11,844 matches
-
tu la geam? Da, stă ea. Motoarele uruie, aerul se subțiază și mai și. Al treilea își ia locul între ei, atinge buze și gene, cât să adie în urma lui o căldură stranie, cât să nu lase somnul să se lipească de nici unul, cât să-i țină la o distanță severă, de netrecut, unul de celălalt. Unul singur. În ghiveci. Cu o singură portocală. Verde. Nu miroase a nimic. Nu aduce a nimic. Copilărește, încă. Pe balconul meu îngust, cu parapet
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Tu erai La capătul visului Tu voi Cald Miroși a „ești înghețat dormi să nu te mai trezești atât de devreme de ce umbli desculț“ Și aluneci în vis Ușoară Ușoară Ușoară Și trag plapuma peste noi până la bărbie Și-mi lipesc tălpile De voi Nu sunt țarul Ivan Sunt aici „aici“ Sunt aici „dormi“ Grădina e grea de rouă și am mări pe sub pleoape mi-a fost frig Mi-a fost frig „vino“ Miroși a Și genele copilului care saltă în
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
să-l prindă înserarea fără să fi avut ocazia să schimbe o vorbă cu cineva. Se îndreptă într-acolo, călcînd apăsat pentru a-și anunța apropierea. Grohăitul încetă ca prin minune. Avertizate de zgomot, animalele așteptau. Lupino le ieși înainte, lipind mai strîns urechile de cap. Sper că nu deranjez, începu, hotărît să le cîștige încrederea din prima clipă. Se opri și făcu o pauză lungă, timp în care își studie, curios, interlocutorii. Mistreții erau cel puțin hilari. Porniți în căutarea
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
suflet de mamă putea rezona cu suferința acestui copil mare! Își imagină pe dată chinul prin care trebuie că trecea biata mamă-lup, rămasă fără pui; dificultatea supraviețuirii, temerile, neliniștea, nesiguranța... Puiul de căprioară terminase de supt și, extenuat, adormise acolo, lipit de ugerul mamei, gata s-o ia de la capăt de îndată ce avea să deschidă ochii. Precaut, căpriorul înaintase și el, încercînd să găsească explicații întîmplării neverosimile. Nu dispera, dragul meu. Dacă ai o mamă, dacă trăiește, atunci fii sigur că, acolo
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
și-o scutură cu putere. Era ultima ei șansă. Dacă nu-și revenea în simțiri și nu ieșea atunci, focul nu i-ar fi lăsat scăpare. Dar vietatea se mișcă. Se ridică pe picioare și, clătinîndu-se, îl urmă, ținîndu-și fața lipită de șoldul lui Lupino, pînă cînd se strecurară afară. În urma lor, cercul de foc se închise, cu furie, la loc. Reușiseră să se îndepărteze binișor înainte ca animalul să cadă iarăși în abisul somnului fără de vise. Și-atunci, ca scăpată
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
plantei ghimpoase numită frică, ce te înțeapă la cea mai mică încercare de a ieși din rezervația ei. Poftim, câte complicații pe ruinele vechiului instinct al vânătorii! Noroc că Unchiul a rămas în urmă și nu vede cum ne-am lipit unul de altul... Noroc că... Bum-bum! Bum! Parcă a fost o salvă de artilerie. Lupul era? Ori numai fantoma lui? Ați văzut și voi ce-am văzut eu: o matahală stând pe labele din spate, cu două urechi ascuțite și
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
de sex feminin și comun întregii suflări din bloc, se împiedică pe scările rulante de la metrou și își juli cotul încercând să se prindă în cădere de balustradă. Ajunse la birou boțit și posac. Domnișoara Pandele, secretara domnului director, îi lipi un plasure pe cot și-l îmbărbătă cât se pricepu. Era însă prea târziu să-i mai poată intra cineva în voie domnului Avram. Stătu în fața mormanelor de hârtii toată ziua și bătu gânditor cu creionul în lemnul biroului până
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
să se întâmple nimic special, lucru care în nici un caz nu îl deranja. Dimpotrivă, Evenimentul Zilei era o adevărată pacoste prevestitoare de ce poate fi mai rău. Cațavencu, de pildă, fără să fie un semn al unei prea mari nenorociri, odată lipit de obraz îi lăsa niște dungi negre de tuș, ceea ce era totuna cu mersul până la lacul Herăstrău. Iar dacă ghinionul făcea vreo combinație între paginile acestuia și cele ale ziarului Libertatea, asta nu putea să însemne decât că polițiștii l-
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
