2,404 matches
-
pierde cu încetul sensul. Creangă e prins într-o cultură de tipar sătesc, de o candoare și tihnă magice, pe care un intelectual format în mojarul citadin al rațiunii moderne îl digeră anevoie. Din acest motiv, după o vîrstă, pretențiile livrești ale cititorilor, atunci cînd sunt puse în atingere cu Creangă, produc o vie insatisfacție intelectuală. După 40 de ani nu mai poți chicoti delectîndu-te cu pătăraniile lui „Nică a lui Ștefan al Petrei“ sau cu aluziile licențioase ale lui Moș
O minune de povestitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5268_a_6593]
-
Opinia mea este că modificarea codurilor de lectură îl va avantaja pe Radu Tudoran. Cititorii actuali - câți mai sunt - au un nivel cultural mai scăzut și s-au întors către o literatură cu mai puțin meșteșug și cu la fel de puțin livresc. Nici exigența față de respectarea normelor de gen nu mai este la fel de mare, căci postmodernismul a impus fantasma textului originar, transgenic. Prin urmare, ceea ce criticilor de altădată li s-au părut a fi defecte în proza lui Tudoran, cititorului obișnuit de
Resurecția lui Radu Tudoran? by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5286_a_6611]
-
poezie biografică de o acuitate, intensitate și limpezime rar întâlnite, scrie despre moartea iminentă (în câteva rânduri este vorba despre o clinică de tratare a cancerului), cumva din moarte. Este greu de explicat, dar cred că în principal lipsa oricărui livresc, lipsa calofiliei sunt atuurile ei. Medeea Iancu nu scrie despre moarte, moartea nu e o „temă”, literatura ei reușește să se dezbare de artificial, de metafora frumoasă și inutilă, limbajul se corporalizează, se infantilizează și se durifică în egală măsură
Din moarte by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/5298_a_6623]
-
condei iute, care poate scrie repede, fără gestații lungi și fără dospiri interminabile, niște texte înzestrate cu fler discriminator. În schimb, cine nu poate scrie sub presiunea scadenței redacționale, acela n-are șanse să fie cronicar. Intelectualii înceți, cu peristaltism livresc de tipul ocluziei mentale, adică acei constipați care se dau de ceasul morții pînă reușesc să-și urnească frazele, intelectualii aceia sînt contraindicați pentru meseria de cronicar. Lentoarea, lingoarea și siesta sine die în așteptarea inspirației sînt condiții prielnice criticilor
Cronicarul blînd by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5429_a_6754]
-
de altminteri, dedicat acestuia). N-aș vorbi, totuși, de filiație. Mai degrabă de afinitate. Fiindcă, chiar atunci când poemele și poemele ajung să sune asemănător, explicația rezidă, după părerea mea, în solida cultură naturalizată și de unul, și de celălalt. Referințe livrești (și nu doar livrești) există. Nenumărate. Inclusiv titlul. N-am să mă refer la haiku-urile (pp. 21-23) sau la sonetele impecabil rimate (p. 27) ale lui Alex Leo Șerban. (Deși, cât privește grația, acestea ar putea oferi un bun
Aspecte lirice contemporane by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5447_a_6772]
-
N-aș vorbi, totuși, de filiație. Mai degrabă de afinitate. Fiindcă, chiar atunci când poemele și poemele ajung să sune asemănător, explicația rezidă, după părerea mea, în solida cultură naturalizată și de unul, și de celălalt. Referințe livrești (și nu doar livrești) există. Nenumărate. Inclusiv titlul. N-am să mă refer la haiku-urile (pp. 21-23) sau la sonetele impecabil rimate (p. 27) ale lui Alex Leo Șerban. (Deși, cât privește grația, acestea ar putea oferi un bun inventar de exemple.) În
Aspecte lirice contemporane by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5447_a_6772]
-
