411,544 matches
-
căutate atît de intelectuali, cît și de politicieni în ziua de azi. Nu prea sunt sigur că ei caută unde și cum trebuie, nici măcar nu sunt sigur că știu bine ce căuta: adică răspunsurile integratoare, conciliante, umaniste, înrădăcinate în sol local, sau, altfel spus, soluțiile care să oblitereze polaritatea adversarială între global și indigen. Să fie clar însă: o astfel de temelie există - ea este fundamentul teoretic și simbolic oferit de o pleiadă excepțională de oameni, care au știut cum să
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
27 martie 1918. În aprilie 1918 participă la Congresul învățătorilor din Basarabia, iar în luna mai la Congresul țăranilor, vorbind tot din partea marinarilor moldoveni. Se retrage în localitatea natală și se căsătorește cu Elena, dedicându-se familiei și vieții comunității locale. În urma căsătoriei binecuvântate se vor naște patru copii: Valeriu, Valentina, Eleonora și Elisabeta. Vasile Gafencu își educă copiii în spiritul dragostei de neam, al sacrificiului personal față de țară și Hristos. În urma mărturiilor lui Valeriu Gafencu am aflat că Vasile Gafencu
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
Internațional de Poezie de la București. Programul exhaustiv și complex al festivalului bucureștean e de admirat și face să pălească urbea de pe Someș sau să roșească poeții clujeni față de concentrarea de forțe lirice din Capitală. Din păcate, în ultimii ani autoritățile locale și județene au neglijat literatura în general (ca excelență) și poezia în special. S-a pus accent în subsidiar doar pe capitala tineretului, sportului via eurogimnastică și eurobasket s.a.md., lucruri folositoare și de impact publicitar, dar festivalurile de poezie au
LA POEZIE, BUCUREŞTIUL A LUAT FAŢA CLUJULUI! DEOCAMDATĂ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380631_a_381960]
-
de masificare culturală și financiară, în beneficiul doar unor manageri culturali, fără operă literară. Horia Bădescu, Marcel Mureșanu, Mariana Bojan, Ion Mureșan, Ion Cristofor, Dumitru Cerna sau Vasile Igna sunt câteva nume de poeți care merită mai mult din partea autorităților locale și a clujenilor. Hemoragia poeților clujeni spre București poate fi stopată prin schimbarea politicii culturale a orașului. Reinventarea festivalurilor culturale și organizarea unora noi trebuie să fie paradigma în Cluj-Napoca, pe viitor. La mijlocul anilor 1990 am organizat împreună cu poetul Dumitru
LA POEZIE, BUCUREŞTIUL A LUAT FAŢA CLUJULUI! DEOCAMDATĂ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380631_a_381960]
-
librăriilor a fost interzisă de autoritățile belgiene (majoritatea politică socialistă). Sigur e o complicitate „în interes de serviciu”, între securitatea belgiană și radicalii islamici. În Bruxelles, 25% din populație este de origine arabo-musulmană. Impactul ei electoral (cel puțin la alegerile locale) este uriaș. Fostul primar socialist al comunei Molenbeek, Philippe Moureaux (simpatizant în tinerețe al comunismului stalinist) este responsabil de tolerarea timp de 20 de ani a radicalismului islamic, beneficiind de avantaje de pe urma acestei complicitati cu jihadistii în devenire. Voturi asigurate
EUROPA ISLAMICĂ NE-A ÎNCHIS UŞA SCHENGEN ÎN NAS ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1789 din 24 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380629_a_381958]
-
a scris despre poezia Dorinei Stoica și, cu siguranță, se va mai scrie, pentru că poezia ei, ajunsă la maturitate abia cum (deși ne aflăm în fața celui de-al optulea volum), începe să fie cunoscută și recunoscută nu numai pe plan local, ci și național și chiar internațional, dacă ținem cont de prezența ei în mediul virtual și în reviste și site-uri ale unor români iubitori de cultură din diasporă. Este o poezie ce câștigă teren și pătrunde în sufletul iubitor
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
modulații tonale între o literatură de porthart, pe o constantă a frustrărilor și a umilințelor unor întregi generații de recruți, și o proză care păstrează încă ceva din încrâncenarea culmilor Vrancei și misterul nedezlegat al transhumanței mioritice, un modus vivendi local, tradițional și cu un brand cu totul specific unei lumi învăluite în taine și legende, peste care timpul nu vrea să treacă. Prozatorul rămâne prins în chingile unei geografii sentimentale, de care nici nu încearcă să se elibereze decât pe
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
specific unei lumi învăluite în taine și legende, peste care timpul nu vrea să treacă. Prozatorul rămâne prins în chingile unei geografii sentimentale, de care nici nu încearcă să se elibereze decât pe notele discordante ale unui răsfăț de patriotism local. Mimează abia voalat detașarea de specificul mioritic al prozei sale, dar revine obsesiv la aceleași teme fundamentale, care i-au marcat o parte însemnată, esențială din viață, din creația sa literară, încă de la debutul său publicistic din revista Ateneu, în
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
