778 matches
-
După ce staroverii au revenit în anul 1777 în satul Lipoveni, o altă comunitate de staroveri a înființat satul Climăuți în anul 1780 pe moșia Mănăstirii Putna, pe baza unui contract. Localitatea Climăuți va deveni cea mai numeroasă localitate de ruși lipoveni din Bucovina. Prin decretul imperial din 1783, Iosif al II-lea le-a garantat staroverilor libertatea religiei și i-a scutit de impozite pe staroveri pe o perioadă de 20 de ani, precum și de obligația de a presta serviciul militar
Fântâna Albă, Adâncata () [Corola-website/Science/306808_a_308137]
-
o perioadă de 20 de ani, precum și de obligația de a presta serviciul militar în Armata Habsburgică pe o perioadă de 50 ani. Ei au primit pământ contra unor sume mici de bani. În anul 1784, o comunitate de ruși lipoveni s-au stabilit în poiana Varnița, la 3 km de satul Climăuți, înființând satul Fântâna Albă . Localitatea a figurat în actele administrației austriece a Bucovinei cu denumirea de Fontina Alba, făcând parte din districtul Siret (în ) al Ducatului Bucovinei, guvernat
Fântâna Albă, Adâncata () [Corola-website/Science/306808_a_308137]
-
vechi din Rusia, Ucraina, Belarus, Moldova, Kirghistan, Statele Unite ale Americii și Australia. Aici s-a luat decizia canonizării mitropolitului Ambrosie Popovici, având ca zi de pomenire ziua de 2 noiembrie. În prezent, satul Fântâna Albă are 169 locuitori, preponderent ruși lipoveni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Fântâna Albă era vorbitoare de rusă (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%) și română Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Fântâna Albă se ridica la 819 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau ruși
Fântâna Albă, Adâncata () [Corola-website/Science/306808_a_308137]
-
Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Fântâna Albă era vorbitoare de rusă (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%) și română Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Fântâna Albă se ridica la 819 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau ruși lipoveni (25,76%), cu o minoritate de cehi\slovaci (0,12%) și una de români (1,83%). Restul locuitorilor au declarat că aparțin altor neamuri (72,29%), dar probabil aceștia erau, marea majoritate, ruși lipoveni. Din punct de vedere confesional, majoritatea
Fântâna Albă, Adâncata () [Corola-website/Science/306808_a_308137]
-
819 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau ruși lipoveni (25,76%), cu o minoritate de cehi\slovaci (0,12%) și una de români (1,83%). Restul locuitorilor au declarat că aparțin altor neamuri (72,29%), dar probabil aceștia erau, marea majoritate, ruși lipoveni. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși pe stil vechi (lipoveni) (98,05%), dar existau și minorități de greco-catolici (0,12%) și ortodocși (1,83%). Această catedrală respectă arhitectura bisericilor rusești din secolele XVII-XVIII și amintește de celebra
Fântâna Albă, Adâncata () [Corola-website/Science/306808_a_308137]
-
cehi\slovaci (0,12%) și una de români (1,83%). Restul locuitorilor au declarat că aparțin altor neamuri (72,29%), dar probabil aceștia erau, marea majoritate, ruși lipoveni. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși pe stil vechi (lipoveni) (98,05%), dar existau și minorități de greco-catolici (0,12%) și ortodocși (1,83%). Această catedrală respectă arhitectura bisericilor rusești din secolele XVII-XVIII și amintește de celebra Catedrală "Sf. Vasile Blajenîi" din Moscova. Cărămizile de culoare turcoaz au fost aduse
Fântâna Albă, Adâncata () [Corola-website/Science/306808_a_308137]
-
Transilvania), cuferele de zestre, etc.. Muzeul are în colecțiile sale și locuințe ale minorităților etnice ceea ce aduce o mai bună înțelegere a diferențelor etnice dar și a interferenței acestora cu cultura populară românească (gospodăria secuilor din Bancu, Harghita și gospodăria lipovenilor din Jurilovca, Tulcea). Pe lângă patrimoniul din expoziția în aer liber și din colecții, muzeul deține și un bogat fond documentar de o inestimabilă valoare istorico-etnografică alcătuit din colecții de manuscrise, studii, schițe, desene, relevee, planșe, clișee pe sticlă, filme, negative
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/302254_a_303583]
-
dician” menționat în lucrările lui George Vâlsan, un grai al limbii române influențat de limba greacă (influență perceptibilă prin unele nume de plante sau animale și îndeosebi pești, prin numiri de unelte de navigat și pescuit, unele transmise ulterior și Lipovenilor). Delta Dunării (cu excepția deltei secundare a brațului Chilia) face tradițional parte din Dobrogea, dar în Antichitate și Evul Mediu, litoralul se afla mult mai la apus (între Chilia Veche și Murighiol pe vremea lui Strabon, între Periprava și Lacul Dranov
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
circa 500.000 de credincioși ortodocși de stil vechi (din București și dintr-o parte a Moldovei). Conform unei alte estimări, în anul 2007 în România trăiau peste un milion de adepți ai bisericii ortodoxe de stil vechi, îndeosebi ruși lipoveni, armeni și sârbi. În anul 2008 în România existau 130 de biserici, schituri și mănăstiri pe stil vechi.
Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România () [Corola-website/Science/303385_a_304714]
-
datele privindu-i pe armenii din Basarabia vin doar să le completeze pe cele consemnate pentru armenii din Moldova. Etapele principale ale stabilirii armenilor în Basarabia au fost cele din 1342, 1418 și 1616, aceștia așezîndu-se aici înaintea rutenilor și lipovenilor. Este interesant că, dacă după cucerirea Constantinopolului, unde a găsit o colonie armenească în cartierul genovez Galata, organizată încă din sec. XII, sultanul Mehmed Fatih a adus din alte părți ale Asiei Mici și din Caffa numeroase familii de armeni
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
importantă este cea a maghiarilor, care reprezintă 6,5 % din populație, respectiv un număr de aproximativ 1 300 000 de cetățeni. După datele oficiale, în România trăiesc 665 000 de țigani(rromi). Alte comunități importante sunt cele ale germanilor, ucrainenilor, lipovenilor, turcilor, tătarilor, sârbilor, slovacilor, bulgarilor, croaților, grecilor, rutenilor, evreilor, cehilor, polonezilor, italienilor și armenilor. Din cei 745 421 de germani câți erau în România în 1930, în prezent au mai rămas aproximativ 60 000. De asemenea, în 1924, în Regatul
Demografia României () [Corola-website/Science/304682_a_306011]
-
(n.17 mai1956, Ghindești în Republica Moldova) este un muzician rock, poliinstrumentalist (flaut, fluier, saxofon, baterie, percuție, sarod, sitar), compozitor și vocalist. Născut într-o familie mixtă (lipovean și româncă). Unchiul a fost deportat la Kurgan în anul 1949 ca culac. Membru ULCT (1970-1984). A fost membru al formațiilor "Dnestrovskie ghitarî"(1970-1973), "Cordial" (Tiraspol)(1973-1974), Surgut(1974-1979)", Cruiz" din Rusia și "Covceg". A practicat stilurile pop, baladă, reagey
Vsevolod Coroliuc () [Corola-website/Science/312596_a_313925]
-
pentru promovarea excelenței în presa sportivă. Ioan Chirilă s-a născut la data de 25 octombrie 1925, în Ismail, o localitate din sudul Basarabiei, ce aparține în prezent Ucrainei. Tatăl său, "Ștefan G. Chirlov" era agricultor și industriaș de etnie lipoveană, primar și președinte al "Băncii Populare din comuna Cairaclia" (jJudețul Ismail), decorat cu "Meritul Comercial Clasa I", "Ordinele Coroana României" și Steaua României în Gradul de Cavaler. Mama sa, "Caliopi Alaman", era originară din Grecia, familia ei fiind venită în
Premiile „Ioan Chirilă” () [Corola-website/Science/312758_a_314087]
-
ritm, fiind concepută pe principiul accentelor gramaticale: accent grav, accent ascuțit, accent circumflex, fiecare în execuție primind o durată expresivă diferențiată, preluată din lectura solemnă a psalmilor. O notație cu neume speciale denumite kriuki este folosită și în prezent de către lipoveni în muzica bisericească. Notația cu portativ și chei, atribuită de către unii teoreticieni lui "Guido D'Arezzo" (sec. IX), face un mare pas înainte: neumele sunt asociate cu portativul, putându-se astfel reda grafic atât "înălțimea" cât și "durata" aproximativă a
Notație muzicală () [Corola-website/Science/311491_a_312820]
-
parte din Republica Moldova și Ucraina. Populația acestui teritoriu era de 127.330 persoane. La vest de lacul Cahul populația era majoritar românească. La răsărit de acesta populația era mixtă, aici locuind pe lângă români și o importantă populație bulgărească, găgăuză și lipoveană. În Caracurt trăiau albanezi. Înfrîntă în Crimeea, de către Marile Puteri aliate Turciei, Rusia este nevoită, în 1856, să întoarcă Principatului Moldovei o bună parte din Bugeac: vestul și toată linia Dunării, inclusiv o îngustă ieșire la mare în dreptul satului Jibrieni
Cahul, Bolgrad și Ismail () [Corola-website/Science/311501_a_312830]
-
Ștefan Vasali (n. 1895/1896 - d. 4 iunie 1927, canalul Cravia, zona Brăilei), cunoscut și sub poreclele și „Regele bălților”, a fost un celebru bandit român (lipovean). Numele său este scris uneori Ștefan Vasili. Vasali a trăit ca nelegiuit după vârsta de 20 de ani, fiind poate înrăit de două căsătorii eșuate. Bun cunoscător al zonei Brăilei, a obținut avuții importante prin tâlhărie vreme de mulți ani
Terente () [Corola-website/Science/311263_a_312592]
-
și nepăsarea lui față de lege. Locul și anul nașterii nu sunt cunoscute cu exactitate. Unele surse vorbesc de satul Carcaliu din județul Tulcea, în vreme ce alte păreri indică localitatea Baldovinești, județul Brăila. Ștefan s-a născut într-o familie numeroasă de lipoveni săraci care se îndeletniceau cu pescuitul. După spusele mamei sale, a fost un copil cuminte și bun la învățătură. Vasali este amintit ca un bărbat plăcut la înfățișare, cu ochii verzi-maronii, cu părul negru, înalt, bine făcut. La nici 20
