1,270 matches
-
lucru care o descurajă încă și mai mult. — Eu, ăă, cred că avem nevoie de puțin timp. Să ne mai gândim. Aici Russell sări de pe canapea și o cuprinse în brațe. — Leigh, cum adică “avem nevoie de puțin timp”? Suntem logodiți și urmează să ne căsătorim, iubito. Avem toată viața înainte. Tu chiar vrei să mai aștepți până atunci? Îmbrățișarea lui Russell i se păru lui Leigh că semăna foarte mult cu ceea ce ea își imagina că e când te calcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
merg mai departe. Ceea ce ar fi putut fi o relație frumoasă, minunată, când ai douăzeci și cinci de ani, brusc începe să aibă un cu totul alt sens la treizeci, treizeci și doi de ani. Apoi, până să-ți dai seama, te logodești și îți dedici toată viața unui om pe care poate nici nu-l cunoști foarte bine. Deoarece “e timpul”, ce-o mai fi și asta. Doamne, nu cred că explic prea bine... Privirea lui Russell, cu câteva minute mai devreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
o audă, nu în seara asta, niciodată. Cu un gest reflex era cât pe ce să închidă, dar ceva o împingea să țină telefonul la ureche. Dacă nu zicea ceva mai repede, avea să-l întrebe direct dacă s-a logodit, așa că, printr-o manevră pur defensivă, spuse primul lucru care îi veni în minte. — De când ai numărul ascuns? El râse. Râsul acela al lui Duncan amuzat-dar-nu-chiar-înamorat. — N-am mai vorbit de luni de zile și asta e tot ce ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
timp! Duncan râse din nou. — Mda, în fine, am sunat de câteva ori mai devreme, chiar când ai intrat, dar n-ai răspuns. Promit să nu stau mult. Vreau doar să vorbesc cu tine între patru ochi. Așadar, s-a logodit. Măgarul! Își imagina probabil că face un lucru nobil dacă vine atâta drum până aici să-i spună personal. Și cu o zi înainte de ziua ei de naștere pe care putea să parieze oricât că uitase cu desăvârșire. Din partea ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
de important pentru ca Duncan — indiferența întruchipată — să ajungă să stea la pândă? Pe de altă parte se simțea ușurată; Duncan pe care îl știa ea n-ar face niciodată un astfel de efort doar pentru a o anunța că se logodește. Fără măcar să se deranjeze să-și arunce din picioare șoșonii din blăniță, Emmy deschise ușa și se sprijini de ea. — Ce-i? întrebă ea fără să zâmbească. Ce e atât de important? Deși gâfâia din cauză că urcase cinci etaje, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
obiective ale călătoriei pe Continentul latino-american. Tu ești În vizită de prietenie la un cămin studențesc din preajma Gării de Nord. Ai Împrumutat acum un an un gândac chitinos de culoare verde unui coleg de facultate, ca să facă o fotografie. Colegul, care este logodit cu o studentă din Venezuela, stă sus la mansardă trântit În pat și citește În Les Lettres Françaises despre apropiata apariție la Editura Gallimard, În colecția Mărturii, a cărții Nadejdei Mandelstam Contre tout espoir, despre cei mai sumbri ani ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
o lună de când nu ne auzeam. — Mă pregătesc să ies. — Cu cine? Nu aveam nici un drept s-o întreb, clătinam din cap dojenindu-mă. Fața îmi era crispată, dar am încercat s-o fac să creadă că râdeam. — Te-ai logodit? A răspuns, fără să schimbe tonul. Mergem să bem ceva. Mergem? Tu cu cine? O, târfulița mea, te și consolezi! Acum nu râd deloc, am o voce care zgârie, paralizată, dar o forțez cu cu o falsă veselie condescendentă. — Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
a recunoaște, pe măsură ce fata depășea adolescența, că devenise o tânără neobișnuit de atrăgătoare, cu un zâmbet ușor pieziș, care te vrăjea, și ochi imenși și cenușii, depărtați. Nu mult după aceea, pe când avea doar nouăsprezece ani, Trixy cunoscu și se logodi cu un tânăr om de afaceri, Înalt, chipeș și cu ținută mândră, Charles Hoyer Millar. Căsătoria avu loc În vara lui 1884 și Henry, care participă la nuntă, declară că erau cea mai frumoasă pereche a anului. În sinea sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