o dă minții sale. Căci a fi intelectual înseamnă a te mișca scolastic într-o lume precumpănitor seculară, intelectul nefiind decît facultatea care adună la un loc cele două elemente-cheie: scolasticul și secularul. Scolastica e apoteoza sterilității în varianta ei livrescă, genul de optică care, făcîndu-și din comentariu o rațiune de a fi, repudiază din instinct orice apel la esențe tenebroase. Ultimul lucru pe care i-l poți cere unui scolastic e să fie mistic, întreaga sa energie mergînd în direcția
Scolastica științei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5449_a_6774]
-
repede la contactul cu ele. De aceea atenția îi sare de la detaliul observat la expresia prin care încearcă să-l prindă, forma aceasta de impulsivitate dînd naștere unei virtuozități expresive de tip alert. Se naște o țesătură deasă de comentarii livrești a căror principală calitate stă în sacadarea frazelor. Paragrafele curg ritmat într-o ondulare scandată, a căror parcurgere îți insuflă o detașare aparte, de martor asistînd la o înșiruire de sunete plăcute. Ciprian Vălcan e un curios de speță calofilă
Filosofia nostimă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5465_a_6790]
-
a impresiei de non-beligeranță pe care o lasă: intuițiile lui sînt abstracte, nu vitale. Autorul se simte bine printre cărți, nu printre oameni, cultura atrăgîndu- l mai mult decît realitatea, de aceea intelectul său e predispus să reacționeze la motive livrești, nu la frămîntări intime. Pentru Ciprian Vălcan erudiția nu e un filtru de care are nevoie pentru a discerne nuanțele unei teme, ci este chiar mediul în care își culege temele, nuanțele și impresiile. De aceea, autorul nu se luptă
Filosofia nostimă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5465_a_6790]
-
dintre prefețele acestor volume îi aparțin lui Nicolae Manolescu. Prima, așa-zicând de deschidere, precizează încă o dată, pentru publicul larg, ceea ce desemnase în monografia din 1976 prin sintagma din titlu. Utopia cărții nu desemnează numai un întreg sistem de aluzii livrești, dar și un fel special de a înțelege în mod autentic lumea. Sadoveanu rescrie în timp real cărți fundamentale. De aceea nu e niciodată defazat. Și mi se pare semnificativ faptul că între coincidențele semnalate de Manolescu figurează, pe lângă povestea
Sadoveanu pentru toți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5145_a_6470]
-
parafrazări pe care numai el le poate înțelege. De pildă, paginile dedicate maleficului „Cocostîrc“, probabil un personaj odios care i-a înnegrit multe zile autorului, sunt de o sărăcime evocatoare care îl aruncă pe cititor într-un neant de dezorientare livrescă: nu înțelegi ce rău i-a făcut autorului și de ce e atît de malign în scîrboșenia lui. Dar ce este uimitor e că Nicolae Radu, fiind conștient de această lacună a evocării, nu caută s-o înlăture. „Un prim păcat
Scoriile trecutului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5147_a_6472]
-
gust pentru rostirea severă transpare într-o suită de paradoxuri: „cunoașterea lui Dumnezeu/ stă chiar în necunoașterea Lui”; „stînga mea mereu mîna dreaptă a Zeului”; „au plîns la greu precum doar ar fi rîs”. Autoarea își dă în vileag preferințele livrești cu scopul de a-și tempera (formal) emoția, cu același aer grav, sfidător cu măsură. Biblioteca ține în cumpănă frămîntările bănuite ce refuză a se livra în stare primară, o reticență a sensibilității intelectualizate descriind adesea ocoluri pudice (Între lumi
O nouă feminitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5152_a_6477]
-
același aer grav, sfidător cu măsură. Biblioteca ține în cumpănă frămîntările bănuite ce refuză a se livra în stare primară, o reticență a sensibilității intelectualizate descriind adesea ocoluri pudice (Între lumi mai mult decît două). Prin comunicarea preferințelor d-sale livrești, poeta pune un bemol confesiunii, indicîndu-i un traseu deviat. De asemenea pe direcția obiectivării se află și o seamă de exerciții satirice, care altădată lipseau din repertoriul poetelor. E o dovadă a unei mentalităț i unisex, inclusiv prin tonalitatea pitorească
