1,351 matches
-
va reîntoarce împreună cu același însoțitor; ... b) însoțitorul a săvârșit anterior una dintre infracțiunile următoare, cu excepția cazului în care a fost reabilitat pentru această infracțiune: 1. omor, omor calificat, omor deosebit de grav; 2. infracțiuni privitoare la viața sexuală; 3. cerșetorie; 4. lipsire de libertate în mod ilegal; 5. sclavie; 6. prostituție; 7. proxenetism; 8. infracțiuni privind traficul de droguri sau precursori; 9. infracțiuni privind traficul de persoane și infracțiuni în legătură cu traficul de persoane; 10. trafic de migranți; 11. trafic de țesuturi sau
LEGE nr. 248 din 20 iulie 2005 (*actualizată*) privind regimul liberei circulatii a cetatenilor români în strainatate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205740_a_207069]
-
cauzalitate între încălcarea constatată și dauna materială invocată, datorată lipsei de folosință a unor alte părți ale imobilului decât apartamentul ocupat de soții P., și respinge cererea petiționarilor sub acest aspect. În schimb, Curtea consideră că acordarea unei sume pentru lipsirea de folosință a apartamentului în cauză este în legătură directă cu încălcarea constatată. În plus, Curtea reține că în speță soții P. continuă să ocupe apartamentul reclamanților fără a plăti nici măcar o chirie modică (a se vedea Popescu și Toader
HOTĂRÂRE din 29 iulie 2008 în Cauza Oancea şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/207480_a_208809]
-
sine nu relevă nicio contradicție cu art. 44 alin. (3) din Constituție referitor la expropriere. Astfel, exercitarea drepturilor de uz și servitute asupra proprietăților afectate de capacitățile energetice, cu titlu gratuit pe toată durata existenței acestora, deși are ca efect lipsirea celor interesați de o parte din veniturile imobiliare, nu se traduce într-o expropriere formală și nici într-o expropriere de fapt. În același sens cu cele expuse este și jurisprudența în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului, ca
DECIZIE nr. 878 din 10 iulie 2008 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (3), (6), (9) şi (10) şi ale art. 19 alin. (3) şi (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201931_a_203260]
-
de efecte asemenea hotărâri este periculoasă, antrenând Curtea Constituțională, autoritate constituțională care nu face parte din puterea judecătorească, într-o dispută care excedează principiilor constituționale și legale. Atât dispozițiile de drept intern, cât și principiile afirmate în documentele internaționale interzic lipsirea de efecte a deciziilor judecătorești prin hotărâri ale autorităților aflate în afara structurii acestor organe. Pentru îndreptarea eventualelor erori, există căi de atac - ordinare și extraordinare -, neutilizate în aceste procese. În raport cu aspectele din cererea de sesizare a Curții Constituționale, Înalta Curte
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
constituționale, coroborată cu lipsa de competență a Curții Constituționale în materia controlului de constituționalitate a normelor juridice care nu mai sunt în vigoare, consacrată printr-o jurisprudență constantă a acestei jurisdicții, ar echivala cu negarea realizării unui atare control și lipsirea de conținut a principiului supremației Constituției. În continuare, a luat cuvântul reprezentantul Consiliului Superior al Magistraturii, care apreciază că sesizarea formulată de Președintele României este inadmisibilă. În primul rând, art. 146 lit. e) din Constituție reglementează cadrul procesual al soluționării
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
conduitei părților de către Curte, sub aspectul îndeplinirii competențelor conform prevederilor constituționale, precum și decizia prin care se stabilește existența unui conflict și modul de soluționare a acestuia nu pot constitui elementele exercitării unei căi de atac, ce ar avea ca scop lipsirea de efecte juridice a unor hotărâri judecătorești. Astfel, asimilarea atribuției prevăzute de art. 146 lit. e) din Constituție cu efectuarea de către Curtea Constituțională a unui control de legalitate/constituționalitate asupra hotărârilor judecătorești, transformând Curtea într-o instanță de control judiciar
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
membre de a-și exercită propria competență. ... (4) În domeniile cooperării pentru dezvoltare și ajutorului umanitar, Uniunea dispune de competență pentru a întreprinde acțiuni și pentru a duce o politică comună, fără ca exercitarea acestei competențe să poată avea ca efect lipsirea statelor membre de posibilitatea de a-și exercită propria competență. Articolul 5 (1) Statele membre își coordonează politicile economice în cadrul Uniunii. În acest scop, Consiliul adoptă măsuri și, în special, orientările generale ale acestor politici. ... Statelor membre a căror monedă
