1,675 matches
-
1972 este numit în funcția de comandant al Regimentului 6 Tancuri "Ion Buteanu", din cadrul Armatei a 3-a, pe care o va deține până la 13 august 1976. În această perioadă, este avansat din nou în mod excepțional la gradul de locotenent-colonel la 23 august 1974 și urmează Cursul postacademic de perfecționare, Secția arme întrunite (1 decembrie 1975 - 31 mai 1976), timp în care este înlocuit temporar de la comanda regimentului. Perfecționându-și în mod continuu pregătirea militară, este numit la data de
Ștefan Gușă () [Corola-website/Science/304994_a_306323]
-
comanda generală, dar, în cele din urmă, Italia a preluat controlul asupra Libiei, iar Enver Bey a fost obligat să se întoarcă la Istanbul. În 1912, mulțumită rolului său activ în luptele din Libia, a fost înaintat la gradul de locotenent-colonel. Înfrângerea din Libia a afectat însă popularitatea CUP, care a părăsit guvernarea, fiind înlocuit de Uniunea Liberală. În octombrie 1912 a izbucnit Primul Război Balcanic, în timpul căruia armatele otomane au suferit înfrângeri grele din partea trupelor Ligii Balcanice. Noile înfrângeri militare
İsmail Enver () [Corola-website/Science/326753_a_328082]
-
începe undeva pe la 1640, unde douăzeci de iobagi din Petros pot fi considerați primii locuitori ai acestui ținut. Comuna a purtat de la bun început numele de „Petroșeni”. Prima mențiune a Petroșanilor ca localitate o avem de la 1788. În această perioadă, locotenent-colonelul prusac Gotze face o călătorie în Orient și se întoarce din Turcia prin țările române. În cartea sa, „Călătoria de la Potsdam la Constantinopol” amintește și de Petroșani. La recensământul din 1818 apare cu denumirea de Petroșani, iar întreaga Vale a
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
-se la situația acelor zile, maiorul Radu Rosetti, șeful Biroului Operațiuni din Marele Cartier general consemna: „"... haosul și zăpăceala domnește în comandamentul și printre trupele Armatei a 2-a. Aflăm că Crăiniceanu a dat ordin de «retragere în marș forțat», locotenent-colonelul Gh. Dabija, sub-șeful de stat major al Armatei 2 insistă să i se ieie imediat comanda lui Crăiniceanu"”. Bătălia pentru apărarea defileului Prahovei s-a desfășurat între 9-25 octombrie 1916 și a avut ca rezultat zădărnicirea încercării Armatei 9 germane
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
extremă, trebuie a se utiliza aptitudinea fundamentală a soldatului nostru: vrednicia la atac. [...]<br>În locul generalului Culcer Ioan numesc comandant al Armatei 1 pe generalul Dragalina Ioan . În locul generalului Lupescu Alexandru numesc șef de stat major al Armatei 1 pe locotenent-colonelul Găvănescu Constantin." Generalul Dragalina ordonă un nou plan de operații dispunând efectuarea unor atacuri de flanc de către trupe ale diviziilor vecine concomitent cu oprirea înaintării forțelor germane la nord de Târgu Jiu. Deși generalul Dragalina este rănit a doua zi
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
A publicat articole în Dilema și Dilema veche. A fost moderatorul emisiunii politice "Sub semnul întrebării", difuzată pe postul B1 TV. La 21 septembrie 2014, a explicat în direct la B1 TV că a fost ofițer acoperit, cu gradul de locotenent-colonel, și că renunță la emisiunea pe care o făcea la acest post. În 1997 termină Școala Superioară de Jurnalistică din București, iar în 1998 Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității București. Debutează în presă în 1993 la Curierul
Robert Turcescu () [Corola-website/Science/305958_a_307287]
-
