12,623 matches
-
mai degrabă am să/ te pierd, adolescență, fruct trecător al toamnei, la un ospăț" (56 de ani). Pînă atunci, poezia primului său volum va fi dedicată integral ,,mitului imaculatei adolescențe", în vreme ce tînărul poet se va întrupa în versurile unui ,,abstracționism" liric, aparent de factura ermetismului modernist în spiritul școlii lui Ungaretti și Quasimodo - cu ,,mesaj" greu de descifrat și de condamnat de cenzori - în fapt, un mod original și foarte concret de a-și formula în cuvinte insolit combinate propriile viziuni
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
primite totuși) numai într-un registru - cel solar, adolescentin, sărbătoresc, al transparenței luminoase - și rezervîndu-și zbaterea existenței pentru poemele transcrise în caietele sale inedite, destinate sertarului, Nichita Stănescu își va construi, după debutul în reviste din martie 1957, un univers liric ,,paralel" ale cărui reale dimensiuni vor ieși la iveală abia după zece ani de la întemeierea lui. Urmele întîilor revelații din aceste căutări de profunzime sunt vizibile pînă în ultima, tragică, perioadă a creației. între poeziile de atunci, rămase în caiete
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
Editura TipoMoldova, Iași, 2011), culegerea poematică a lui Baki Ymeri, reliefează caracterul apolinic propriu ritualului amoros, într-un copleșitor ambient ce predispune la meditație. Este urmărită împlinirea, desăvârșirea prin actul adorator. Esențialele teritorii livrești sunt omniprezente în cadrul acestor sensibile desfășurări lirice: ,,Înainte de toate/ Ședeam între cărți,/ Într-un punct prin excelență/ Al așteptării și-al dragostei.” (De la prima vedere). Ideea fundamentării prin iubire e nobila cauză, dulcea povară de urmat. Pe drumul încercărilor sufletești sunt presărate semne, pentru aflarea unui sens
OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380634_a_381963]
-
compun arhitectura programului ediției din acest an a Festivalului Internațional de Poezie de la București. Programul exhaustiv și complex al festivalului bucureștean e de admirat și face să pălească urbea de pe Someș sau să roșească poeții clujeni față de concentrarea de forțe lirice din Capitală. Din păcate, în ultimii ani autoritățile locale și județene au neglijat literatura în general (ca excelență) și poezia în special. S-a pus accent în subsidiar doar pe capitala tineretului, sportului via eurogimnastică și eurobasket s.a.md., lucruri folositoare
LA POEZIE, BUCUREŞTIUL A LUAT FAŢA CLUJULUI! DEOCAMDATĂ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380631_a_381960]
-
anilor 1990 am organizat împreună cu poetul Dumitru Cerna și criticul literar Petru Poantă, cu sprijinul scriitorului Constantin Cubleșan, celebrul Festival de poezie Orfeu. Acesta s-a desfășurat doi ani la rând, în două ediții excepționale, care au strâns elita vocilor lirice din România și s-a încununat cu mai multe volume recunoscute de critica literară: ”Caietul cu poeți”, o adevărată ”biblie” a noii lirici românești. La acest festival de poezie s-au afirmat noile voci originale ale literaturii contemporane ardelene: Adrian
LA POEZIE, BUCUREŞTIUL A LUAT FAŢA CLUJULUI! DEOCAMDATĂ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380631_a_381960]
-
gloria Clujului în anii 90, cu participarea unor poeți celebri din întreaga lume. În timp festivalul și-a pierdut din vigoare și substanță, poate pentru că nu a reușit să se reinventeze. Între timp la Cluj-Napoca s-au lansat noi voci lirice originare: Ștefan Manasia, Gabriel Bota, Vasile George Dâncu, Oana Boc, Alex Vasieș sau Codruța Simina. În acest moment de criză poetică prin care trece inexplicabil Clujului cultural înființarea unui Festival internațional contemporan de poezie Cluj-Napoca, asemenea celui bucureștean, (chiar mai