în particular, dădea semne clare de autoconservare a rasei și îl ocolea pe Plictiseală de-ai fi putut jura că o face cu bună știință. Astăzi însă era o zi specială pentru Plictiseală. Se trezise cu fruntea transpirată și bine lipită de coperta revistei Arta Culinară. E drept că forțase nițel norocul, pentru că se trezise peste noapte de vreo trei ori și și-o vârâse sub cap cu încăpățânare, enervat de foaia lucioasă care tot aluneca. Ieșise totuși din bloc cu
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
desăvârșește desenul, sticla își ia la revedere pas cu pas de la propriul conținut, cu părerea de rău că până la urmă capul pleșuv sabia nu-l taie. Din vălătucii de aer cald din stradă se naște o nouă statură care se lipește de pereți înaintând printre uși. E redactorul-șef de la Informația de București, Petru Co marnescu, omul care poate să taie și să spânzure în cerneală tipografică întregi cariere artistice. Actorul nu pare însă impresionat și continuă să-și admire balele
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
a reușit să scrie decât nuvele, povestiri scurte sau câte un articol plătit la vreun ziar, să-i miroasă degetele a tutun ieftin și să-și facă ouă ochiuri ale căror gălbenușuri, când nu se înșirau în tigaie, i se lipeau în barbă, să nu doarmă nopțile și să bea toamna un vin greu în bucătăriile amicilor până dimineața, când se suia în primul tramvai care pleca de la depou. Simțea de data aceasta că venise vremea să creadă cu tărie că
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
mișcare abia perceptibilă tăie banda care ținea prinse cele două cupe, eliberând sânii din strânsoarea lor. Karina țipă scurt... Iată acum o scenă într-un registru total diferit, dar cu aceleași personaje: Străinul o cuprinse cu ambele mâini și o lipi de pieptul său, îmbrățișând-o. Era în siguranță, era acolo unde își dorise mereu să ajungă. Nimic rău nu i se putea întâmpla în îmbrățișarea aceea. Plângea. După mult timp în care lacrimile nu veniseră atunci când avusese nevoie de ele
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
arătător coborî pe linia gâtului, apoi pe umăr înlăturând cu o atingere delicată bluza care se împotrivea înaintării lui. Îl dezgoli. Buze fierbinți se opriră pentru o clipă pe umărul gol, în timp ce o mână fermă, dar blândă, o trase aproape, lipind-o de pieptul lui. Atingerea aceea o făcu să tremure ușor, în timp ce pielea obrajilor se încinse, arzând-o. Femeia din oglindă nu era ea. Ne se recunoștea în femeia aceea care o privea cu ochi tulburi, fremătând de dorință, doar
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
-l ia la întoarcere. Curiozitatea fu însă mai puternică și o întoarse din drum când se pregătea să se îndepărteze de panoul cu acele cutii metalice aranjate ordonat. Plicul nu avea nici destinatar, nici expeditor, era complet alb, dar era lipit. Karina îl răsuci distrată când pe o parte, când pe alta de câteva ori, apoi îl rupse cu grijă la un capăt. Scoase din interior o hârtie la fel de albă ca și plicul, pe care erau scrise câteva rânduri. Se sprijini
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
-l ținu câteva clipe acolo, cu ambele mâini, cu ochii închiși, cu gândurile departe. Un val de aer cald îi cuprinse trupul plăpând cu îmbrățișarea mâinilor care ținuseră scrisoarea aceea înainte de a ajunge la ea. Se liniștea treptat cu fruntea lipită de pieptul cald, de parcă găsise acolo tot ce căutase în tot acest timp, neștiind de fapt ce-i lipsește. Deschizând ochii își aminti de ce coborâse și că i se răcea cafeaua așteptând-o, ea întârziind în brațele lui imaginare. Coborî
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
din ceea ce vedea în acea oglindă nu corespundea cu standardele la care visa. Ea se retrăgea în spatele hainelor largi, închise la culoare, pentru a-și ascunde defectele. „- Știi ce-ți lipsește ție? Iubirea.” Închise ochii. Trupul lui cald, gol, se lipi de al ei, rece. Îi îndepărtă delicat părul de pe umărul gol îndreptându-l spre spate. Buzele lui fierbinți, flămânde, mușcau ușor din umărul alb urcând îndrăzneț pe gât spre ureche. Mâinile îi căutau sânii prinzându-i în căușul palmei, masându
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
tu?” Nu reuși să scrie mai mult de atât, dar era suficient dacă primea un răspuns. O împături cu grijă și cu inima bătându-i de să-i iasă din piept și o puse într-un plic pe care-l lipi. Coborî cu atenție scările parcă fiindu-i frică să nu fie prinsă asupra faptului și puse plicul în cutia poștală. Nici nu mai auzi scârțâitul iritant al acesteia. Se furișă înapoi în casă închizând ușa, lipindu-se cu spatele de
