1,837 matches
-
un eseu-portret în care a surprins liniile directoare ale activității culturale a lui Radu Stanca. Numele lui Radu Stanca se leagă indisolubil de Cercul Literar de la Sibiu, unde s-a afirmat ca poet, și de dramaturgia românească postbelică. Grupul de literați din jurul „Revistei Cercului Literarˮ, al cărei redactor a fost Ion Negoițescu, s-a manifestat în direcția artei ca modalitate de implicare în viața cetății, fiind, în același timp, „frondă la adresa tradiționalismuluiˮ. În articolul „Resurecția baladeiˮ, Radu Stanca afirma că genul
CENACLUL LITERAR RADU STANCA, ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379508_a_380837]
-
am luat-o filă cu filă și, după ghidajul de început, un aer rece mă apăsa citind nominalizările, care nu aparțineau autorului, nici măcar- și alții nu apărea. Trebuie să vă spun că, în mare parte, în arealul buzoian, printre literați, mă regăsesc la-și alții. Este ca la Biblioteca Județeană Buzău când la „Primăvara poeților” se limitează la: Membrii USR și, Nemembrii USR. Fără să se dorească să se știe că LIGA Scriitorilor Români este o organizație profesională. Subliniez: Profeesională
CARTE DE ... UNIRE! de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380893_a_382222]
-
doar ei cuei, iar restul - Ducă-se pe pustii! Nu cred și nici nu aș dori să cred vreodată că normalitatea înseamnă să faci - Doar ce zice, nu și ce face popa! Cred cu tărie că valoarea, inclusiv a unui literat, înseamnă suma factorilor care purced la această clasă. Teo Cabel este și un hotărât, a spus că „Merg mi departe” și, iată! Prin volumul „Trepte”, nu numai că merge mai departe, glasul, prin faptele sale spune: - Face-ți loc! Face
CARTE DE ... UNIRE! de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380893_a_382222]
-
statele în care gândirea liberă și progresul erau încă "preocupări de actualitate" ale conștiinței civice, au creat premizele Europei Unite....și totuși nu apărau interesele creștinismului, sigur nu erau nici măcar interesați de a se declara creștini! Dimpotrivă, erau enciclopediști, filozofi, literați care doreau o Europa liberă de constrîngeri și prejudecăți și dogme, în care drepturile omului se puteau exercită în mod democratic. Atenție! Este necesar a vorbim de rădăcini creștine ale "Europei Unite" sau e doar un subiect de prozelitism și
MĂ ÎNTREB, ACUM, ACUM ÎN PUŢINUL TIMP RĂMAS PÂNĂ LA MAREA SĂRBĂTOARE A CREŞTINITĂŢII, ÎNVIEREA MÂNTUITORULUI IISUS, de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374575_a_375904]
-
tineri, că poporul român a făcut un simbol național dintr-un xenofob, rasist și antisemit; mitul “unității românești”, arătând că istoricii (naționaliști fiind toți) au fost mereu susținători direcți ai acestui mit, iar teoreticienii specificului național au fost filosofii și literații, cu precădere Mihai Eminescu, Lucian Blaga și George Călinescu, care s-au lăsat robiți de el, l-au cultivat și dezvoltat; mitul “națiunii române ortodoxe”, explicâd că obsesia acestei idei este anacronocă azi, deoarece națiunile nu se mai numesc astăzi
ISTORIC SAU MIT? de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373439_a_374768]
-
Daniel Luca (1) 16. George Militaru (1) 17. Dan Movileanu (1) 18. Olimpia Sava (1). După cum se știe, ne aflăm într-o perioadă a antologiilor și, nu mi-am propus decât marginali asupra acestui volum . Privitor la interiorul său, invit literații, iubitorii de literatură bună, să constate domniile lor că acest volum “Setea de cer” este de-a dreptul reușit. Volum bine așezat, convins că mulți dintre literați se vor aplecă precum iubitorii de istorie asupra mașinilor de epocă. Dar, și
FIL. VRANCEA) de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373810_a_375139]
-