LA POEZIE, BUCUREŞTIUL A LUAT FAŢA CLUJULUI! DEOCAMDATĂ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380631_a_381960]
-
chiar mai bun) cred că ar fi o piesă de rezistență culturală, care va pune din nou orașul pe harta poeziei românești și internaționale, că ”cercul poeților dispăruți” este doar o metaforă pentru clujenii care nu au uitat de valorile lirice autentice. Parafrazând pe Lucian Blaga trebuie să spunem nu declarativ, ci factual, că ”poeții clujeni nu sunt muți ca niște lebede.” -------------- Ionuț ȚENE Cluj-Napoca 15 mai 2017 Referință Bibliografică: Ionuț ȚENE - LA POEZIE, BUCUREȘTIUL A LUAT FAȚA CLUJULUI! DEOCAMDATĂ! / Ionuț
LA POEZIE, BUCUREŞTIUL A LUAT FAŢA CLUJULUI! DEOCAMDATĂ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380631_a_381960]
-
DISTINCTĂ: DORINA STOICA” Autor: Dorina Stoica Publicat în: Ediția nr. 1876 din 19 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Motto: Aidoma ochiului, cuvântul vede lumina, dar spre deosebire de ochi, cuvântul o reține în el”. ( Nichita Stănescu) Din câte se observă, traiectoria destinului liric al scriitoarei Dorina Stoica (Dora) nu se va opri aici. Poem după poem, carte după carte, totul pare o programare cosmică, precum un strigăt de pasăre. Și iată, an de an, poeta ne aduce în dar o carte, ca și cum ne-
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
care s-au format ca oameni și profesioniști, dar și ca slujitori ai condeiului. Această plăcută apariție ne invită la o adevărată meditație privind activitatea sa poetică, activitate ce are parcă rolul de a completa prin scrierile sale o constelație lirică, care se vrea cât mai întinsă, dar și strălucitoare. Spunem acest lucru deoarece poeta, cu fiecare volum oferit, face să sporească emoția artistică a cititorilor, emoție a cărei forță se înscrie pe o traiectorie direcționată numai spre înălțimile care vibrează
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
Spunem acest lucru deoarece poeta, cu fiecare volum oferit, face să sporească emoția artistică a cititorilor, emoție a cărei forță se înscrie pe o traiectorie direcționată numai spre înălțimile care vibrează sub încărcătura unui lirism nuanțat, izvorând din multitudinea trăirilor lirice în anumite ocazii și la anumite intervale de timp. Poezia Dorinei Stoica din acest volum este de factură modernistă. Ea trădează o mare sensibilitate, e o poezie liberă și relaxantă, cu un vers alb, limpede și simplu. Modul personal de
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
nu lipsește nici de data aceasta. Imaginea ce decorează coperta aparține tot aceluiași grafician. Apariția unui nou volum de poezie înseamnă reînnoirea unor bucurii, reînviorarea unor emoții generate de lirismul abundent cu note personale în parte. Poeta creează o emoție lirică plăcută, ce atinge sufletul cititorului. Creația poetică a Dorinei Stoica reprezintă, am putea spune, un adevărat fenomen în creația literară. Izvorâtă din minte, inspirație, dar mai ales din inimă și, nu în ultimul rând, dintr-un suflet neliniștit, neobosit în
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
câștigă teren și pătrunde în sufletul iubitor de poezie. Dorina Stoica este o creatoare atipică. Poezia scrisă de ea pare să iasă din tiparele clasicismului, dar nu se încadrează nici în modernismul obositor, încărcat uneori de neologismele ce diluează trăirea lirică și care este destul de greoi și inaccesibil unui cititor grăbit, ori mai puțin instruit. Putem totuși vorbi de un modernism original, ponderat, deloc cerebral, mai curând sentimental-spiritual și care nu pune problema regândirii textului, deoarece poezia sa nu abstractizează aproape
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