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
plic pe care-l lipi. Coborî cu atenție scările parcă fiindu-i frică să nu fie prinsă asupra faptului și puse plicul în cutia poștală. Nici nu mai auzi scârțâitul iritant al acesteia. Se furișă înapoi în casă închizând ușa, lipindu-se cu spatele de ea. Emoțiile erau la intensitate maximă. Îi va răspunde? Va fi atât de ușor să afle cine e? Încercă să-și caute de lucru prin casă, dar nu se putea concentra la nimic. Va lua scrisoarea
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
opriră amândoi. Clădirile începură să se clatine ușor, oamenii panicați să țipe speriați. Un copil plângea ținându-se de piciorul mamei care mai avea încă unul mic în brațe. Panică, țipete, agitație. Străinul o cuprinse cu ambele mâini și o lipi de pieptul său, îmbrățișând-o. Era în siguranță, era acolo unde își dorise mereu să ajungă. Nimic rău nu i se putea întâmpla în îmbrățișarea aceea. Plângea. După mult timp în care lacrimile nu veniseră atunci când avusese nevoie de ele
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
Se întâmplă, în realitate, cu destulă frecvență, că, umblând prin lume, se întâlnește bărbatul cu un delicat corpușor feminin care cu aerele sale și mersul său, produce fiori pe măduva spinării, cu niște ochi și o gură ce i se lipesc de inimă; bărbatul se îndrăgostește, pierde pasul și, intrat în reflux, nu se află un mai bun remediu de a scăpa de pericol decât făcând ca grațiosul corpușor cu conținut spiritual să fie al său. Este aici o căsătorie inductivă
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
te văd înainte de a ieși, pentru că răspândești un așa aer de sănătate, se degajă, așa, salubritate la vederea ta, că mi se pare că îmi alină... Haideți, nu se glumește așa... Așteaptă, așteaptă să te ating ca să văd dacă se lipește sănătatea ta de mine, și îi trece mâna peste față. Fiți atent și spuneți-mi ce doriți. Să te văd. Da, mai bine ar fi să se ducă" și iese Apolodoro la plimbare. "Iată că vine Menaguti; să mă întorc
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
nici un ban și practic de clienți. Este cea mai credibilă formă de publicitate, cu excepția momentelor când îți trimiți prietenii la o chestie în care și tu ai luat țeapă. Difuzezi reclama la radio, publici o machetă într-un ziar sau lipești un afiș, invariabil, când vei întreba un client de unde a auzit de tine, marea lor majoritate îți vor spune că de la un prieten. Adevărul este că nimănui nu îi convine să recunoască că se poate lăsa influențat de o reclamă
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
pur și simplu pentru a informa în mod optim publicul despre schimbările survenite în activitatea ta. Un anunț trebuie să fie util celui care îl citește, să fie clar și concis. Indiferent dacă îl publici într-un ziar sau îl lipești pe un stâlp anunțul tău trebuie să fie vizibil de la cel puțin 3 metri și trebuie să conțină datele firmei tale. În cazul ziarelor și revistelor, caută să poziționezi anunțul tău în partea dreaptă sus (când deschidem un ziar, prima
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
Poftiți, intrați. Moșul ăsta face mereu așa. Ne trimite oaspeți neanunțați. Îi primim bucuroși, dar, iertați-ne, nu am știut. E o corrida? TOREADORUL: Cum? N-ați văzut afișele? Nu s-or fi pus destule. Impresarii ăștia... Or să mai lipească mîine dimineață, cînd o să fie prea tîrziu. Iar pe dumneavoastră să nu vă prevină! Să mă luați drept hoț, să fiu în situația de a vă lua pe nepregătite... încă o dată: iertare (Face o plecăciune.) CHARLES: Dar nu ne-ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Dracul Păpușă iese mușcînd din inimă. Din tavan coboară Îngerașul hidos, care-l încoronează iar pe Prinț, în sunetul fanfarelor. În salon, de sub pînză, iese domnul Bovary și aplaudă, în picioare.) III (Scena reprezintă același salon. Mobilele au fost însă lipite de pereți pentru a face loc balerinilor care se vor produce. Momentul de balet va fi scurt și pe o muzică foarte accesibilă, dar nu prea recentă Regele-balerin și Regina vor dansa eliberați, senzuali, fericiți că sînt în sfîrșit singuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]