împodobite cu flori. După ei, venea mireasa condusă de-o parte și de alta de doi cavaleri de onoare... (ibid.). În descrierea amănunțită a nunții, prozatorul este ispitit să recondiționeze clișeul nupțial rural apelând din nou la vocabularul de coloratură locală: „Fă, auzi tu, nu vrei să te joc?” (pag. 65), cu o ușoară tentă de ironie pentru viața idilică de la țară și un umor riscând să cadă în desuetudine și decrepit: „Te-ai făcut și tu bărbat, muceo...” (pag. 66
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
Radu vor fi însoțiți de Principesa Maria și Principele Nicolae. • Alături de Familia Regală, se vor afla Arhiducesa Maria Magdalena a Austriei, împreună cu soțul ei. • Pe durata călătoriei, în Vagonul Sufragerie, Principesa Moștenitoare și Principele Radu vor primi reprezentanți ai autorităților locale și ai societății civile. • Trenul Regal va pleca la ora 09.08 din Gara Sinaia. Plecarea va fi precedată de un ceremonial care va începe la ora 09.00. • Traseul și orele de oprire ale Trenului Regal, în ziua de
TRENUL REGAL DE ZIUA MARII UNIRI-PROGRAMUL DETALIAT de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380740_a_382069]
-
în istoricul orașului maramureșean (pp. 15-45), cât și o prezentare a principalelor caracteristici ale acestuia, respectiv învățământul și cultura (pp. 46-53), resursele naturale (pp. 54-68), demografia (pp. 69-90), activitatea economică a urbei (pp. 91-124), aspectele etnografice (pp. 125- 142), personalitățile locale (pp. 143-215). Bibliografia întrebuințată este, de cele mai multe ori, una adecvată cercetării și actualizată, autorii utilizând cele mai noi cercetări în materie, iar anexa (pp. 239- 264), densă și ea, conține un număr mare de facsimiluri după documente importante din istoria
ULMENI MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380790_a_382119]
-
Vede, în județul Teleorman și cea de a doua, în București. La Roșiorii de Vede, cu o săptămână înaintea lansării, a apărut afișat în diferite locuri un frumos anunț, luminat de un chenar alcătuit din frunze de arțar (canadian?!): „Consiliul Local și Primăria Municipiului Roșiorii de Vede Direcția pentru Cultură, Educație Creație și Sport Vă invită: Marți, 13 septembrie 2016, ora 11:00 la evenimentul realizat în colaborare cu Asociația Culturală Milenium 3: „INVITAȚII CULTURII ROȘIORENE” În program - Lansări de carte
SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRŢILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380802_a_382131]
-
cuvinte", iar scopul lor este de a afla dacă un personaj a emis "cuvinte, cuvinte, cuvinte" (protestatare) cu 16 ani înainte, pe 22 decembrie 1989. Trei personaje - profesorul de istorie Mănescu (Ion Săpdaru), moderatorul unei emisiuni și proprietarul postului TV local Jderescu (Teodor Corban) și pensionatul Pișcoci (Mircea Andreescu) - sînt urmărite în habitatul lor natural - fiecare în parte, secvențe intercalate - pentru ca apoi să se reunească la un talk-show televizat în care se dezbate dacă a existat au ba Revoluție în orășelul
Vaslui ó Elsinore by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10225_a_11550]
-
mitropolitul Sibiului, Streza, i-a acordat-o lui Gigi Becali. Crucea Andrei Șaguna, care era destinată numai fețelor bisericești, a ajuns în panoplia lui Gigi, în urma unei donații de un milion de euro pe care el a făcut-o mitropoliei locale. M-a scandalizat această formă de recunoștință, cu pronunțat iz de simonie. Mitropolitul îi putea mulțumi verbal lui Gigi Becali, putea aranja să fie televiziunile de față sau, cum se obișnuiește, putea da un cuvios ordin ca numele lui Becali
Cum ar arăta România lui Gigi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10246_a_11571]
-
folcloriștii basarabeni Gheorghe V. Madan și Tatiana Gălușcă-Crâșmaru. Din corespondența cu Gheorghe V. Madan sunt reproduse 20 de scrisori, din aceea primită de la Tatiana Gălușcă, 8, plus una de răspuns a lui Kirileanu. Dincolo de parfumul de epocă și de "colora locală ", de sinceritatea lor emoționantă, scrisorile celor doi basarabeni conțin informații de istorie culturală și folcloristică extrem de prețioase. Astfel, cu titlu de exemplu doar, de reținut este însemnarea că folcloristul basarabean a înregistrat, pe cilindri de fonograf, cu George Breazul, în
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
unde a fost apreciat de Andrei Codrescu. A fost comandant de tanc în război. Căldura primirilor și întîlnirilor a fost proporțională cu cea atmosferică, limitată din fericire cam la 34 de grade. O singură zi a fost caniculară după standardul local: peste 40 de grade și 90% umiditate și ne-au bucurat numai două ploi musonice. Curat noroc! Uneori plouă și zece zile la rînd cu găleata. Orașul de pe Fluviul Roșu, Ha Noi (literal, orașul de pe apă) e tot mai aglomerat
Minuni vietnameze by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10223_a_11548]
-
