8,558 matches
-
de carne crudă, apoi scuipă jar până în magaziile chelăriei. (Starețul nu a cunoscut niciodată cum arde a secetă esofagul în postul mare.) Acareturile se topeau unul câte unul. ("Bogățiile ard cu flacără albastră în noaptea de Înviere", spunea mămuța Lențuca). Livada își cocea merele la lumina lunii. În mijlocul bisericii, două umbre aprinse se țineau de mână. Desculț, dansul pe jeratic este invocarea supremă: "Doamne, coboară din cer și vezi, și cercetează viața aceasta pe care a plantat-o dreapta ta și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
vă caterisesc. Eu nu am nevoie de haiduci în mănăstire, e clar? Această ultimă poruncă a fost ca un fier înroșit pe suflet. Umilința la care i-a îndemnat starețul nu putea fi tolerată. Scenariile gândite în fiecare noapte în livada coniței Cătălina erau ipotetice, atât cât să aibă gust țigara, să încălzească coniacul, să lunece brișca în bucata de slănină afumată. Totuși scenariile nu le domoleau nici pe departe orgoliile de veterani ai schitului. De după creasta Bârgăului, soarele cât o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
curat la cei dragi. Iartă-mă, părinte arhimandrit, eu am pus foc sub tălpile lumii. Arhimandritul a binecuvântat valea, făcând semnul crucii în văzduh și peste creștetul lui Petru. A rostit ca pentru sine: Aici va crește cea mai frumoasă livadă de meri." Apoi a urcat din nou în duba jandarmeriei. Precum un lup cu burta plină hăituit de vânători, mașina poliției, alergă spre Dorna. Farurile, două lumânări aprinse parcă pentru a înspăimânta bordurile, parcă pentru a resuscita indicatoarele, parcă... ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
nimicului. În munte urmele se șterg primăvara. (După ce a tras ultima tușă, un pictor anonim a strecurat câteva umbre peste decor.) De la direcție ordinul a fost clar: "Fără urme!" Ocolul silvic a fost prompt: de departe, ograda schitului semăna a livadă tânără. Pomii, aliniați parcă după memoria sfinților, imitau grădinile cerului. (Adam dormea într-o intenție de sâmbure.) La închisoare, ermeticul strângea precum un ștreang în jurul inimii. Sub scheletul bisericii, starea de oglindă spartă desfunda porii sufletului. Libertatea tropăia în voie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
râu. Nici o diferență între o cochile goală de melc și o cumpănă de fântână: El a cerut apă și a primit furtună, eu rouă visez, Stăpâne, plouă cu cenușă peste Bârgău, de parcă un înger s-a jucat cu chibrituri prin livezile cerului. Raiul își scutură nimicul peste creștetul munților, Doamne. Nu am știut că și în grădinile tale e toamnă. I-a fost sete. Întunericul este mai mult decât asfințit de soare. Întunericul se lasă decupat de locuire precum pământul cimitirului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
capcanele văzduhului, de norii pământului, de suliță cerului, de frânghia grinzilor! Nu vreau să mă rostogolesc în neant ca într-o avalanșă de frunze. Rupe, Dumnezeule, din moartea mea, moartea copacilor! Dorm pădurile într-un sânge veșted de octombrie, dănțuiesc livezi deasupra unei inimi acoperite cu brumă, șuieră vântul a iarnă într-o frunză de suflet zimțat. Sunt lucrul mâinilor tale, Stăpâne, m-ai modelat după propria-ți semănare. Totuși eu am rămas cu eticheta de om pe frunte, precum un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
busuiocului, până în cântec, până în scutec, până în lapte. Dumnezeule, Dumnezeule, trece te rog paharul acesta plin de furtună! Dumnezeule, primește-mă ca pe o furtună după ce-l beau! De pe Bârgău, o ploaie caldă de vară, ca o stropire de busuioc, binecuvânta livada. Sub cruce, ca o sămânță, șotronul. Hai la pământ! Vând pământ de flori, pământ, cine mai dorește pământ... ("Niciodată să nu pui două ceasuri alături, spunea tata. Două ceasuri nu au voie să se vadă între ele, așa cum nu au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cale acele locuri, pentru ca, pesemne, cutreierîndu le și admirîndu-le cu puterile cîte-mi rămăseseră, să iau aminte și să nu uit chipul lumii. Aveam la Îndemînă Pădurea cea Mare și Păduricea, coaste de dealuri, gîrla și bălțile ei, tăpșane cu iarbă, livezi, pante suite de vița-de-vie. Vinul, unul rosé, curgea din toate ulcelele. Îl știu de pe la cinci ani, cînd baciu’ Martin Baumgartner Îmi turna cîte un pahar În care punea o linguriță de bicarbonat de sodiu, ca să facă spumă și să-mi
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