Un cuvânt scris a ajuns la celălalt capăt al lumii cu viteza luminii./ Nu mai scriu nimic,/dorm mai bine când știu că totul este doar în mintea mea.// (Undeva se știe tot). Nu întâmplător, DS, prin întreaga sa creație lirică, se străduiește să consemneze atât datarea momentului și a locului, cât și să poetizeze mediul înconjurător. Grija cea mai mare este de a se dezvălui cititorului pentru a fi înțeleasă. Continuăm să credem în forța, tenacitatea și mai cu seamă
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
și a locului, cât și să poetizeze mediul înconjurător. Grija cea mai mare este de a se dezvălui cititorului pentru a fi înțeleasă. Continuăm să credem în forța, tenacitatea și mai cu seamă în inepuizabilul talent al autoarei. Personalitatea ei lirică, prin al optulea volum „Ochiul curat”, apărut la sfârșitul anului 2015, se consolidează ca o voce distinctă în peisajul poeziei române contemporane: //nopțile din spatele draperiilor/le-am umplut de tine/tiptil te-ai strecurat/ între mine și rugăciuni ispită/ unde
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
pe-amândoi în genunchi ca sihaștri: stau om lângă Fulger în jugul mulțimii dar om și cu Fulger răscol' lut și aștri ...Hristosul împarte cu omul osândă: deja iscă-n ceruri Catarg de Izbândă! O GLUMĂ ÎN RATE o - tu - lirică iubire - serafimi și ciori m-ați răzbit cu bezne - crâncen - deznădejdi de flori linge pasărea mâniei câte-un rest de cer eu Te chem dintre ecouri - Cristule de ger știu de chinu-Ți - știi de chinu-mi - răstignit Poet dialogul nostru - însă
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
interpretarea unor actori celebri: Valeria Seciu, Alexandru Repan, Ion Caramitru, Adrian Pintea, Adela Mărculescu; cântecul „Eminescu” în interpretarea Doinei și a lui Aldea Teodorovici (montaj din „Fonoteca de aur”, realizat de Cristian Păscu). Cenaclul literar „M. Eminescu” din New York, dedicații lirice: Valentina Ciparazi, Elenă Mitru, Theodor Damian Cristian Păscu: Cuvânt de închidere a sesiunii culturale a Simpozionului „M. Eminescu” 2017 Referință Bibliografica: Virgil CIUCĂ prezintă: AL XXIV-LEA SIMPOZION MIHAI EMINESCU - NEW YORK 15 IANUARIE 2017 / Virgil Ciucă : Confluente Literare, ISSN
NEW YORK 15 IANUARIE 2017 de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380650_a_381979]
-
UN FILON LIRIC INTIMIST Discursul poetic al Lăcrimioarei Iva se axează asupra unor zone situate în proximitatea existențiala, de unde sunt extrase toate datele necesare pentru o ideatica sinceră, veritabilă profesiune de credință. Pare că toate experiențele sunt trecute prin filtrul accepțiunii lirice, pentru
OCTAVIAN MIHALCEA DESPRE LĂCRIMIOARA IVA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380663_a_381992]
-
FILON LIRIC INTIMIST Discursul poetic al Lăcrimioarei Iva se axează asupra unor zone situate în proximitatea existențiala, de unde sunt extrase toate datele necesare pentru o ideatica sinceră, veritabilă profesiune de credință. Pare că toate experiențele sunt trecute prin filtrul accepțiunii lirice, pentru a fi reluate într-o formă substanțial îmbunătățită. Un ton hipersensibil acompaniază aceste versuri. Succesiunea anotimpurilor vieții este resimțită cu deosebită acuitate emotiva. Trăirea existenței în clipa, iată dictonul adecvat multor texte ce privilegiază o formă aparte de autenticism
OCTAVIAN MIHALCEA DESPRE LĂCRIMIOARA IVA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380663_a_381992]
-
cu o anumită/ doză de infantilism/ aceeași realitate./ Și atunci viața m-a băgat/ în nori/ până la gât,/ reușind în cele din urmă/ să mă determine/ să accept realitatea:/ iubirea face parte/ din familia efemeridelor!" (Acceptare). Profund lăudabile aceste introspectări lirice realizate de Lăcrimioara Iva, care creează un interesant univers intimist dornic să exploreze cu generozitate multiplele fațete ale existenței. OCTAVIAN MIHALCEA AN INTIMIST LYRIC LODE Lăcrimioara Iva’s poetic utterance focuses on areas located în the existențial closeness, wherefrom she
OCTAVIAN MIHALCEA DESPRE LĂCRIMIOARA IVA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380663_a_381992]