TRATAT din 25 martie 1957 privind funcţionarea Uniunii Europene (versiune consolidată). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211819_a_213148]
-
va reîntoarce împreună cu același însoțitor; ... b) însoțitorul a săvârșit anterior una dintre infracțiunile următoare, cu excepția cazului în care a fost reabilitat pentru această infracțiune: 1. omor, omor calificat, omor deosebit de grav; 2. infracțiuni privitoare la viața sexuală; 3. cerșetorie; 4. lipsire de libertate în mod ilegal; 5. sclavie; 6. prostituție; 7. proxenetism; 8. infracțiuni privind traficul de droguri sau precursori; 9. infracțiuni privind traficul de persoane și infracțiuni în legătură cu traficul de persoane; 10. trafic de migranți; 11. trafic de țesuturi sau
LEGE nr. 248 din 20 iulie 2005 (*actualizată*) privind regimul liberei circulatii a cetatenilor români în strainatate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213465_a_214794]
-
Art. 61: "(1)În cazurile de dizolvare prevăzute de art. 55, 56, 58 și 59, lichidatorii vor fi numiți prin însăși hotărârea judecătorească. (2) În cazul dizolvării prevăzute de art. 57, lichidatorii vor fi numiți de către adunarea generală, sub sancțiunea lipsirii de efecte juridice a hotărârii de dizolvare. ... (3) În toate cazurile, mandatul consiliului director încetează odată cu numirea lichidatorilor. ... (4) Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice, autorizate în condițiile legii." ... Autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art.
DECIZIE nr. 987 din 30 septembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 alin. (2) şi art. 61 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203877_a_205206]
-
altă parte, decizia Curții de Apel Ploiești a dispus ca părțile pârâte să îi restituie imobilul în discuție. 40. Aceasta consideră că anularea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a deciziei definitive menționate mai sus a avut ca efect lipsirea reclamantului de bunul său, în sensul celei de a doua fraze a primului alineat al art. 1 din Protocolul nr. 1 (vezi, mutatis mutandis, SC Mașinexportimport Industrial Group SA, citată anterior, § 44). 41. O privare de proprietate ce intră sub
HOTĂRÂRE din 7 februarie 2008 În Cauza Şerbănescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206743_a_208072]
-
de utilitate publică, Curtea consideră că în speță, ca și în celelalte cauze similare cu cea de față cu care a fost sesizată, justul echilibru nu a fost păstrat și că reclamantul a suferit o sarcină specială și exorbitantă din cauza lipsirii sale de bunul ce i-a fost recunoscut prin Decizia definitivă din 9 mai 2002, fără să fi existat motive substanțiale și imperioase. În această privință, Curtea apreciază că faptul că procurorul general, a cărui opinie a fost confirmată prin
HOTĂRÂRE din 7 februarie 2008 În Cauza Şerbănescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206743_a_208072]
-
fost confirmată prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, a avut un punct de vedere diferit de cel adoptat de Curtea de Apel Ploiești la soluționarea unei proceduri contradictorii și după epuizarea căilor de recurs ordinare nu poate justifica lipsirea de un bun dobândit pe cale legală în urma unui litigiu civil soluționat în mod definitiv (vezi, mutatis mutandis, SC Mașinexportimport Industrial Group SA, citată anterior, § 46). 43. Mai mult chiar, presupunând că Legea nr. 10/2001 invocată de Guvern este aplicabilă
HOTĂRÂRE din 7 februarie 2008 În Cauza Şerbănescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206743_a_208072]
-
Constituție, întrucât "persoanele de drept privat care ar avea asupra respectivelor bunuri drepturi reale, altele decât cele de proprietate sau unele drepturi de creanță, nu au dreptul la o justă și prealabilă despăgubire sau o reparație efectivă în caz de lipsire de acest bun". În opinia acestuia, noțiunea de "proprietate privată" trebuie interpretată în concordanță cu prevederile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel că ea trebuie considerată a include și celelalte drepturi reale principale, precum și unele drepturi
DECIZIE nr. 772 din 20 septembrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 lit. e) şi art. 8 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192629_a_193958]
-