răsăreau cîteva straturi de flori. O luai apoi la stînga prin spatele casei, iar aici, se ivea comoa ra lui Geiger: mai Întîi, o gră dină de crini, de boschete de buxus și rugi de zmeură. După care intrai În livada de pruni. O iarbă abundentă, cu fir lung și mătăsos, se răspîndea pe sub toți acei pomi cu prune albe, brumării, vinete și cu ren glote mari, rotunde, de un violet scăpat spre roșiatic. După ce am crescut și ne-am mutat
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ne-am mutat de la ei, Matthias și Emma ne invitau, pe mine și pe Lia, să ne petrecem cîte o zi de vară prin grădină, Îndopîndu-ne cu zmeură, cu prune și cu ce fructe s-or mai fi aflat prin livadă, mîngîind și sorbind crinii și oleandrii Înfloriți. De casa și de curtea lui Geiger se leagă cea mai veche amintire de care pot fi sigur. Era o dimineață de iarnă fără zăpadă. Pe nepusă masă, se hotărăște ca eu și
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
măsura apucăturilor sale și a început să-l îndrăgească foarte tare. Iuda ajunge căpetenie peste toată curtea lui Pilat și toate se împlinesc la porunca (nutum) sa. Într-o zi, uitându-se Pilat din palatul său într-o curte cu livadă (pomerium), a fost cuprins de o asemenea poftă de merele acelea, încât părea că se sfârșește. Era curtea cu livadă (pomerium) a lui Ruben, tatăl lui Iuda, dar nici Iuda nu-și cunoștea tatăl, nici Ruben fiul, deoarece Ruben credea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
toate se împlinesc la porunca (nutum) sa. Într-o zi, uitându-se Pilat din palatul său într-o curte cu livadă (pomerium), a fost cuprins de o asemenea poftă de merele acelea, încât părea că se sfârșește. Era curtea cu livadă (pomerium) a lui Ruben, tatăl lui Iuda, dar nici Iuda nu-și cunoștea tatăl, nici Ruben fiul, deoarece Ruben credea că șfiulț său a pierit în valurile mării, iar Iuda nu știa deloc cine-i este tată și care-i
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Pilat îi spune lui Iuda, care s-a apropiat: „Atât de tare mi-e poftă de fructele acelea, încât, dacă aș fi lipsit de ele, mi-aș da duhul (si frustratus fuero, spiritum exhalabo). Pe dată Iuda a sărit în livadă și iute a început să culeagă merele. Dar între timp vine Ruben și-l găsește pe Iuda culegându-i merele. Atunci, amândoi se încaieră și adaugă și înjurături cu nemiluita. După înjurături ajung la bătaie și se rănesc unul pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
cu natura, la îndemâna tuturor, dar ignorată de cea mai mare parte a actualei societăți de "orășeni". Iată doar o pildă: "Rondourile de narcise albe și galbene și tufele roșii de merișor din grădină și de pe alei încântau privirea, cireșii din livadă și cei sălbatici din pădure aduceau miresme, culoare și simfonii, merii, înșirați în linii drepte până către lizieră, găzduiau în coroanele lor cu veșminte de mireasă roiuri de albine lucrătoare, ispitite de polenuri și parfumuri discrete ale florilor albe-rozii. Câmpurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
cu cetele lui Constantin-hicleanul în spate și în coaste, era mai mult decât o simplă amenințare. Hrana lipsea cu desăvârșire. Apa de băut așijderea... Noroc de ploi și de fulguieli... Caii rodeau scoarța copacilor. Poamele ce se mai găseau prin livezi pricinuiau pântecărăi sâcâitoare luptătorilor neînfricați. Două-trei sute dintre ei au rămas în ariergardă cu însărcinare specială de a bloca ieșirea garnizoanei din cetate sau de a o înstăpâni, dacă apărătorii vor hotărî să se predea. S-ar părea că ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
vă înțelegeți totuși ca frații și cu binecuvântarea mea... și trebuie să învățați unii de la alții de toate cele ca să vă ușurați și să vă înfrumusețați viața voastră pământeană. Că eu v-am dat izvoare limpezi, codri umbroși, pajiști însorite, livezi înflorite, câmpuri mănoase, fete și neveste frumoase, feciori și bărbați mândri și neînfricați pentru a vă bucura cu toții de viață și de frumusețile ei aici, în prea frumoasa și vesela Grădină. Iar cine va încălca vrerea mea și va încerca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
zonă niște angineri cu șfare care au constatat că parcela neînregistrată în Registrul agricol de la Sfat are o suprafață de 1,8 ha teren arabil de cea mai bună calitate, situat în imediata apropiere de centrul orașului, numai bun pentru livada de cireși a Colectivei. Cuuum?? s-a îngrozit tata la auzul veștii năucitoare. Eu am Ausweis încă de la austrieci, măi oameni buni! Aici e munca mea de-o viață. Și voi ziceați că sunteți alături de poporul muncitor!.. Adică cum vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