O nouă feminitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5152_a_6477]
-
ingrediente noi după placul inimii și talentului autorului: romanul Ultimul grec al scriitorului Aris Fioretos. Dar mai multe despre această carte, despre autorul ei, cu care am avut șansa să stau de vorbă în fața microfonului, la Göteborg, la începutul periplului livresc, din această toamnă - cu altă ocazie. Rodica Binder, Bonn - octombrie 2011
Pe drumul cărții - De la Göteborg la Frankfurt pe Main by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/5173_a_6498]
-
inutil ocrotitor: „Ajuns aici, căutătorul de gunoaie/ împăturește cu grijă cartea/ într-un ziar prăfuit și scoate/ din geanta sa burdușită cu tot felul de lucruri/ câteva pagini desprinse din Pateric,/ silabisind cu o voce dogită.” (p. 22) Până acum, livrescul fusese o simplă prezență. Ghilimelele funcționau ca semne de punctuație. Servind, cu alte cuvinte, gramatica poeziei, nu poezia însăși. Citatele, prea înalte pentru a mai fi și expresive, nu făceau decât să pregătească, parcă, o concluzie ce se va revela
Sistematica poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5180_a_6505]
-
dezrădăcinare à rebours. Se impune adică o sensibilitate a orășeanului identificat cu propria-i condiție nouă, care aruncă asupra mediului rustic priviri condescendente, rezultînd un șir de metafore, un limbaj ce marchează contrastul dintre primordial și derivat, dintre natural și livresc. Incapabil a se mai întoarce deadevă ratelea în spațiul originar, bardul efectuează acolo vizite melancolice, incursiuni ale unei rememorări ocazionale, mărturisind: „Eu aș fi vrut să mai rămîn, / Eu trebuie să plec (Legănări). „Emoția” d-sale e circumscrisă în principal
Un limbaj personal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5187_a_6512]
-
enigmatic al textului (Dans cu măști). O icoană pe sticlă e reconstituită într-un cod manierist. Provocarea o dă aici apropierea maximă de un model țărănesc spre a marca o distanțare tehnică (Icoană pe sticlă). Idila are un aer grațios livresc: „Sosind în sfîrșit în grabă la locul știut / din Catul / din Ovidiu/ din Petrarca,/ am fost atît de surprins să constat că n-ai venit” (Șoapta). Aici găsim un reflex al cărturăriei transilvane cu iz „latinist” la care autorul aderă
Un limbaj personal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5187_a_6512]
-
Durata: 111 minute. Premiera în România: 17.06.2011. Produs de: Marty Adelstein Productions. Distribuit în România de: InterComFilm Distribution. Hanna este o combinație spectaculoasă de basm cu thriller, o rescriere hitech a poveștilor fraților Grimm, cu mizanscene spectaculoase și livrești totodată. Adolescenta Hanna (Saoirse Ronan) și tatăl ei, fostul agent CIA, Erik Heller (Eric Bana), trăiesc într-o regiune izolată din Finlanda, complet decuplați de la orice sursă de tehnologie pentru a nu fi reperați de un inamic redutabil, agenta Marissa
Hanna cu inima de gheață by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5388_a_6713]
-
ingeniozitatea și cumpătarea, frenezia invenției și echilibrul metodic. Chiar dacă fiecare volum al tetralogiei are individualitatea sa, conformația sa distinctă, totuși, poate fi evidențiată și armonia ansamblului, sfericitatea construcției narative, setul de teme și variațiuni ce alcătuiesc substanța operei, o substanță livrescă, evident, hrănită din experiențe ale lecturii, din cărți, din aromele bibliotecii. Echilibrul între clasicitatea formală și experimentul ficțional constituie una dintre particularitățile definitorii ale prozei lui Mircea Horia Simionescu. Dicționarul onomastic (1969), primul volum al tetralogiei, reprezintă o reconsiderare ironică
Mircea Horia Simionescu – Dimensiuni ale prozei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5400_a_6725]
-
