artistul este limitat de atelier, că pictura nu îl mai exprimă integral și că privirea lui este ațintită către social, către politic și către spațiul aproape magic al străzii se va vedea, cu adevărat, după 1989, adică după dispariția instituțiilor comuniste și a
Mișcările unei generații (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15661_a_16986]
-
un crocodil în dormitor (kafkian), va proceda la aplicarea tuturor metodelor de remediere a situației, perfect valide teoretic în orice sistem logic. Problema e că timpul de care dispune un intelectual de treabă pentru analiza și sinteza acestor metode este limitat: crocodilul îi mănâncă piciorul și el e nevoit să-l gâtuie în cel mai barbar mod posibil. Concluzia e seacă: "Sunt situații când apărarea civilizației cere încălcarea normelor de civilizație". Noua viață e o schiță ce poate fi interpretată în
Despre rușine și alți demoni by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15656_a_16981]
-
Luăm cunoștință de ce se întîmplă prin felul ei de a ,,citi" lumea din roman. Acest filtru înseamnă sfîrșitul omniscienței clasice și al uriașei încrederi în pozitivitatea lucrurilor care făcea farmecul romanelor unui Jules Verne, bunăoară. Reflectorul se îndoiește, se simte limitat în capacitatea lui de a înțelege, se poate înșela sau minți. Lui, omul nu i se mai prezintă ca o ființă omogenă: așa încît nu-și mai poate face observațiile pe eșantioane, ca să le generalizeze pe urmă. Relativitatea concepției atrage
Hortensia Papadat-Bengescu - 125 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15687_a_17012]
-
puterii omului (prin opoziție cu sistemul), iar incarnarea exemplară a umanului se întîmplă să fie bărbatul, la Nicolae Breban deținătorul legitim(izat) al puterii este bărbatul ca atare, care nu se străduiește să ilustreze vreun sens general uman, ci se limitează la a-și manifesta și a-și extinde, obsesiv, autoritatea asupra unei comunități proclamat inferioare de femei și asupra uneia, nu în aceeași măsură inferioare, de adepți. Vorbind despre romane scrise în perioada comunistă, nu trebuie să pierdem din vedere
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
într-o măsură mult mai mare decît alții: e un bărbat "frumos" (ce poate fi mai feminin?), nu prea înalt, cu un rol important în ierarhia socială deci prizonier al acesteia, de asemenea prizonier al tipului său de viață burghez, limitat în libertatea de decizie și de acțiune. Dacă mai dă uneori dovadă de forță, e datorită antecedentelor sale de "rugbist", de "olimpic". Adevăratul bărbat al romanului este Rogulski, sălbatic, anarhist, irațional - un fel de "om primordial" preexistent organizării de tip
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
Recunosc totuși că nu-i aparțin și nici nu-i voi aparține vreodată în întregime. Vreau să iubesc poporul, țara, istoria și cultura ei, dar nu-mi reușește decât în parte. Sunt multe care nu-mi plac și care mă limitează. Regret precauția, empirismul, insularitatea, sistemul de clase, apăsarea, cenușiul general. Dar Anglia e și țara excentricilor, proiectelor eroice nebunești, invențiilor extraordinare, a unei remarcabile toleranțe. Oferă adăpost și stabilitate multora, inclusiv mie. în A Greek Musée descrii viața ca pe
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
Jody, fosta lui soție, tocmai pentru că aceasta încerca, dorindu-i binele, să-l normalizeze, să-l forțeze să accepte ,,calea" ei despre care era convinsă că este singura justă. Finalul serii - acțiunea petrecîndu-se, în același loc și pe parcursul unui interval limitat de timp, reciclare parțială și ironică a unei reguli clasice - îi surprinde obosiți de vorbă, de mîncare multă (tradiționalul curcan ce le inspirase lui Hal și Charles o hermeneutică amuzantă, cîntărise 12 kilograme), de băutură, de propriile griji. Fiecare își
La umbra multiculturalismului în floare by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15718_a_17043]
-
în modul cel mai păgubitor în privința revizuirilor. Acestea au alcătuit una din pîrghiile cele mai relevante ale discursului său, date în vileag în deceniile al doilea și al treilea ale secolului al XX-lea, cînd firescul mediului nostru social-politic le limita prin exclusiva raportare a literaturii la literatură. Se aflau în cauză, așadar, revizuirile ,,naturale" ale funcționării organismului literar, moduri ale metabolismului intrinsec al acestuia: ,,A venit prin urmare vremea unei revizuiri a valorilor literare, nu din imboldul unei impietăți, ci