despre Cârlova? Dar ideea că, în general, problematica românească nu și-ar avea locul în alte reviste și edituri decât cele din România este falsă și păguboasă. În revistele internaționale de lingvistică sau de literatură apar mereu articole privind idiomuri locale sau literaturi locale. Totul depinde de modul de tratare; într-un larg context cultural-istoric sau într-un mod parohial. Puteți exemplifica? În cel mai recent număr al revistei "Poetics Today" (vol.27, nr 1,2006, p.35-66), se află articolul
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
ideea că, în general, problematica românească nu și-ar avea locul în alte reviste și edituri decât cele din România este falsă și păguboasă. În revistele internaționale de lingvistică sau de literatură apar mereu articole privind idiomuri locale sau literaturi locale. Totul depinde de modul de tratare; într-un larg context cultural-istoric sau într-un mod parohial. Puteți exemplifica? În cel mai recent număr al revistei "Poetics Today" (vol.27, nr 1,2006, p.35-66), se află articolul Cristinei Vatulescu "The
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
Unde se afla dificultatea? Funcționând, în ultimii ani, în diferite comisii la Academie, la Ministerul Culturii și Cultelor și la Ministerul Educației și Cercetării, am putut desprinde anumite trăsături de ansamblu. În producția de carte românească, accentul cade pe tradiții locale, nevoia relației cu lumea este slabă. Interesul pentru trecut este mai mare decât interesul pentru prezent. Revistele de cultură, cu câteva excepții remarcabile, urmează același pattern. Drept rezultat, editurile românești (poate cu vreo două excepții pe care nu le cunosc
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
problemă reală. Criticul se plânge de dificultatea de a-și procura cărțile de care are nevoie (nu în ultimul rând, ni se dă de înțeles, pentru că sunt scumpe). Lucrurile se complică și mai mult când intervine strategia persuasivă a autorilor (locali sau mai îndepărtați), o veritabilă tortură nu doar pentru dl Diaconu - îl putem asigura din partea noastră: "editurile nu-mi trimit cărți (excepția nu se pune), cât despre autori, o fac adesea cu un interes care mă descumpănește. Nu-i interesează
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
convenționalului din anii comuniști", "consecințele confruntării cu cenzura și, chiar în cazul scriitorilor notabili, impactul cenzurii interioare". Cu toate că veleitarismul persistă în forme înnoite, situația de azi nu e chiar dezastruoasă. Am susținut și noi un punct de vedere similar. Gloriile locale tot mai inflorescente, premiile literare în exces nu ne sperie, nefiind în măsură a modifica ierarhiile literare: "S-a relativizat și gloria aceasta pe care statutul de scriitor o oferea poate înainte de '90. Nu e o glorie să fii scriitor
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
la Securitate..." Însă tot prietenul zice: - Ai văzut, bădiuțule, ce înseamnă un adevărat cărturar? Socră-sa, crezând că se schimbă Guvernul, începe să plângă de teamă că i se va tăia din pensie, fiindcă o pârâse pe o vecină la televiziunea locală că luase carnet de șofer și era analfabetă... După ce reușește să aleagă din plânsetele ei motivul, fiică-sa Claustrina o îmbunează: - Apăi, vezi, mamă, dacă nu ești atentă la Telejurnale? Auzi numa' că Guvernu' tomna zice că dă voie analfabeților
În grija Sfântului Sisoie? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10283_a_11608]
-
de casă (prezentați pe nedrept, În bloc, drept „ca să mănânce mici și să bea bere') a generat ideea că Centrele (acum Institute) nu sunt menite să fie Cămine Culturale pentru romani, ci instituții/interfață pentru interacțiuni mai rafinate cu reprezentanții locali ai artelor, muzicii și literaturii. Desigur, nu mă Îndoiesc - pentru crearea unei imagini de Românie modernă, În pas cu lumea... modernă (?) și... rafinată (?). Eminescu Între timp a rămas cu un fel de ștampilă, ca și când valoarea literară sau importanța sa culturală
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
a rămas cu un fel de ștampilă, ca și când valoarea literară sau importanța sa culturală pentru români nu ar trece de nivelul „Pe lângă plopii fără soț” și a romanțelor Îngânate de români pribegiți, inculți și neciopliți, pe scurt o icoană culturală locală irelevantă pentru străini. Reflecții de traducător Argumentul irelevanței este greu de acceptat altfel decât prin contaminare emoțională. ICR-ul are menirea constitutivă să reprezinte cultura română, În ansamblul ei, cu ceea ce a avut și are mai valoros și identificabil românesc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
art este un overstatement ce descrie chiar măgulitor o artă cel mult naivă, cu numai o treaptă peste nivelul grafitti. Vâlva creată În România În jurul controversatei expoziții, ținând atenția mediei câteva luni, a fost absolut irelevantă pentru America. Câteva ziare locale au prezentat-o că pe o curiozitate pe pagina a 7a, mult zgomot pentru nimic (adică, uite pentru ce s-a chemat poliția!), Întâmplare uitată după câteva zile. Și dacă tot e vorba de artă naivă, de ce n-am promova
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]