3,802 matches
-
în cantități mari pe la începutul sec. al XIX-lea, nu va putea fi înlocuită cu nimic. Episodul 178 AȘTEPTÂND PRÂNZUL în timp ce oaspeții gustară din dulceață, făcând-o să lunece mai ușor pe prăfuitele gâtlejuri cu câte-o sorbitură discretă de limpede apă, de undeva din fundul ogrăzii se auzi o izbitură seacă, urmată de un muget sumbru. Se pregătea prânzul și-n fața acestei evidențe, gândindu-se că pentru desfătarea de mai târziu a palpitândelor lor stomacuri un blând suflet de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
să aud și să privesc. Pe pământ și în cer e liniște. Încercam să mai gust din puțina fericire ce mi-a fost dată. Visam, însă m-a lovit lumina ireală a dimineții. O lacrimă fierbinte a izvorât din ochii limpezi pentru că era doar un vis frumos. Călătoria mea a dat un sentiment greu de descris în cuvinte. Un sentiment inefabil al ființei umane. Am sperat că va mai fi o zi pe care am s-o petrec în Paradis, Eden
Rătăcitor printre stele. In: ANTOLOGIE:poezie by Cosmina Bojoga () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_660]
-
adunase vreme de mai bine de cincizeci de ani nasturi de la diverși oameni pentru care nutrea o simpatie deosebită. CÎnd Își deschidea cutiile, din pernuțele de catifea albastră te priveau sute de ochi de sticlă, de alamă, de lemn, ochi limpezi, ochi tulburi. „Ei sînt aici cu toții, vin de departe, sînt mai vechi decît noi și ne vor supraviețui“, apoi cu o vată muiată În acid boric spăla fiecare nasture În parte: „să nu li se stingă lumina, spunea, ochii lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ea ca o pisică ce se cuibărește într-o poală caldă și până dimineață n-am mai știut de nimic. Nici măcar un vis, doar uitare de sine. * * * M-am trezit când au început să cânte păsările. Lumina din cameră era limpede și palidă; soarele răsărea sau răsărise de puțin timp. încă îmi zvâcnea capul de la amfetamină, iar combinația între amfetamină și alcool îmi producea un amestec perfect de sete arzătoare și durere de cap infernală. Aș fi încercat să mai iau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
care fie se sperie atât de repede, fie are ceva de ascuns. Totuși asta nu are de-a face cu iubita ei, nu? Vreau să spun că sunt două lucruri separate. Nu crezi? M-a privit cu ochii căprui și limpezi. Shelley Jacobson mă îngrijora. Era genul de persoană care nu se sperie niciodată, nu pentru că ar fi curajoasă, ci pentru că are foarte multă încredere în ea. Mi-o puteam imagina cu ușurință cum, văzând o bucată de plajă îmbietoare, ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
vocea unui om care a înțeles; de fapt părea mai degrabă dezamăgit. —Sună-mă când poți. îți fac legătura cu Anne-Marie. Nu-ți face probleme dacă o să vorbească în timp ce vorbești și tu, face asta cu toată lumea. Anne-Marie avea o voce limpede și proaspătă, ca un iceberg. Nu am mult timp la dispoziție, mi-a spus după ce s-a prezentat. Era evident că nu se pricepea la subtilități telefonice. —Tim mi-a spus că nu ești jurnalist, e adevărat? — Da. — Și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
Te rog să mă crezi. O să am eu grijă de el. O să mă asigur că nu mai încearcă nimic data viitoare. Asta era cel mai rău de acceptat. Mi-am închis ochii și i-am deschis din nou. Aveam privirea limpede; așa era și mintea. —încă ceva, am spus. Ai omorât-o pe prietena mea. Ai omorât-o pe Lee. S-a dat puțin în spate ca să mă poată vedea. —Ți-am spus că a fost un accident, a spus cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
O sfârșeală ciudată îl toropise de nu-i mai trebuia nici măcar de mâncare. Se simțea obosit peste măsură și nu mai era în stare de nimic. Se aruncase îmbrăcat pe pat și dormise tun până dimineață. Se trezise cu mintea limpede și cu o foame de lup. Avea chef de treabă iar pentru asta trebuia neapărat să poarte mai întâi o discuție lămu ritoare cu fiica lui Pop. Din păcate, familia era adunată în păr la micul dejun. Păreau supărați și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
că va îndrăzni să intre în oraș, niciodată n-a făcut-o însă nici nu putem fi siguri. Dacă o scăpăm acolo, e de rău. Negura aluneca tăcută la vale. Cristian vedea cum marginea cețoasă se îndepărtează de ei. Porțiunea limpede, neacoperită de ceață din fața lor se mărea tot mai mult. Din când în când, din corpul ei se desprindeau pseudopode lăptoase ce se abăteau spre stânga și spre dreapta dincolo de marginea drumului, printre copaci. Nu mai are mult și va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
