2,625 matches
-
Anuar de lingvistică și istorie literară”. Povestea lui Nala, un episod din Mahabharata tradus din sanscrită, a fost distins în 1937 cu un premiu al Academiei Române. Multe lucrări i-au rămas în manuscris. După Iuliu Valaori, S. este al doilea lingvist român care se dedică studiului comparativ al limbilor indoeuropene, dintre lucrările sale reținându-se îndeosebi La Construction du verbe dans les langues indo-européennes (1949). Scrie câteva gramatici ale limbilor clasice: Gramatica limbii latine (1924), Gramatica limbii grecești (1935), Gramatica limbii sanscrite
SIMENSCHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289677_a_291006]
-
propos de..., LCF, 1967, 43; George Suru, „Zidul”, O, 1968, 2; Dorin Tudoran, „Zidul”, AFT, 1968, 26; Sorin Titel, „Verigile”, RL, 1971, 40; Cornel Ungureanu, „Verigile”, O, 1971, 11; Popa, Dicț. lit. (1977), 595; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori și lingviști timișoreni (1945-1999), Timișoara, 2000, 232. O. S.
VASILESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290452_a_291781]
-
Armanca, Dreptul de-a povesti, O, 1987, 19; Adrian Dinu Rachieru, „Pragul”, AST, 1987, 9; Cornel Ungureanu, Saltimbancii și eroii, O, 1990, 44; Ruja, Parte, I, 126-131, II, 34-36; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 147-149; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori și lingviști timișoreni, Timișoara, 2000, 208-209. L. P. B.
SUCIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290009_a_291338]
-
iubiri, îngr. Crișu Dascălu, Timișoara, 1998 (în colaborare cu Cristina Tănase). Repere bibliografice: Teatrul românesc din Ardeal și Banat, îngr. A. Buteanu, Timișoara, 1944, 402; Alexandru Balaci, Studii și note literare, București, 1979, 314; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori și lingviști timișoreni (1945-1999). Dicționar bibliografic, Timișoara, 2000, 216-217; Mélanges offerts au professeur Eugen Tănase, coordonator Maria Țenchea, Timișoara, 2001. E. M., G. Dn.
TANASE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290053_a_291382]
-
desigur, mai sunt și altele. Afluenții mari ai Dunării. Scrierile geografice și istorice vechi ne oferă cea mai sigură posibilitate de a ne apropia de originea numelui râurilor noastre. Amintim amplul inventar al acestor surse întocmit de Marin Popescu-Spineni24. Iar lingviștii, începînd cu Hașdeu și continuând cu I. I. Russu, C. Poghirc, A. Vraciu, Lucia Wald și Dan Slușanschi au căutat în hidronimele consemnate de aceste vechi scrieri, ca și în limba vorbită astăzi, rădăcinile indoeuropene și sensurile lor primare. Pornind
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
în secolul VI la Iordanes, ca Grisia, iar la geograful Ravenat, ca Gresia. I. I. Russu îi derivă numele de la indoeuropeanul kers - negru, tradus și adăugat la numele românesc al Crișului Negru, cursul de mijloc al celor trei Crișuri. Toți lingviștii noștri sunt de acord cu această origine, deși în secolele XV-XVI, Stephanus Taurinus pretinde că și-ar fi luat numele de la grecescul chriso - aur, datorită nisipurilor aurifere. Mureșul are o mare vechime în literatura antică, apărând încă din secolul V
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
cu Mureșul se poate explica prin marile revărsări și băltiri permanente, care se produceau în regiunea de câmpie de la vărsarea sa în Tisa, situație care a persistat până în secolul XVIII, când au început primele lucrări de asanare a zonei. Toți lingviștii noștri sunt de acord cu originea traco-dacică a numelui. Timișul apare și el la Herodot ca Tibisis, la Ptolemeu ca Tibiscos, la Priscus Panites, în secolul V e.n., ca Tipnisas, în Tabula Peutingeriană (sec. II sau III e.n.) Tibiscus, iar