mi-am propus decât marginali asupra acestui volum . Privitor la interiorul său, invit literații, iubitorii de literatură bună, să constate domniile lor că acest volum “Setea de cer” este de-a dreptul reușit. Volum bine așezat, convins că mulți dintre literați se vor aplecă precum iubitorii de istorie asupra mașinilor de epocă. Dar, și cei care conduc astăzi Liga Scriitorilor Români. Astăzi când se aniversează 10 ani de la înființare, sunt convins că, cel putin unii dintre membrii filialei Vrancea cu participări
FIL. VRANCEA) de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373810_a_375139]
-
goale, ascultă, nicovalele bat potcoavele cailor de povară și sar scântei ca-n jurul artificiilor zilelor mari, însemnate. Speră, arzi și bucură-te! POEMELE Gândise, scrisese prea mult, erau laolaltă prea multe tomuri, legende, drumuri, statui ale zeilor, aforisme de literați, tușe-ngroșate de muzici ton-ton-semiton, ziceri și zvonuri, premoniții. Bunii și neaveniții consumaseră fața poemului. Să dăm drumul aerului s-o spele, s-o oglindească-primenească de zgură. Fără mălură, pură. Se deschid ferestrele odată cu ușa de la intrare spre camera mică. Aerul
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
mult sau mai puțin iluzorii. Ambele acțiuni sunt neconvenționale, de parcă ar da startul unei reașezări a modului nostru de a concepe lumea, distanțându-ne de formatul tradițional în care gândeam până la această oră (premiile literare nu se mai acordă numai literaților, demnitarii publici nu mai sunt obligatoriu și politicieni de profesie, războaiele nu se mai văd cu ochiul liber etc.). Cu toate acestea, unele lucruri însă nu se schimbă niciodată, ca de exemplu fireasca dorință și urare de a fi fericiți
VÂN(Z)ARE DE FERICIRE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375301_a_376630]
-
parohiale unde participă la Liturgia Orelor, oficii care-l pun în contact cu ambientul liturgic și cultural monastic, atât de puternic legat de tradiția patristică. O influență deosebită în formarea Sfântului Francisc l-au avut frații docți, titlu generic pentru literați, oratori, intelectuali intrați în Ordin, contribuția lor teologică, biblică și patristică fiind de un real folos progresului cultural, nu numai al Sfântului Francisc, dar și al celorlalți frați. Și aici trebuie amintiți : Toma de Celano, Giordano da Giano, Giovanni din
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
mult sau mai puțin iluzorii. Ambele acțiuni sunt neconvenționale, de parcă ar da startul unei reașezări a modului nostru de a concepe lumea, distanțându-ne de formatul tradițional în care gândeam până la această oră (premiile literare nu se mai acordă numai literaților, demnitarii publici nu mai sunt obligatoriu și politicieni de profesie, războaiele nu se mai văd cu ochiul liber etc.). Citește mai mult Întâmplător sau nu, decernarea premiului Nobel pentru literatură unui muzician american adulat printre altele și pentru titlul de
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
mult sau mai puțin iluzorii. Ambele acțiuni sunt neconvenționale, de parcă ar da startul unei reașezări a modului nostru de a concepe lumea, distanțându-ne de formatul tradițional în care gândeam până la această oră (premiile literare nu se mai acordă numai literaților, demnitarii publici nu mai sunt obligatoriu și politicieni de profesie, războaiele nu se mai văd cu ochiul liber etc.).... VII. GABRIELA CĂLUȚIU SONNENBERG - CÂND EUROPA HIBERNEAZĂ..., de Gabriela Căluțiu Sonnenberg , publicat în Ediția nr. 2170 din 09 decembrie 2016. Când
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
al satului, ridicat pe treapta superioară a spiritualității reușea, precum elevatul de astăzi, să se rupă de lumesc și să se apropie, chiar să se contopească, metamorfozându-se, de o existență superioară celei locuitoare pământului. Cartea este sprijinul neîntrerupt al literatului de a da lumină, de a apropia imaginea imaginii imaginate a lumii, de dorința divină a creației. Omul satului a creat lumi în care acțiunile lor, imagini ale imaginarului mitic, au devenit manifestări umane, însă nu trebuie să neglijăm faptul