Ambasada Statelor Unite?”. Mihai Gâdea a dezvăluit în cadrul emisiunii Sinteza Zilei din 20 iunie 2012 că Robert Turcescu figurează în evidențele militare ale MApN ca ofițer superior, fiind avansat la data de 14 aprilie 2010 de la absolvent direct la gradul de locotenent-colonel în rezervă de către ministrul Apărării de atunci, Gabriel Oprea. Turcescu apărea pe o listă împreună cu politicieni, foști miniștri, primari, președinți, jurnaliști, despre care Antena 3 susținea că erau apropiați ai PDL. La acel moment, Ministerul Apărării, condus de Corneliu Dobrițoiu
Robert Turcescu () [Corola-website/Science/305958_a_307287]
-
apropiați ai PDL. La acel moment, Ministerul Apărării, condus de Corneliu Dobrițoiu, a transmis un comunicat în care se preciza: „Domnul Turcescu Robert figurează în evidențele militare ale MApN ca ofițer superior, fiind avansat de la absolvent direct la gradul de locotenent-colonel în rezervă la data de 14 aprilie 2010”. În urma solicitării lui Turcescu, care a declarat că nu a satisfăcut stagiul militar și nu a solicitat niciodată să fie încorporat, MApN i-a retras gradul de locotenent-colonel, revocând ordinul de acordare
Robert Turcescu () [Corola-website/Science/305958_a_307287]
-
direct la gradul de locotenent-colonel în rezervă la data de 14 aprilie 2010”. În urma solicitării lui Turcescu, care a declarat că nu a satisfăcut stagiul militar și nu a solicitat niciodată să fie încorporat, MApN i-a retras gradul de locotenent-colonel, revocând ordinul de acordare de grade în rezervă. La 21 septembrie 2014 Robert Turcescu a recunoscut că a fost locotenent-colonel sub acoperire al Direcției Informații Militare. În seara aceleiași zile, a intervenit în emisiunea Sorinei Matei de la B1TV, confirmând autenticitatea
Robert Turcescu () [Corola-website/Science/305958_a_307287]
-
că nu a satisfăcut stagiul militar și nu a solicitat niciodată să fie încorporat, MApN i-a retras gradul de locotenent-colonel, revocând ordinul de acordare de grade în rezervă. La 21 septembrie 2014 Robert Turcescu a recunoscut că a fost locotenent-colonel sub acoperire al Direcției Informații Militare. În seara aceleiași zile, a intervenit în emisiunea Sorinei Matei de la B1TV, confirmând autenticitatea textului publicat pe blog, despre care se speculase că ar fi fost o farsă pusă la cale de cineva care
Robert Turcescu () [Corola-website/Science/305958_a_307287]
-
înaintat la gradul de maior iar în 1901 a fost mutat la Statul Major General. În ianuarie 1902 a fost numit comandant de batalion în "Regimentul de Grenadieri "Regele Friedrich Wilhelm IV."" În 1905 a fost înaintat la gradul de locotenent-colonel și transferat la statul major al "Regimentului 39 Pușcași", din Dusseldorf. La 21 martie 1908 a fost avansat la gradul de colonel și numit comandant al "Regimentului 15 Infanterie "Prințul Frederick de Olanda"". La 27 ianuarie 1912 este avansat general-maior
Curt von Morgen () [Corola-website/Science/334234_a_335563]
-
Școala de Artilerie și Geniu” la Metz (1857-1861). Ca urmare, a devenit sublocotenent (1857) și locotenent (1861). Arion a avansat rapid în cariera militară și mai departe, obținând gradele militare de căpitan în 1864, de maior în 1868 și de locotenent-colonel în 1870. În această perioadă a îndeplinit diverse funcții. Din 1861-1863 a fost între altele comandant de secție în Regimentul Artilerie nr. 1 al Armatei Române, apoi transferat ca ofițer al Statului Major în Direcția Artilerie din Ministerul de Război
Eracle Arion () [Corola-website/Science/333652_a_334981]
-
acest timp de dezvoltarea și înzestrarea artileriei, din 1864-1868, a supravegheat ca ofițer în Direcția Artilerie din Ministerul de Război fabricarea tunurilor comandate de Ministerul de război la „Fabrica de Armament” din Nantes. Simultan cu desemnarea sa la gardul de locotenent-colonel a devenit comandant al Regimentului Artilerie nr. 2 (1870-1875). În anul 1875 a fost avansat colonel și numit șef al Serviciului Artilerie din Marele Stat Major (1875-1877), apoi atașat militar al Marelui Cartier General pe lângă Marelui Duce Nicolae (1877-1878), în