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
o parte corectitudinea fundamentului psihologic pe care își sprijină demersul. Triada obiect - idee (reprezentare) - cuvânt, ca substrat mathetic, este astăzi în afara oricăror îndoieli. Uimește, însă, intuirea perfectă a principiilor pe care se sprijină semiotica și filologia din zilele noastre. (Semioticienii, lingviștii, psiholingviștii și l-ar putea revendica drept pater al disciplinelor lor și chiar ar mai putea învăța multe lucruri „noi” din tricentenara Panglottia.) Panorthosia, cea de-a șasea lucrare, este singura care a fost publicată de autor în timpul vieții. Era
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
două discuri concentrice. Fiecare disc are alfabetul tipărit pe circumferința lui, iar, prin rotirea unui disc față de celălalt, o literă a unui alfabet devenea altă literă în celălalt alfabet. Figura 5.2.Discuri cifru Ulterior, fiind buni matematicieni, statisticieni și lingviști, arabii au inventat criptanaliza. Scrierea lor criptată a fost o taină de-a lungul secolelor. De exemplu, filosoful arab Al-Kindi a scris un tratat, în secolul al IX-lea, care a fost descoperit în 1987, intitulat „ Manuscrisul descifrării mesajelor criptate
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
, Alexandru A. (1.IV.1900, Iași - 8.II.1979, București), poet, eseist și traducător. Este fiul Mariei (n. Nemțeanu) și al lui Alexandru Philippide, reputat lingvist și filolog, care i-a inspirat dragostea pentru studiul filologic și pentru literatură. Urmează, între 1906 și 1918, școala primară, apoi Liceul Național din Iași, frecventând în continuare, în paralel, cursurile Facultății de Drept și pe cele ale Facultății de
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
Student fiind, P.-Ț. debutează, în 1912, la „Vieața nouă”, revista condusă de Ovid Densusianu, al cărui legatar va deveni și despre care va publica, în 1934, o amplă cercetare, prima monografie în domeniu. Aici el abordează sistematic opera de lingvist, de critic, de poet și de animator literar a fostului său profesor. Poate și la îndemnul lui Densusianu, se va dedică cercetării spațiului literar iberic, publicând studii despre autori spanioli, catalani, portughezi. Este considerat cel dintâi hispanist profesionist român, activitatea
POPESCU-TELEGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288954_a_290283]
-
cum a luat cunoștință de poezia lui Blaga. Se află aici o bogăție covârșitoare de date privind activitatea prodigioasă a lui P. ca întâiul rector al Universității Daciei Superioare de la Cluj, despre aprecierea de care se bucura pe plan internațional lingvistul și despre misiunea la Liga Națiunilor, unde îi cunoaște pe Elena Văcărescu, pe Nicolae Titulescu și pe filosoful Henri Bergson. SCRIERI: Schițe, Craiova, 1896; Snoave, Brașov, 1897; Juvenilia, Brașov, 1898; Cinci ani de mișcare literară (1902-1906), București, 1909; Rumänische Literatur
PUSCARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289069_a_290398]
-
lui Leca Morariu, „Revista scriitorilor români” (München), 1968, 7; Sextil Pușcariu, Memorii, îngr. Magdalena Vulpe, pref. Ion Bulei, București, 1978, passim; Petru Homoceanul, „De la noi”, AST, 1984, 6; Constantin Ciopraga, Centenar Leca Morariu, CRC, 1988, 30; Traian Cantemir, Leca Morariu, lingvist și filolog, „Septentrion”, 1992-1993, 6-7; Satco-Pânzar, Dicționar, 147-148; N. Corlăteanu, Personalitatea științifică și universitară a lui Leca Morariu, AC, 1994, 4, 5, 8; Nicolae Cârlan, Un năpăstuit cărturar proteic, RR, 1998, 1-2; Iulian Vesper, Memorii, îngr. și pref. Pavel Țugui
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