și în ciuda începerii unei proceduri de executare silită având ca obiect bunurile sale reclamanta nu s-a conformat încă deciziei Curții Supreme de Justiție, Curtea consideră că anularea creanței sale și obligarea la plata de despăgubiri au avut ca efect lipsirea reclamantei de bunurile sale, în sensul celei de-a doua fraze din primul paragraf al art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție (a se vedea, mutatis mutandis, Societatea Comercială Mașinexportimport Industrial Group - S.A., citată mai sus, § 44). 53. O
HOTĂRÂRE din 20 iulie 2006 în Cauza Bartos împotriva României - definitivă la 20 octombrie 2006,. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229204_a_230533]
-
reclamantei de bunurile sale, în sensul celei de-a doua fraze din primul paragraf al art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție (a se vedea, mutatis mutandis, Societatea Comercială Mașinexportimport Industrial Group - S.A., citată mai sus, § 44). 53. O lipsire de proprietate care intră sub incidența acestei norme se poate justifica doar dacă se demonstrează în special că aceasta a intervenit pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege. În plus, orice ingerință în exercitarea dreptului
HOTĂRÂRE din 20 iulie 2006 în Cauza Bartos împotriva României - definitivă la 20 octombrie 2006,. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229204_a_230533]
-
altă parte, că procurorul general nu a ridicat în fața Curții Supreme de Justiție niciun argument nou care să nu fi fost analizat în mod corespunzător de instanțele ordinare. 57. Dincolo de aceste aspecte, presupunând chiar că s-ar putea demonstra că lipsirea de proprietate a servit unei cauze de interes public, având în vedere că intervenția procurorului general, după soluționarea unei proceduri în care acesta nu a fost parte, a dus nu doar la anularea creanței reclamantei, ci și la obligarea acesteia
HOTĂRÂRE din 20 iulie 2006 în Cauza Bartos împotriva României - definitivă la 20 octombrie 2006,. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229204_a_230533]
-
determinând calificarea ca muncă forțată a conduitei impuse prin actul de sancționare. Având în vedere natura juridică și scopul măsurii în cauză, solicitarea acordului pentru aplicarea sa ar avea ca efect, astfel cum a reținut Curtea Constituțională în jurisprudența sa, lipsirea de eficiență a sancțiunii aplicate pentru comiterea unei fapte antisociale, cu consecința încălcării dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituția României, în conformitate cu care, "în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie" ( Decizia nr. 1.354 din
DECIZIE nr. 641 din 17 mai 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234406_a_235735]
-
dispozițiilor art. 16 din Constituție, întrucât instituie un regim discriminatoriu, fără o justificare obiectivă și rezonabilă între foștii chiriași și actuali proprietari ai apartamentelor achiziționate în temeiul Legii nr. 112/1995 , în privința despăgubirilor ce li se cuvin ca urmare a lipsirii de efecte juridice a actelor de înstrăinare, după cum contractele lovite de nulitate au fost încheiate cu sau fără respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995 . Tribunalul Sibiu - Secția civilă și Curtea de Apel Alba Iulia - Secția civilă apreciază că excepția de
DECIZIE nr. 149 din 8 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50^1 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, introduse prin Legea nr. 1/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231408_a_232737]
-
lipsa garanțiilor procesuale acordate proprietarilor pentru apărarea propriului drept, dar și prin posibilitatea acordată reprezentantului statului de a dispune discreționar restrângerea unor drepturi sau libertăți, respectiv afectarea în mod esențial a atributelor dreptului de proprietate privitoare la uzul bunului și lipsirea de beneficiile aduse de acesta." Instanța de judecată apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și
DECIZIE nr. 1.443 din 3 noiembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 alin. (1) şi art. 97 alin. (1) lit. d) raportate la cele ale art. 97 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237368_a_238697]
-
probe suplimentare, pentru validarea/invalidarea statutului navei sau ambarcațiunii în cauză; inspectarea nu are caracterul unei percheziții, dar include dreptul de a verifica personalul, documentele și încărcătura navei sau ambarcațiunii inspectate. ... (4) Reținerea navelor sau ambarcațiunilor suspecte se materializează prin lipsirea de libertatea de deplasare, după încălcarea de către acestea a regulilor stabilite în cadrul zonei de responsabilitate, însoțirea în portul desemnat și predarea către autoritățile competente; reținerea implică și persoanele aflate la bordul navelor sau ambarcațiunilor suspecte, cu excepția urgențelor medicale. ... Articolul 2