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
intens posibil. Este o condiție sine qua non. Trebuie să ieșim din izolare. Trebuie să recuperăm catastrofa izolării cauzate de un regim stalinist și ceaușist". Ori: "România este o țară deschisă, dispusă să se sincronizeze mereu. Dar nu ne putem limita numai la sincronizări mecanice. Trebuie să venim și cu o diferențiere a noastră". Ori, cu ton concluziv: Deci cam acestea ar fi condițiile în care un al treilea discurs în România ar fi și este necesar; nici autohtoniști, naționaliști, troglodiți
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
dintîi. Singurul mod în care poate fi diminuat interesul pentru pornografie este să-l crești pe acela pentru arta adevărată. Partea proastă este că autoritățile culturale înseși dovedesc adesea o anumită aplecare spre pornografie. Să ne înțelegem: pornografia nu se limitează la fotografiile cu femei care se masturbează folosind tehnologii moderne din Hustler. Există pornografie în gîndire și în exprimare, în comportamentul privat sau public, în gesturi. Faptul că un adjunct al ministrului Culturii s-a dus la lansarea revistei lui
Pornografie și cultură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16168_a_17493]
-
secol) și frecvența neslăbită a junilor maturizați (mediu cvadragenari) întrețin imaginea unei curse contra-cronometru care rămîne pasionantă, în ciuda variațiilor de tonus, cu subtilitățile reînnoite, recent, în Joc de culise al septuagenarului sau Marele Lebowsky al celor doi frați - ca să ne limităm la peliculele difuzate și la noi. În producțiile de ultimă oră, se mențin atît similitudinile unei școli (propensiunea epicului, aplombul ludic), cît și diferențele de accent sau coloratură, prin optica modificată a generațiilor: Altman gravitînd, nu fără ironie acidă, spre
Insurmontabila barieră by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16179_a_17504]
-
se menține la conducere. Președintele actual n-a fost niciodată ales (ca vicepreședinte, pe vremea lui L. Ulici, beneficiind de numire, fără a fi măcar membru în Consiliu). După dispariția lui Ulici, Comitetul Director i-a dat atribuții care se limitau la organizarea Conferinței. S-a folosit abuziv de ele, sfîrșind prin a participa la toate adunările din filiale ca să-și facă propagandă, trăgînd sfori, împărțind promisiuni și discreditîndu-și contracandidații. Lucru și mai grav: nu pe banii săi, ci pe ai
Alegere de stareț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16221_a_17546]
-
și, la limită, o eroare) să contăm pe o masă de cititori. în toate societățile care au cunoscut cartea, indiferent de forma sau de suportul ei fizic, cititorii au fost în minoritate față de necititori. A existat mereu ceva care a limitat accesul la lectură. Nu însă numaidecît, cum se crede, necesitatea de a ne cîștiga existența, lupta cotidiană cu greutățile ori spectrul foamei. Faptul că omul trebuie mai întîi să trăiască și abia apoi să citească este real și inevitabil. Dar
Observații naive despre cărți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16201_a_17526]
-
obținut din ce să trăiască le-a luat tot mai puțin timp. Timpul rămas nu s-a transformat însă integral într-unul destinat lecturii. Oamenii au descoperit mereu alte preocupări spirituale care i-au absorbit. N-ar fi corect să limităm aceste preocupări, cultura adică, la cititul cărților. Problema mea e alta: de a-i convinge pe cei care nu citesc că merită s-o facă. Să le sugerez mai degrabă ce pierd dacă nu citesc decît ce cîștigă citind. De
Observații naive despre cărți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16201_a_17526]
-
de față, avantajul e că autoarea însăși a reluat textul, completîndu-l și actualizîndu-l. Materialul folosit pentru exemplificări în Corectitudine și greșeală provine în cea mai mare parte din mass media, deci dintr-un domeniu care înainte de 1989 era mult mai limitat stilistic decât în prezent. Presa anilor '60-'70 ilustra aproape exclusiv nivelul standard al limbii literare, puternic controlat, supus cenzurii și urmînd în cea mai mare parte modelul limbii de lemn. Spațiile de relativă libertate oferite de știri, reportaje, comentarii
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
îl exploatează cu succes, începînd cu filmele unei Jane Campion (Pianul, printre ele) și continuînd cu peliculele mult mai frecvent premiate decît cele din Europa ori SUA, la festivalurile internaționale din ultimele decenii. Critica franceză în derivă, spre a ne limita la ea, strivește însă uneori aceste evoluții virtualmente salvatoare, crezînd a combate "academismul" desuet și naiv, tratează filmul lui Leconte, ca și pe cel al lui Daldry, cu un dispreț deloc subțire: înainte de a-l acuza în termeni postmaoiști pe