capitala Franței. Colaborează la Dicționarul limbii române (VI, 1965) și la tratatul Istoria limbii române (II, 1969), editează volume ale lui Theofil Simenschy. În exil publică eseuri, articole, recenzii ș.a. în „Lupta”, „Cuvântul românesc”, „Dacoromania” ș.a. În lucrarea B.P. Hasdeu, lingvist și filolog (1968), concepută ca o primă etapă în valorificarea operei savantului, P. realizează o sinteză a ideilor viabile oferite de acest erudit de tip renascentist, pe care îl consideră un precursor în majoritatea domeniilor lingvisticii și filologiei. Servindu-se
POGHIRC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288871_a_290200]
-
câteodată asupra spiritului științific, studiul are meritul de a reconstitui dimensiunile operei lui Hasdeu printr-o lectură sistematică și atentă a unei producții lingvistice și filologice de mari dimensiuni, în bună măsură risipită în publicațiile timpului. SCRIERI: B. P. Hasdeu, lingvist și filolog, București, 1968; Philologica et linguistica. Ausgewählte Aufsätze (1953-1983), îngr. și pref. Helmuth Frisch, Bochum, 1983. Ediții: Theofil Simenschy, Cultură și filosofie indiană în texte și studii, I, pref. edit., București, 1978, Un dicționar al înțelepciunii, București, 1979. Repere
POGHIRC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288871_a_290200]
-
linguistica. Ausgewählte Aufsätze (1953-1983), îngr. și pref. Helmuth Frisch, Bochum, 1983. Ediții: Theofil Simenschy, Cultură și filosofie indiană în texte și studii, I, pref. edit., București, 1978, Un dicționar al înțelepciunii, București, 1979. Repere bibliografice: Al. Graur, „B. P. Hasdeu, lingvist și filolog”, LR, 1969, 3; Ecaterina Țăranu, „B. P. Hasdeu, lingvist și filolog”, IL, 1969, 8; N.S. Tanașoca, „B. P. Hasdeu, lingvist și filolog”, RSE, 1969, 3; Doina Negomireanu, „B. P. Hasdeu, lingvist și filolog”, CLG, 1969, 2; Traian Nicola
POGHIRC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288871_a_290200]
-
Ediții: Theofil Simenschy, Cultură și filosofie indiană în texte și studii, I, pref. edit., București, 1978, Un dicționar al înțelepciunii, București, 1979. Repere bibliografice: Al. Graur, „B. P. Hasdeu, lingvist și filolog”, LR, 1969, 3; Ecaterina Țăranu, „B. P. Hasdeu, lingvist și filolog”, IL, 1969, 8; N.S. Tanașoca, „B. P. Hasdeu, lingvist și filolog”, RSE, 1969, 3; Doina Negomireanu, „B. P. Hasdeu, lingvist și filolog”, CLG, 1969, 2; Traian Nicola, Liceul „Gheorghe Roșca Codreanu” din Bârlad, Bârlad, 1971, 204-205; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar
POGHIRC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288871_a_290200]
-
I, pref. edit., București, 1978, Un dicționar al înțelepciunii, București, 1979. Repere bibliografice: Al. Graur, „B. P. Hasdeu, lingvist și filolog”, LR, 1969, 3; Ecaterina Țăranu, „B. P. Hasdeu, lingvist și filolog”, IL, 1969, 8; N.S. Tanașoca, „B. P. Hasdeu, lingvist și filolog”, RSE, 1969, 3; Doina Negomireanu, „B. P. Hasdeu, lingvist și filolog”, CLG, 1969, 2; Traian Nicola, Liceul „Gheorghe Roșca Codreanu” din Bârlad, Bârlad, 1971, 204-205; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 204-205; Dicț. scriit. rom., III, 773-774; Manolescu, Enciclopedia, 565-567. A.C.
POGHIRC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288871_a_290200]
-
Repere bibliografice: Al. Graur, „B. P. Hasdeu, lingvist și filolog”, LR, 1969, 3; Ecaterina Țăranu, „B. P. Hasdeu, lingvist și filolog”, IL, 1969, 8; N.S. Tanașoca, „B. P. Hasdeu, lingvist și filolog”, RSE, 1969, 3; Doina Negomireanu, „B. P. Hasdeu, lingvist și filolog”, CLG, 1969, 2; Traian Nicola, Liceul „Gheorghe Roșca Codreanu” din Bârlad, Bârlad, 1971, 204-205; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 204-205; Dicț. scriit. rom., III, 773-774; Manolescu, Enciclopedia, 565-567. A.C.