ORDIN nr. M.16 din 4 februarie 2012 privind misiunile de urmărire, inspectare şi reţinere a navelor sau ambarcaţiunilor suspecte, executate de navele militare aparţinând Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239053_a_240382]
-
a comis grave abuzuri în exercitarea funcțiilor publice sau al cărui comportament a amenințat să submineze statul de drept sau fundamentele democrației. Cu toate acestea, nu trebuie să se recurgă cu ușurință la măsura extrem de severă pe care o constituie lipsirea de dreptul de vot; pe de altă parte, principiul proporționalității impune existența unei legături perceptibile și suficiente între sancțiune și comportament, precum și față de situația persoanei afectate. Curtea a luat notă în acest sens de recomandarea Comisiei de la Veneția, conform căreia
DECIZIE nr. 1.511 din 15 noiembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 şi 71 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237599_a_238928]
-
deci să mai constituie temei al pretențiilor în justiție. ... Din motive de securitate și de stabilitate a circuitului juridic, Constituția României prevede că efectele declarării neconstituționale a actului (legi, ordonanțe, regulamente) se produc doar ex nunc. Este vorba așadar de lipsirea efectelor [mai exact, de încetarea acestor efecte, în termenii art. 147 alin. (1) din Constituția României] actului declarat neconstituțional pentru viitor, în temeiul unei hotărâri a instanței de jurisdicție constituțională, hotărâre cu caracter general obligatoriu și care se bucură de
DECIZIE nr. 12 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la existenţa unei divergenţe jurisprudenţiale determinate de efectele deciziilor Curţii Constituţionale , prin care s-a constatat neconstituţionalitatea art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236358_a_237687]
-
termenii art. 147 alin. (1) din Constituția României] actului declarat neconstituțional pentru viitor, în temeiul unei hotărâri a instanței de jurisdicție constituțională, hotărâre cu caracter general obligatoriu și care se bucură de putere de lucru judecat. b) Fiind în prezența lipsirii de efecte a unui act care contravine legii fundamentale, se pune problema modalității în care se produce, în timp, această lipsire de efecte, adică a felului în care se repercutează efectele deciziei Curții Constituționale asupra ordinii juridice, astfel cum este
DECIZIE nr. 12 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la existenţa unei divergenţe jurisprudenţiale determinate de efectele deciziilor Curţii Constituţionale , prin care s-a constatat neconstituţionalitatea art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236358_a_237687]
-
constituțională, hotărâre cu caracter general obligatoriu și care se bucură de putere de lucru judecat. b) Fiind în prezența lipsirii de efecte a unui act care contravine legii fundamentale, se pune problema modalității în care se produce, în timp, această lipsire de efecte, adică a felului în care se repercutează efectele deciziei Curții Constituționale asupra ordinii juridice, astfel cum este ea surprinsă la momentul adoptării deciziei. ... Din punctul de vedere al dreptului tranzitoriu, art. 147 alin. (4) din Constituție prevede că
DECIZIE nr. 12 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la existenţa unei divergenţe jurisprudenţiale determinate de efectele deciziilor Curţii Constituţionale , prin care s-a constatat neconstituţionalitatea art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236358_a_237687]
-
internă, și, pe de altă parte, nu este incidentă nici noțiunea autonomă de "bun" din perspectiva căreia să fie analizată contestația părții pentru a obține protecția art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului. În acest context trebuie analizat dacă lipsirea de fundament legal a dreptului prin intervenția Curții Constituționale s-a făcut în cadrul unui mecanism care aduce atingere procedurii echitabile sau dacă, dimpotrivă, este vorba despre un mecanism normal într-o societate democratică, menit să asigure, în cele din urmă
DECIZIE nr. 12 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la existenţa unei divergenţe jurisprudenţiale determinate de efectele deciziilor Curţii Constituţionale , prin care s-a constatat neconstituţionalitatea art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236358_a_237687]