său inconfundabil. Prozatorul procedează printr-o dedublare, decelând, alături de sensul impus de tradiție, un al doilea sens. Evident, iluzia unor reguli și norme lexicografice riguroase este menținută, se folosește un sistem de note bibliografice, ținuta erudită e completată de trimiteri livrești, realizându-se, însă, cu toate acestea, prin apelul la ficționalitate, o continuă polarizare între tradiție și experiment epic, între norme prestabilite și semnificații moderne. De fapt, prin această privire pe care o aruncă în labirintul mecanismelor literarității, prozatorul târgoviștean vădește
Mircea Horia Simionescu – Dimensiuni ale prozei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5400_a_6725]
-
în stilul lui Borges. Autorul afirmă, în prefața la Bibliografie generală, că își propune să compună o „panoramă exhaustivă a literaturii contemporane”, panoramă constituită din fișe caracterologice, organizate de cele mai multe ori într-un ansamblu ce folosește calamburul, observația satirică, insertul livresc sau reacția ironică. Tipul de proză pe care și-l anexează Mircea Horia Simionescu nu reflectă, în general, realitatea, conturând, mai degrabă, o atmosferă livrescă, în care fantezia, iluzia textuală, resorturile ficționalității se împletesc cu ecourile referențialității și cu imperativul
Mircea Horia Simionescu – Dimensiuni ale prozei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5400_a_6725]
-
fișe caracterologice, organizate de cele mai multe ori într-un ansamblu ce folosește calamburul, observația satirică, insertul livresc sau reacția ironică. Tipul de proză pe care și-l anexează Mircea Horia Simionescu nu reflectă, în general, realitatea, conturând, mai degrabă, o atmosferă livrescă, în care fantezia, iluzia textuală, resorturile ficționalității se împletesc cu ecourile referențialității și cu imperativul autoreferențialului. Uneori, realitatea și ficțiunea se întrepătrund indisociabil; Călinescu, de pildă, ar fi autorul unei Istorii a lucrurilor și a opiniilor. Între Biblioteca reală și
Mircea Horia Simionescu – Dimensiuni ale prozei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5400_a_6725]
-
cu inovațiile moderniste sau postmoderniste. Portretelor riguros construite li se alătură uneori procedee cu rezonanță ludică, turnuri ironice ale frazei sau acolade fanteziste. Toate aceste texte, diferite ca factură și finalitate, poartă pecetea inconfundabilă a stilului autorului Toxicologiei; un stil livresc și ironic, delicat și incisiv, purtând încrustate în fibra sa aromele cărții și reveriile ficționalității.
Mircea Horia Simionescu – Dimensiuni ale prozei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5400_a_6725]
-
de ce încap în el/ atâtea piramide/ de ce «pisica verde/ proaspătă ca iarba»/ vine la el să-l întrebe despre perși” (versul citat îi aparține lui Virgil Mazilescu). Personaj central al casei, motanul se antropomorfozează - dar umanizarea lui e reflex pur livresc, o contopire cu actul scrierii. Onirism trăit cu ochii deschiși, existența pisicii devine mărturia - prima și ultima - a felului în care se naște poemul. Eustache e doar un alt nume al inspirației poetice, o trompă metafizică prin care cuvintele se
Cronică literară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5129_a_6454]
-
restructurarea permanentă a) scriiturii dramaturgice. Autoarea studiului clasifică opera lui Vișniec în funcție de reconstituirile lirice (plecând de la alunecarea poeziei în teatru și de la dramatismul poeziilor), dialogurile culturale subiective (piesele în care Cehov, Meyerhold, Shakespeare, Beckett, Cioran și Ionesco populează un univers livresc), poveștile de dragoste („Frumoasa călătorie a urșilor Panda povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt”, „Marile mare”, „Nu mai sunt iepurașul tău drag”, „Femeia țintă și cei zece amanți”, „Scrisori de dragoste către o prințesă chineză sau
Mirajul Matei Vișniec by Cristiana Gavrilă () [Corola-journal/Journalistic/5345_a_6670]