părul alb, căzând în plete până deasupra umerilor, o barbă stufoasă și mustață bogată, căzută pe oală. Pielea obrazului, atât cât mai rămânea vizibilă, îi era brăzdată de riduri adânci. De sub sprâncene, îl priveau niște ochi albaștri, scăpărători și deosebit de limpezi, în contrast puternic cu fața arsă de soare. Deși era ușor adus de spate și se mai împuținase la trup, se vedea că e bine clădit și fusese un bărbat puternic la viața lui. Purta haine din pânză de in
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
În vis? Și dacă fusese un vis profetic, visul veșniciei și al timpului? Un vis fără himere ori șovăieli, un vis al zicerii și al simțirii, un vis deopotrivă al sufletului și al trupului, un vis cu contururi precise și limpezi, un vis ca un grai al său și cu o anume rostire, un vis care se supune zicerii, care se lasă adulmecat și deslușit, un vis mai viu decît trezia, un vis pe care-l visează doar răposații, un vis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
măsură, se află sub semnul unei tematici pe care aș numi-o metafizică; de la Epopeea lui Ghilgameș moartea va fi una din temele obsesive ale literaturii. Dacă un cuvînt ca divan nu ar pretinde nuanțe mai luminoase și tonuri mai limpezi, această culegere ar putea avea subtitlul Divanul occidentalo-răsăritean, În varii contexte ironice și parodice. Simon Magul este varianta unei legende gnostice. În Dicționarul teologiei catolice Jacques Laccardière va defini Borborit - cuvînt ce apare În această povestire - „eretic“, „nelegiuit“; Tertulian Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
înapoi nici de la distracții, îi plăcea o glumă bună, o vorbă de duh, dar la un moment dat, când credea că e de ajunsă cu distracția spunea colegilor: „Gata, mâine aveți ore, să vă pregătiți și să fiți cu capul limpede.” Deoarece comuna, școala de centru ducea lipsă de spațiu de școlarizare, Vasile Totolea pune în lucrare planul aprobat de a face o școală încăpătoare cu locuință pentru director, cu laboratoare și spații anexe pentru învățământ. Din pădurea comunală a fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a luat-o În mîini cu infinită delicatețe. — Ai citit-o, presupun. — Da, domnule. — Te invidiez. Dintotdeauna mi s-a părut că momentul cel mai potrivit ca să-l citești pe Carax e atunci cînd Încă ai inima tînără și mintea limpede. Știai că ăsta a fost ultimul roman pe care l-a scris? Am tăgăduit În tăcere. — Știi cîte exemplare ca acesta sînt pe piață, Daniel? — CÎteva mii, bănuiesc. — Nici unul, a precizat Barceló. În afară de al tău. Restul au fost arse. — Arse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
altul, că își sunt dragi unul altuia, că se iubesc, se vede că sunt fericiți, chiar acum au zâmbit și, cu toate acestea, nu numai că sunt preocupați, dar au și, îți vine s-o spui așa, conștiința calmă și limpede a acestui fapt. Se vede că și comisarul e preocupat, poate că acest motiv, ar fi doar încă o contradicție, l-a împins să intre în această cofetărie ca să ia un mic dejun din acelea autentice, care să-l distragă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
dar mai ales cele subînțelese, în cele din urmă, la fel de clare ca și celelalte, dar îl surprindea, asta da, seninătatea chipului pe care-l vedea în oglindă, un chip de unde ridurile păreau să fi dispărut, un chip unde ochii deveniseră limpezi și luminoși, chipul unui om de cincizeci și șase de ani, de profesie comisar de poliție, care tocmai trecuse prin proba de foc și ieșise din ea ca dintr-o baie purificatoare. Era o idee bună, să facă o baie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
În turn, au fost săpate câteva chilii. Hangiul le Închiriază călătorilor bogați, care vor să doarmă singuri. E Într-una din astea, la ultimul etaj. Dante mai șovăi o clipă: voia ca În minte să i se Întipărească o imagine limpede a ansamblului, Înainte să lunece În acea parțialitate a simțurilor de care avea să fie târât odată ajuns Înăuntru. Apoi, fără a mai aștepta ca celălalt să se urnească, trecu de portiță și se Îndreptă de unul singur În sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