Terente () [Corola-website/Science/311263_a_312592]
-
înrudit cu rădăcină celtică "eog", "ehawc" = somon. În toată țara i se zice "știucă", iar la cea mică "știuculiță". Pescarii din județul Ialomița și Ilfov de pe malul Dunării mai zic la știuca mică (până la 30 cm) și "mârlița" sau "mârloae". Lipovenii și grecii din Dobrogea îi zic cu toții "știucă", turcii îi mai zic și "turna-balâc". I se mai zice "știucoviță", "cățea", "ciucă", "fâță", "fiță", "jidancă", "rață", "boaldă", "tâlharul bălților", "rechinul apelor". Dimensiunile la care poate ajunge știuca sunt foarte mari. Femelele
Știucă () [Corola-website/Science/311470_a_312799]
-
și Sfiștofca. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei C.A. Rosetti se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (63,74%). Principalele minorități sunt cele de ruși lipoveni (27,25%) și ucraineni (7,8%). Pentru 1,1% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,1%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (7,36%). Pentru 1,1
Comuna C.A. Rosetti, Tulcea () [Corola-website/Science/310826_a_312155]
-
reședința) și Mila 23. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Crișan se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (50,65%). Principalele minorități sunt cele de ruși lipoveni (25,73%) și ucraineni (20,11%). Pentru 3,34% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (69,79%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (25,81%). Pentru 3,34
Comuna Crișan, Tulcea () [Corola-website/Science/310828_a_312157]
-
fost hrisovul din 1796 al lui Alexandru Callimachi, prin care aici se întemeiază un târg cu 6 iarmaroace pe an, cu înlesniri pentru a strânge străinii. După reforma religioasă a "patriarhului Nikon" în Rusia din secolul XVII aici au poposit lipovenii, ruși de rit vechi, care s-au așezat în lunca Ciulucului. Conform unor date la 1817 în satul și târgușorul Telenești locuiau 140 de țărani cu gospodării mici și 283 de case de negustori, în această perioadă orașul se dezvoltă
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
școală primară, spital, farmacie, bibliotecă. Astfel, foarte multă vreme la Telenești au conviețuit în pace trei comunități: românească, evreiască și lipovenească, fiecare cu biserică și școală proprie. Românii au avut 3 biserici (inclusiv o catedrală), evreii mai multe sinagogi, iar lipovenii o biserică de rit vechi, care există și în prezent. Una dintre sinagogi a existat chiar și în vremurile sovietice. Catedrala ortodoxă ("Sfîntul Ilie") de pe medean a fost distrusă de autoritățile sovietice în anul 1965. Biserica veche ortodoxă a fost
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
Domnului” din Iași a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . În această listă nu se specifică care este confesiunea bisericii și este trecut anul 1830 ca an al construcției. Primii lipoveni (ruși staroveri) au venit în Moldova pe la jumătatea secolului al XVIII-lea, fiind alungați de către ruși din cauza faptului că s-au opus reformei bisericești inițiate de către țarul Alexei I (tatăl lui Petru cel Mare) și de patriarhul Nikon al Rusiei
Biserica lipovenească din Iași () [Corola-website/Science/306262_a_307591]
-
bisericesc, a început în anul 1654 și a fost adoptată de Soborul Bisericii Ortodoxe Ruse în anul 1667. Cu timpul, au reușit să devină tolerați și chiar să obțină unele mici privilegii de la cârmuire și de la mitropoliții Moldovei. În Iași, lipovenii locuiau pe malul Bahluiului, la vale de Curtea Domnească. Comunitatea rușilor staroveri (cunoscuți sub denumirea de lipoveni) din orașul Iași, capitala Principatului Moldovei la acea vreme, și-a construit în anul 1780 o biserică din bârne cu hramul „Adormirea Maicii
Biserica lipovenească din Iași () [Corola-website/Science/306262_a_307591]
-
1667. Cu timpul, au reușit să devină tolerați și chiar să obțină unele mici privilegii de la cârmuire și de la mitropoliții Moldovei. În Iași, lipovenii locuiau pe malul Bahluiului, la vale de Curtea Domnească. Comunitatea rușilor staroveri (cunoscuți sub denumirea de lipoveni) din orașul Iași, capitala Principatului Moldovei la acea vreme, și-a construit în anul 1780 o biserică din bârne cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, pe malul drept al râului Bahlui, chiar pe locul unde se găsește actualul locaș de închinăciune
Biserica lipovenească din Iași () [Corola-website/Science/306262_a_307591]