Eracle Arion () [Corola-website/Science/333652_a_334981]
-
a fost trimis la 21 decembrie Legației române de la Petrograd. Răspunsul dat pe 11 ianuarie a confirmat că eforturile de rezolvare a situației erau în curs. La 12 ianuarie a sosit la Darnița în calitate de trimis al Marelui Cartier General Român, locotenent-colonelul Gh. Constantin Pietraru, pentru a obține informații în ceea ce privește moralul și starea de spirit a voluntarilor. Tot acesta i-a informat în data de 1 februarie, că în principiu, urmează să fie înființat un "Corp al Voluntarilor Ardeleni și Bucovineni" condus
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Tot acesta i-a informat în data de 1 februarie, că în principiu, urmează să fie înființat un "Corp al Voluntarilor Ardeleni și Bucovineni" condus de generalul Constantin Coandă. Corpul ar fi urmat să-l aibă ca șef de pe același locotenent-colonel Pietraru, împuternicit cu activitatea de organizare. Organizarea practică a respectivului corp a început pe 23 februarie, când locotenent-colonelul Pietraru a primit pentru a ușura recrutarea, împuternicire de la Marele Cartier General Român pentru a organiza un "Serviciu român de recrutare a
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Corp al Voluntarilor Ardeleni și Bucovineni" condus de generalul Constantin Coandă. Corpul ar fi urmat să-l aibă ca șef de pe același locotenent-colonel Pietraru, împuternicit cu activitatea de organizare. Organizarea practică a respectivului corp a început pe 23 februarie, când locotenent-colonelul Pietraru a primit pentru a ușura recrutarea, împuternicire de la Marele Cartier General Român pentru a organiza un "Serviciu român de recrutare a voluntarilor". În aceeași zi, Ministerul de Război al României a emis ordinul nr. 1191, prin care s-a
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Statul rus era dispus inițial, să permită extrădarea doar a unui număr ce ar fi putut varia între 20.000 și 40.000 de români. În 5/18 aprilie 1917 la intervenția diplomatică a prim-ministrului român Ion I.C. Brătianu, locotenent-colonelul Pietraru a reușit să obțină acordul verbal al ministrului de război Gucicov de a fi recrutați un număr de 30.000 de voluntari. La aceasta s-a opus însă noul șef al Marelui Cartier General rus - generalul Romanovski, care a
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
înființa, la 28 noiembrie, un "Corp al Voluntarilor" cu baza la Hârlău, sub comanda colonelului Marcel Olteanu (strănepot al lui Petru Maior). Acest Corp, la 7 ianuarie 1918, a fost transformat într-o brigadă formată din regimentele "I „Turda”" - comandant locotenent-colonelul Dragu Burescu (cu baza la Scobinți) și "II „Alba-Iulia”" - comandant locotenent colonelul Constantin Pașalega (cu baza la Cotnari și Ceplenița). Unitatea a fost subordonată, inițial, "Diviziei de grăniceri" - redenumită, din 24 ianuarie 1918, Divizia a 16-a și a redevenit
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
24 ianuarie 1918, Divizia a 16-a și a redevenit, iarăși, la 1 februarie 1918, Corp subordonat direct Marelui Cartier General al Armatei Române. În componența acesteia a intrat și un al treilea regiment, numit "III „Avram Iancu”" - comandat de locotenent-colonelul David (cu baza la Deleni). Fiecare dintre cele 3 regimente a fost alcătuit din câte 3 batalioane de instrucție și din câte un batalion de marș. La 16/29 noiembrie 1917 s-au deschis la Kiev lucrările "Adunării naționalităților din