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
la el însă, în manifestarea conștientă a creatului elevat Ștefan Gheorghidiu, gelozia a mocnit în interiorul acestuia, ca toate ideile curatorului iluminat, fără să se manifeste brutal. Nașterea personajelor este o posibilitate existențială a unor lumi paralele cu lumea în care literatul se găzduiește fiindual. El este trecător, însă nemuritor prin crearea imaginilor ca rezultat al profundei sale imaginații de creator de lumi. Lumile sunt forme de existență prin care trecem de fiecare dată când ni se întrerupe viața, într-un așa-
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
de o îndepărtată răsfoire a celor care au fost și s-au amestecat în timp cu colbul, disipând tainele slovelor, va descoperi misterul legăturii cuvântului cu timpul. Ce lume se va izvodi din adâncurile neștiute ale imaginarului fiind al trăirilor literatului, pe care numai el o cunoaște și o înțelege și cu a cărui permisiune se descătușează în mintea lui creatoare? Ce cuvinte impun trăirile entităților pe care, știutor multiplu, le prinde în jocul ideilor, al vieții și al împlinirilor cărora
CURAJUL ŞI LUMEA DIFUZĂ A MANIERELOR de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348827_a_350156]
-
trebuie să fie schimbată de ea în farmec și lumină (Antoine de Saint-Exupery). Cei prezenți sunt urinătorii de jeturi cărora scrisul li se pare o joacă a cuvintelor pornite din străfunduri urâcioase și care nu aduc decât noroi pentru bietul literat: E ușor a scrie versuri / Când nimic nu ai a spune, / Înșirând cuvinte goale / Ce din coadă au să sune (Mihai Eminescu), care voiește, într-un moment al său, să presare idei, materie pe pagina albă a sufletului. Pentru cântul
CURAJUL ŞI LUMEA DIFUZĂ A MANIERELOR de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348827_a_350156]
-
versuri / Când nimic nu ai a spune, / Înșirând cuvinte goale / Ce din coadă au să sune (Mihai Eminescu), care voiește, într-un moment al său, să presare idei, materie pe pagina albă a sufletului. Pentru cântul valorii universale a eului, literatul geme în surdină, așteptându-și liniștit și însingurat partea de vină a spunerii sale: Nimic nu-ți va ajuta atât de mult să fii moderat în toate lucrurile ca frecventa meditație asupra scurtimii vieții și asupra nesiguranței acesteia... (Seneca). Este
CURAJUL ŞI LUMEA DIFUZĂ A MANIERELOR de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348827_a_350156]
-
o conturează din creion, penel sau daltă, firea adevărată a omului-artist: Nu credeam să învăț a muri vreodată, veșnic tînăr, înfășurat în manta-mi, fruntea mea înălțam visător la steaua singurătății (Mihai Eminescu). Norii telurici zădărnicesc de multe ori pasul literatului în lumea care nu îl înțelege însă el, sărăcit de iubire, pășește singur și sigur spre înțelegerea marii taine a sufletului. Cu cât cunoști mai mult, cu atât iubești mai mult, glăsuia în farmecul exponențial al eului său Da Vinci
CURAJUL ŞI LUMEA DIFUZĂ A MANIERELOR de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348827_a_350156]
-
diferit de existentul profan al pământului, el vede în eter și simte Universul, leagându-se profund de universal. Manierismul a creat o poziție în creația literară și a așezat-o între baroc și clasicism sub oblăduirea măreață a Renașterii, dând posibilitatea literatului să descifreze misticul și să sugereze tainele nefiindului în fiindul teluric, multiplicând elementele și planurile cu o pierdere a coerenței și clarității imaginii. Se mai poate întreba cineva ce semnifică umbra întinsă în noapte pe pământul pe care se târăște
CURAJUL ŞI LUMEA DIFUZĂ A MANIERELOR de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348827_a_350156]
-