-
asemănător cu al nostru, astfel încât poetul s-a simțit ca acasă pe țărmurile Mediteranei. Chiar marea, după același Lucian Blaga, prin valurile sale, generează peisajul ondulat. Lumina Mediteranei (Grecia, Italia) l-a jutat pe Ion Scorobete să-și decanteze emoțiile lirice. Așa stau lucrurile în volumul Exerciții de singurătate/ΑΣΚΉΣΕΙΣ ΤΗΣ ΜΟΝΑΞΙΆΣ (Amanda Edit, București, 2016), ediție bilingvă, româno-greacă. Remarcabila traducere în limba elenă se datorează Eldei Kokoneschi. Așa cum afirmă în versul pe care l-am selectat drept motto, pentru fiecare
LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380662_a_381991]
-
Aparent, Eugen Dorcescu semnează o poezie încărcată de tristețe, pesimistă, înnegurată. Ar fi imposibil altfel, pentru un creator lucid, care viețuiește în Samsara, unde suferința este omniprezentă, iar cauzele ei sunt infinite. Totuși, în acest cadru existențial și cultural, eul liric, care corespunde unui inițiat în cunoașterea spirituală, găsește nu doar soluții, ci și resurse fizice, intelectuale și sufletești, pentru a se detașa progresiv de Samsara și pentru a parcurge, cu neabătută determinare, drumul spre Nirvana. Capitularea este, principial, exclusă pentru
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
vocația vectorială a Nirvanei”. După introspecția ce străpungea „depunerile de uitare”, după „arhi-amintirea” revelatorie, devine bulversantă aici actualizarea avatarului în proximitate, la o „distanță fără distanță”. De data aceasta, avatarul nu numai că se întrupează, dar intră în universul eului liric în chiar momentul zero al enunțării poetice. Evoluția de la abstract la concret îi sporește forța de animare și de... persuasiune. De la căutările incipiente ale precedentelor învelișuri materiale ale sufletului („Ar trebui să-i știu înfățișarea”), la revelație („...alăturea un lup
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
materiale ale sufletului („Ar trebui să-i știu înfățișarea”), la revelație („...alăturea un lup/ Se oglindea în Râul alb și-n lună”, „Prea bine știu: mă trag din/ Litovoi”), se ajunge acum la acțiune comună, la solidarizarea activă a eului liric cu primul său avatar (primul, din perspectivă cronologică, fiindcă nu se poate vorbi despre o ierarhizare a avatarurilor) - Lupul. Reactivarea avatarului survine într-un moment dramatic, de sfâșiere sufletească, provocată de compromiterea armoniei sublimului, printr-un cuvânt injurios, de către un
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
între atacul umil și grandoarea ripostei. În mod obișnuit, o asemenea inserție jignitoare este ignorată, oamenii de cultură, cu conștiința superiorității lor, fiind imuni la turbulențele minore, sortite eșecului și decredibilizării celor ce le provoacă. Dar, în „hiperluciditatea sa”, eul liric dorcescian, în egală măsură idealist și rațional, nu acceptă niciun compromis, nicio imixtiune reprobabilă. El este atât de lovit de gestul „necugetat și dezgustător” al gnomului, încât își alarmează, involuntar, spontan, și „cețoasele” avataruri. Dintre acestea, Lupul transcede orice limită
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
pentru salvarea Poetului, distruge „in nuce” orice amenințare incontrolabilă la echilibrul moral al ființelor superioare și, implicit, al lumii circumscrise de acestea, care trebuie să rămână fără pată. Într-un asemenea mediu, pur și ascensional, își au locul avatarurile, eul liric și „umbra” însoțită. Acestea compun, laolaltă, o sferă existențial-artistică particularizată, care are curăția ființei iubite, dintotdeauna și pentru totdeauna, dar și a contopirii spiritelor superioare, ce parvin dintr-un trecut îndepărtat, conștientizat, recunoscut, proiectat, fără discontinuități, în eternitate. „Însoțitorul umbrei
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]