Nihil sine litteratura... by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16321_a_17646]
-
istoriografiei, a avut o înțelegere lucidă a lucrurilor. În celebrul său discurs de deschidere a cursului de istorie națională din noiembrie 1843 a avertizat că va fi împotriva a ceea ce a numit romanomanie cultivată de învățații ardeleni și nu va limita istoria țării la biografia domnitorilor, ci se va strădui, cît îl vor ajuta izvoarele documentare, să dea "o idee lămurită asupra stării sociale și morale, asupra obiceiurilor, prejudețelor, culturii, negoțului și literaturii vechilor români". În 1857-1859, în perioada luptei pentru
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
mai apăsat în primul război mondial. Și, mai tîrziu, în 1960, un austriac socotea că termenul balcanic "era sinonim cu neseriozitate, letargie, corupție, iresponsabilitate, management deficitar, ștergerea competențelor și a granițelor în domeniul legislativ și multe altele"... Desigur, termenul era limitat la Europa de Est, dar se considera că a pătruns și dincolo. Ba chiar, mai tîrziu, balcanismul a fost identificat cu multiculturalismul. De fapt, crede autoarea noastră, termenul balcanic este deposedat de baza sa ontologică, adjectivul balcanic nemaicoincizînd cu noțiunea sa. Trecînd
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
și din aceea foarte scurtă a lui Al. Mirodan. Îi trimitem pe cititorii noștri la sursă. Spațiul nu ne îngăduie să cităm, oricît am dori. Deși ne previne că subiectul de discuție pe care Vatra și l-a propus este limitat (am văzut la ce), Al. Cistelecan însuși se referă în preambulul său la o problemă fără, neapărat, legătură cu el, chiar dacă actuală și stîrnitoare de polemici înverșunate, și anume înmulțirea cazurilor false de antisemitism. Scrie Al.C.: "S-au trezit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16421_a_17746]
-
alte capete, inclusiv cele ale comuniștilor ilegaliști, sînt fărîmate destine (cazul Dr. Lörinc): "Trăiam într-o nebunie colectivă, care a avut ca urmare dispariția vieții sociale normale, de comunicare interumană reală. [...] Această nebunie colectivă, această frică generală nu s-a limitat la cercul nostru, la cadrele inferioare ale activului de stat și de partid, ci domnea pînă sus, pînă aproape de piscul piramidei. Anul 1952 a constituit un fel de apogeu al terorii, al acelei nebunii colective care domnea peste toată țara
Eclipsa by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16431_a_17756]
-
vreun model individual, și nici măcar de cel oferit, în ciuda desăvîrșirii sale organice, de către anatomia omului; "kein Einzelnes, spune Goethe, kann Muster des Ganzen sein". Cu alte cuvinte, experiența individualului, cea care, prin comparație, stabilește asemănările și deosebirile dintre elemente, rămîne limitată la atît dacă lipsește cumva complementul ei dialectic, ideea unificatoare ce "domnește peste întreg" și care, pe cale genetică, dă conturul "imaginii generale" mai sus amintite. Empiria fără abilitatea generalizării, dar și generalizarea fără verificare empirică, inducția fără deducție, dar și
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
numesc, de fapt, trei grade diferite ale "cunoașterii" naturii, atîta cît îi este dată artistului prin creație. Cea dintîi treaptă este proprie "talentului natural", "naiv", cum i-ar spune Schiller, sensibil față de empirie pînă la identificarea cu ea, dar inerent limitat în lipsa unei perspective a întregului, care nu poate veni decît prin reflecție. A doua, "maniera", constituie o cale de manifestare exclusivă a spiritului, un produs al "minții", complet rupt de contemplarea lumii din jur, o trufașă deducție a întregului, a
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
1990, p. 564. 18 F. Cayré, A. A., op. cit., pp. 1-2. 19 Pr. Cicerone Iordăchescu, Istoria vechii literaturi creștine, vol. I, Iași, 1934, p. 1. 6 Damaschinul (749) sau cu Duminica Ortodoxiei (843); pentru Apus, încheierea epocii patristice s-a limitat de curând la Isidor de Sevilla (636)20. În trăsături generale, epoca patristică clasică a fost împărțită în trei perioade și anume: Epoca I-a de la anul 76 până la începutul secolului al IV-lea, când prin Edictul de la Milan din
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]