carabinei lui Gachentard pe care mi-o băgam în gură, în diminețile în care mă simțeam gol pe dinăuntru ca un puț secat. Gustul armei... e chiar amuzant! Limba ți se lipește de țeavă. Simți pișcături. Aromă de vin, roci limpezi. În locul acela se bătuseră niște dihori. Ghearele lor lăsaseră urme: caligrafii și arabescuri, cuvintele unui nebun pe veșmântul de omăt. Cărărui subțiri care se îndepărtau, se încrucișau, se afundau în zăpadă pentru a se despărți din nou, întrerupte, de parcă deodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
cațere cu ea pe acoperiș, ca să admire priveliștea. După un minut, cum stătea el pe marginea acoperișului, bălăbănindu-și picioarele, o umbră țâșnise pe lângă el. Rosalind, cu brațele Întinse Într-o splendidă săritură de lebădă, sfâșiase aerul, pătrunzând În apa limpede. Se Înțelege că a trebuit să sar și eu după ea și era cât pe-aci s-o mierlesc. Mi-am spus că am dat dovadă de curaj Încercând să sar. Nimeni din grup n-a mai Încercat. Ei bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
drumul până acasă. Fluturii de noapte văratici au intrat și au ieșit toată noaptea pe geamul lui Amory. Toată noaptea, acorduri lungi și cuprinzătoare au cutreierat, ca Într-o reverie mistică, holdele argintate - iar el a stat treaz, În bezna limpede. SEPTEMBRIE Amory și-a ales un fir de iarbă și a Început să-l ronțăie științific. - Niciodată nu mă Îndrăgostesc În august sau septembrie, a profețit el. - Dar când? - De Crăciun sau de Paști. Sunt un liturghist. - De Paști! a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
de fapt după cum nu se știe, că doar n‑are nimeni habar de chestia asta), în numeroase dealuri, între care există - ca formă intermediară - niște ridicături mai mici de teren, despărțite de făgașuri prin care curg pârâiașe. Sunt niște izvoare limpezi, țâșnitoare, la care drumeții îți potolesc setea atunci când simt nevoia. Din păcate, de cele mai multe ori pâraiele astea au un volum scăzut de apă, cu o singură excepție: primăvara, adică exact în anotimpul de acum. Adesea prin preajmă se aude fojgăitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
execută treaba murdară, cu condiția să priceapă despre ce‑i vorba. Ceea ce nu‑i încă sigur. Vii, Anni, sau nu vii? Nu vine încă deoarece - dându‑și seama de această șansă unică - tocmai execută, degajată, la pian, într‑o succesiune limpede și curgătoare, Studiul pentru clape negre de Chopin; degajată, dar a exersat mult acasă până să iasă așa ceva și tocmai se pregătește să înceapă Clavecinul bine temperat când se apropie pianistul de jazz (student la medicină): Da’ ești cam paralelă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
statură luminoasă, Cu gândul - sprinten fulger viitor! Să-ți fie brațul spadă bătăioasă Și ochiul: disc lunar lunecător. FALDURI pentru William Wilson Somn mult, din plușuri. Vid în stal. Vegherea sticlei, drept cortină. Îndepărtat, ca-ntr-o odihnă Din membre limpezi, o cristal! Sub mături, fluturi și urîturi Mort - chipul meu, pe crengi de gâturi, Un glas din ceruri cere: - Dacă Ai face-oglinzile să tacă? Din somn, din stofă sar deștept, Smulg fierul scurt, îl duc la piept. La țărmul apelor
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
cremene, Ce gând târziu mă suflă-acu? Să vântur nopții "Bu-hu-hu" Ca la un cântec, altădată? Se toarce vorba, închegată, Cutia-încet se-ncuie-n piept, În scrisul apei caut drept. UVEDENRODE La râpa Uvedenrode Ce multe gasteropode! Suprasexuale Supramuzicale; Gasteropozi! Mult limpezi rapsozi, Moduri de ode Ceruri eșarfă Antene în harfă; Uvedenrode Peste mode și timp Olimp! Ceas în cristalin Lângă fecioara Geraldine! Dantelele sale Ca floarea de zale, Prin brațele ei Ghețari în idei, La soarele sfânt, Egal - acest cînt: Ordonată
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
stăpân, Clatină-i la Ciprul Negru, în albeață De sonoră vale într-o dimineață! Vis al Dreptei Simple! Poate, geometria Săbiilor trase la Alexandria, Libere, sub ochiul de senin oțel, În neclătinatul idol El Gahel. Inegală creastă, sulițată cegă, Lame limpezi duse-n țara lui norvegă! Răcoriți ca scuții zonele de aer, Răsfirați cetatea norilor în caier, Eu, sub piatra turcă, luat de Isarlîk, La o albă apă intru - bâldâbâc. Fie să-mi clipească vecinice, abstracte, Din culoarea minții, ca din
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]