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
baza la Deleni). Fiecare dintre cele 3 regimente a fost alcătuit din câte 3 batalioane de instrucție și din câte un batalion de marș. La 16/29 noiembrie 1917 s-au deschis la Kiev lucrările "Adunării naționalităților din Austro-Ungaria", dar locotenent-colonelul Pietraru, ca urmare a unui ordin venit de la Iași, a interzis voluntarilor încă aflați în Kiev să participe la acestea, motivul fiind acela de a nu exista acțiuni fățișe antiaustro-ungare într-un moment în care România era presată să încheie
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
era compus din cretani - recruți tineri, jandarmi și elevi ai școlilor militare. Cei aproximativ 850 de soldați erau slab înarmați, iar „regimentul” avea mai degrabă efectivele unui batalion. Regimentul fusese atașat Brigăzii a 10-a de infanterie neozeelandeză, sub comanda locotenent-colonelului Howard Kippenberger. Ofițerii aliați nu se așteptau ca Regimentul al 8-lea să fie de mare folos în timpul luptelor. Cretanii au depășit toate așteptările. În prima zi de lupte, acest regiment a respins atacul unui batalion de geniști germani. În
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]
-
unități nu erau complet pregătite pentru luptele care aveau să urmeze, transferul lor fiind făcut în mare grabă. Patru dintre cele douăsprezece tunuri antitanc ale bateriei nu au mai ajuns pe poziții. Regimentul al 3-lea de tancuri de sub comanda locotenent-colonelului Reginald Keller era echipat cu 21 de tancuri ușoare Mk I. Tanchiștii regimentului nu au reușit să aibă până la data luptelor nicio tragere de antrenament, iar tunurile nu fuseseră reglate pentru luptă. De asemenea, nu toate tancurile aveau în dotare
Asediul orașului Calais (1940) () [Corola-website/Science/334579_a_335908]
-
tancuri ușoare Mk I. Tanchiștii regimentului nu au reușit să aibă până la data luptelor nicio tragere de antrenament, iar tunurile nu fuseseră reglate pentru luptă. De asemenea, nu toate tancurile aveau în dotare instalații radio de emisie-recepție. QVR comandat de locotenent-colonelul J.A.M Ellison-Macartney era o unitate de recunoaștere dotată cu motociclete, fiind încadrată cu militari rezerviști (Armata Teritorială). Din cauza unor greșeli de planificare, unitatea a sosit la Calais fără motociclete, înarmată doar cu arme ușoare. Dat fiind că era
Asediul orașului Calais (1940) () [Corola-website/Science/334579_a_335908]
-
distrus mai multe blindate germane mai înainte să fie depășite de coloanele Wehrmachtului în dimineața zilei următoare. Între timp, grosul Brigăzii a 30-a de infanterie motorizată a sosit la Calais. Brigada era formată din Batalionul 1 pușcași (comandat de locotenent-colonelul Chandos Hoskyns) și Batalionul al 2-lea al Regimentului de pușcași regali, cunoscut și ca Regimentul al 60-lea pușcași (comandat de locotenent-colonelul Euan Miller). Cei mai mulți militari ai acestor două batalioane motorizate era soldați ai armatei regulate sau rezerviști cu
Asediul orașului Calais (1940) () [Corola-website/Science/334579_a_335908]
-
-a de infanterie motorizată a sosit la Calais. Brigada era formată din Batalionul 1 pușcași (comandat de locotenent-colonelul Chandos Hoskyns) și Batalionul al 2-lea al Regimentului de pușcași regali, cunoscut și ca Regimentul al 60-lea pușcași (comandat de locotenent-colonelul Euan Miller). Cei mai mulți militari ai acestor două batalioane motorizate era soldați ai armatei regulate sau rezerviști cu un înalt grad de pregătire militară. Cele două batalioane erau dotate cu transportoare blindate de personal într-o proporție mai mare decât alte
Asediul orașului Calais (1940) () [Corola-website/Science/334579_a_335908]