pentru păcatul adamic, prelungind schemele sinuoase ale corpului, hidând formele? Oare umbra nu este un rezultat al pedepsei deusiene care se rupe în lumina luciferică din fiindul teluric, zdruncinând existența eului ce urmează să se desprindă de trup prin suflet? Literatul cutează, are curajul dezumbririi în imagine a fiindului, scrie gândind și gândește universalizând frumusețea din urâtul profanului. Zâmbește amarnic de toată amărăciunea și creează pentru eternitate un nefiind care, cu timpul, va defini fiindul său etern. București, 28.12.2012
CURAJUL ŞI LUMEA DIFUZĂ A MANIERELOR de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348827_a_350156]
-
PERSUASIUNE ȘI DORINȚĂ DE COMUNICARE ÎN ACTUL CRITICII dr. Ștefan Lucian Mureșanu Motto: iubesc cu certitudinea că lucrurile întunecate sunt menite / între umbră și suflet, în secret să fie iubite...(Pablo Neruda, “Sonet XXVII”) Cuvinte cheie: persuasiune, comunicare, critici literari, literat, operă literară, mocirlă În actul scrierii literare critica ofensează literatul când spusele referitoare la produsul considerat finit, al muncii sale, nu sunt remarci obiective, ci doar referiri gratuite ranchiunoase, maladive. Sunt mulți, din dorința de a-și ascunde complexul, care
PERSUASIUNE ŞI DORINŢĂ DE COMUNICARE ÎN ACTUL CRITICII de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348828_a_350157]
-
Lucian Mureșanu Motto: iubesc cu certitudinea că lucrurile întunecate sunt menite / între umbră și suflet, în secret să fie iubite...(Pablo Neruda, “Sonet XXVII”) Cuvinte cheie: persuasiune, comunicare, critici literari, literat, operă literară, mocirlă În actul scrierii literare critica ofensează literatul când spusele referitoare la produsul considerat finit, al muncii sale, nu sunt remarci obiective, ci doar referiri gratuite ranchiunoase, maladive. Sunt mulți, din dorința de a-și ascunde complexul, care se apleacă înciudați asupra unei scrieri, a unui modest autor
PERSUASIUNE ŞI DORINŢĂ DE COMUNICARE ÎN ACTUL CRITICII de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348828_a_350157]
-
la produsul considerat finit, al muncii sale, nu sunt remarci obiective, ci doar referiri gratuite ranchiunoase, maladive. Sunt mulți, din dorința de a-și ascunde complexul, care se apleacă înciudați asupra unei scrieri, a unui modest autor, pentru că față de un literat consacrat tupeul îi este deja retezat de nepregătirea în domeniu, adulmecă, scobește, roade și, după aceea, varsă invective atât la adresa scrierii respective cât și la adresa autorului: E ușor a scrie versuri / Când nimic nu ai a spune, / Înșirând cuvinte goale
PERSUASIUNE ŞI DORINŢĂ DE COMUNICARE ÎN ACTUL CRITICII de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348828_a_350157]
-
situație stânjenitoare, îi las pe ei să se simtă și să se retragă din cinul marilor îndrumători în ale artei. Studiind, în liniștea bibliotecilor și căutând scopul și interesul existențial al criticului de artă, am constatat că acest grup de literați se împarte în trei facțiuni, identificând: elevații, părtinitorii și complexații. Criticii elevați sunt aceia care caută și evaluează stilurile, arta, opera și mai puțin autorul creației respective, ținând la statutul de critic literar și nicidecum la acela de istoric literar
PERSUASIUNE ŞI DORINŢĂ DE COMUNICARE ÎN ACTUL CRITICII de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348828_a_350157]
-
ideii deusiene care caută echivalentul în creația detașată de teluric. Este căutătorul luminii în lumina ideii autorului, maniera exprimării asupra scrierii respective denotă noblețe, dăruire și particularizare prin exprimare a artei, un inițiat ce potrivește din cuvinte și așează drumul literatului în curentul de exprimare al ideii, al particularității stilului și a clasificării și orientării autorului: Excelența morală este un rezultat al felului în care trăim. Devenim corecți, făcând fapte corecte, devenim temperați comportându-ne temperat și devenim curajoși făcând acte
PERSUASIUNE ŞI DORINŢĂ DE COMUNICARE ÎN ACTUL CRITICII de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348828_a_350157]