POGHIRC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288871_a_290200]
-
culegere și publicare a cimiliturilor. Au fost remarcate îndeosebi capitolul privind clasificarea ghicitorilor, cel despre forma acestora, unde se delimitează o serie de formule stilistice, cât și indicațiile metodologice referitoare la culegere, la întocmirea tipologiei bibliografice și alcătuirea colecțiilor. Ca lingvist, P. s-a preocupat mai ales de problemele vocabularului (formarea cuvintelor, etimologie, lexicografie) și a abordat, de asemenea, probleme de lingvistică balcanică. Dictionnaire étymologique macédo-roumain (I-II, 1925), o lucrare lexicografică în care materialul este grupat pe origini, a fost
PASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288707_a_290036]
-
PAVEL, Laura (19.X.1968, Deva), critic literar și teatrolog. Este fiica scriitoarei Dora Pavel (n. Voicu) și a lingvistului Eugen Pavel. Urmează clasele primare și primele clase gimnaziale la Liceul Pedagogic din Deva, continuate cu studii liceale umaniste la Cluj-Napoca (1983-1987). Licențiată, în 1992, a Facultății de Litere a Universității „Babeș-Bolyai”, secția română-engleză, devine cadru didactic la Departamentul de
PAVEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288733_a_290062]
-
detaliat, cu o informație solidă, descoperirea și însemnătatea lor, aducând în sprijin extrase reprezentative. În a doua parte sunt evocate personalități străine care au exprimat opinii prețioase despre limba română, pentru ca în a treia să fie înmănuncheate câteva portrete de lingviști și filologi români de prim rang: Emil Petrovici, Iorgu Iordan, Al. Rosetti, Al. Graur și Dimitrie Macrea. Elaborate cu prilejuri aniversare, textele depășesc festivismul ocazional, pentru a sublinia liniile de forță ale unor activități științifice exemplare. Cercetările lingvistice și filologice
MIHAILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
corectă a expresiilor idiomatice, standarde minimale aflate astăzi pe cale de dispariție. În anumite cazuri, această limbă română fluentă, care profită de capacitățile de reprezentare și conceptualizare ale limbii naturale mulțumitor însușite, este „bine temperată” de metadiscursurile relativ populare în cercurile lingviștilor, filologilor, criticilor și teoreticienilor literari, unde se citea avid carte occidentală și înainte de 1989. Anumiți universitari din facultățile de filozofie au avut un parcurs similar, deși controlul partidului-stat asupra domeniului lor generase consecințe catastrofale, mergând până la înflorirea unei exegeze a
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
altfel prestigioase, nesuflând o vorbă despre contribuția lor majoră la instalarea și proliferarea dogmei. Un lucru e cert: după august 1944, vreme de un deceniu și mai bine, cultura noastră s-a tot golit; personalități interbelice de prestigiu: filosofi, sociologi, lingviști, scriitori, artiști au fost puși la index, au fost scoși din circuitul germinativ al valorilor, au fost mutilați ori stopați În aventura culturii scrise, a creativității și cunoașterii. Când golul a Început să se umple, beneficiarii au fost alții, alte
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de-a lungul a trei ani, 1949-1951. Asupra lingvisticii dar și asupra celorlalte științe, se abat majoritatea seismelor reformatoare pe care le-au Înregistrat și artele. Au fost acuzați scriitorii și artiștii de cosmopolitism, În 1949, vor fi acuzați și lingviștii, În Lupta de clasă 78. „Iată de pildă, Bulletin Linguistique, care apare cu regularitate o dată pe an. Această revistă, deși publică și unele studii oarecum utile, poate fi dată ca un rău exemplu, edificator pentru halul În care un grup
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]