știi pe toate aistea, deadiule? De la fecioru meu cel învățat, care a făcut școli înalte la Cernăuți, și amu îi profesor de istorie la Școala medie din Sirete. Bine că mi-ai spus! Într-o săptămână le rezolvăm pe toate: livada, Colectiva, trăncăneala... Că dumneata știi prea multe!.. Și așa bietul tata a rămas fără munca lui de-o viață și trăiește din puținul pe care l-a agonisit mai de curând împreună cu mama pentru că grosul s-a dus pe copcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
atât de mult visată în jumătate de secol de pribegie, a regăsit-o doar într-o stăruitoare amintire, cu acoperișul în patru ape, cu prispa de pământ la temelie și cuiburi de rândunele sub streașina joasă. Lipsea și grădina, și livada, și fântâna, și Iazul Morii. Și casa bunicilor Manole și Manoloaia lipsea de la locul zbenguielilor cu ceata de verișori din frageda copilărie. Nici crucea de stejar a bunicului din cimitirul de Peste Apă nu a rezistat timpului și nici mormântul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
familie revenită în țară și aplicarea imediată a prevederilor legale referitoare la majorarea salariului personalului din învățământ cu cincizeci la sută. O adevărată avere, fetelor! Mană cerească pentru familia noastră, iubitelor! Adio sărăcie! Ne terminăm casa! Ne sistematizăm heleșteul și livada! Irigăm grădina! Achităm taxele la Universitate! Cumpărăm aparatură și mobilier! Dis-de-dimineață luăm autocarul direct către Suceavă... Vom da în folosință 1500 km de autostradă, mai adăuga cu multă fermitate domnul în cauză. Atenție fetelor! Mare atenție! 1500 de kilometri! Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Aritoane, Aritoane! Neghiob sadea ce ești! S-a îndârjit bărbatul înșelat, dar și-a stăpânit mânia pentru a-și ascuți cât mai bine auzul la cele ce urmează. Vezi, Năstăsie, c-am găsit bicicleta lui Ariton tocmai la poarta de la livadă, i-a spus silueta, cu glas șoptit, la geamul întredeschis... Știam că te-a lăsat nemângâiată și-am venit să-ți stâmpăr patima, Năstăsie! Și să-ți arăt cât de dragă-mi ești tu mie... Fugi cât mai repede, Dorine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
oi și capre pentru stână, pești în heleșteu, albine în stupină. În schimb, cuibul lor era inegalabil, exemplar, dotat cu toate utilitățile moderne și tradiționale trebuincioase, lucrat cu gust până la cel din urmă detaliu, din interioare și de la anexe, grădină, livadă, împrejmuiri. Că doar nu în zadar toți nepoții așteptau cu nerăbdare vacanțele ca să mai petreacă și ei măcar câteva zile în raiul de la poala pădurii al bunicilor, cu flori, cu miresme, cu zumzete, cu fructe, legume și bucate ecologice, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
nepoții așteptau cu nerăbdare vacanțele ca să mai petreacă și ei măcar câteva zile în raiul de la poala pădurii al bunicilor, cu flori, cu miresme, cu zumzete, cu fructe, legume și bucate ecologice, cu ozon berechet, cu hârjoană și mijoarcă prin livadă și hambare; cu patine pe lac în timpul iernii și cu săniuș pe derdeluș. Dar și feciorii împreună cu nevestele reveneau cu mare drag la cuibul copilăriei, din când în când, la sfârșit de săptămână, în căutare de stropi de liniște și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
pe lac în timpul iernii și cu săniuș pe derdeluș. Dar și feciorii împreună cu nevestele reveneau cu mare drag la cuibul copilăriei, din când în când, la sfârșit de săptămână, în căutare de stropi de liniște și pace la casa cu livadă ce se îngemăna cu fagii și stejarii falnici ai pădurii din preajmă. Când pregătirile fură încheiate până la ultimul amănunt, s-au hotărât să lanseze, pe la începutul lui mai, și invitațiile obișnuite: Soții Ana și Vasile Berechet au onoarea și plăcerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
gătit cu gust rafinat, dar cu tentă dietetică pentru protejarea ici a stomacului, colo a inimii, dincolo a ficatului, pancreasului, afectate de abuzuri anterioare și de ani. Domnul, la rândul lui, ajutat de trei foști învățăcei, a ordonat curtea, grădinile, livada, prisaca, magaziile, hambarele, gardurile și a îndepărtat resturile vegetale și gunoaiele din toate locurile la vedere sau mai dosnice. Rondourile de narcise albe și galbene și tufele roșii de merișor din grădină și de pe alei încântau privirea, cireșii din livadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]