puțin șocantă. Bineînțeles, i-am spus că nici nu mă gândesc, adăugă Du Maurier repede. I-am spus - ceea ce era perfect adevărat - că făcusem legământ față de mine Însumi să Îi fiu absolut fidel lui Pem, În ziua În care ne logodiserăm. Henry avea senzația, pe care o mai trăise o dată sau de două ori până atunci, că prietenul său deschisese din greșeală un sertar al cărui conținut era parțial compromițător pentru proprietar, pentru ca apoi să Îl Închidă brusc. O femeie În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
povestea prematurei chelii a lui Compton câteva luni mai târziu, de la directorul de scenă și sufleurul trupei, care făcuse parte din ea Încă de la Început, o poveste deosebit de dramatică. În urmă cu un deceniu sau chiar mai mult, Compton fusese logodit cu o actriță, Împreună cu care lucra de mai mulți ani. Dar, În timpul unei călătorii făcute la Paris pentru a-și cumpăra trusoul, aceasta se prăbușise pe neașteptate, după ce băuse un pahar cu lapte rece, și murise În brațele lui. Șocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
durerea pe parcursul slujbei, Îi șopti că dorea să Împartă cu el una dintre trăsurile Împodobite, negru cu argintiu, care urmau să Îi ducă Înapoi la adunarea de pomenire. În intimitatea cu perne moi a vehiculului, Îl uimi mărturinsindu-i că era logodită cu altul dintre clienții lui Balestier, Rudyard Kipling, și Încă și mai tare rugându-l să o conducă la altar, În locul fratelui ei. — Wolcot avea mult respect pentru dumneavoastră, Îi spuse ea cu toată seriozitatea. Vă privea cu admirație, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
robust În actul al doilea.] „- Ceai, lady Markby? — Nu, mulțumesc, draga mea. Am promis că mă duc zece minute să o văd pe biata lady Brancaster, care e tare necăjită. Fiica ei, o fată cu o educație aleasă, s-a logodit de-adevăratelea cu un diacon din Shropshire. O poveste foarte tristă, foarte tristă. Nu Înțeleg mania asta modernă pentru diaconi. Pe vremea mea, noi, fetele, Îi vedeam, bineînțeles, foind de colo-colo ca iepurii, dar nu mai e nevoie să adaug
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
simțeam bărbați când stăteam în poziție de drepți cu pușcociul la picior, când îl prezentam sau îl purtam pe umăr. Posibil chiar să fi luat ad litteram expresia „Arma e mireasa soldatului“. Noi arătam, dacă nu chiar însurați, atunci măcar logodiți cu carabina de 98. Atunci, însă, când scriu în mod repetat și cu obstinație „noi“, pluralului aflat în formație și ușor de cuplat îi stă totuși de-a curmezișul o excepție ce-mi apare înaintea ochilor mai limpede decât favorizatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
El sau degetele lui acționau într-un mod pasibil de pedeapsă. Oare exista vreun delict mai mare decât ca, din stângăcie sau nesupunându-te ordinului, să lași să cadă în țărâna terenului de instrucție pușcociul, arma, mireasa cu care e logodit soldatul? Cu lopata, unealta propriu-zisă a oricărui om din detașamentul de muncă al Reich-ului, făcea tot ce i se ordona. Reușea să prezinte lopata atât de luminos, încât aceasta stătea în dreptul profilului său nordic ca un scut solar. Când îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
negru). Uitați ce-i, io am o suite și am să v-o zic dă la bun Început, deși nu-mi dau talente cu mania dă buchiseală. Se poa să fi văzut În rotogravure că biata Pumita, sor-mea, se logodise cu Rica Sangiácomo, care numele lui de familie ie groaznic. Poa că pare Îngălat, da ierau o pereche fără cusur: Pumita, bestial dă gagioală, c-un cachet Ruiz Villalba și ochi ca a lu Norma Shearer, care acu ne-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Rosario sărac dă n-avea nici după ce bea apă. Pumita nu iera vro bolândă, iar mama, care avea un faible pentru ea, a aruncat cu paraii pă geam când au scos-o În lume, așa că nu dă milă s-a logodit când iera doar o mucoasă. Spune că s-ar fi Întâlnit ăl mai romantic cu putință, la Llavallol, ca Errol Flynn și Olivia de Havilland În Să mergem În Mexic, care În engleză se chiamă Sombrero: Pumita avea un pony
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
el Îl Însărcinaseră să redacteze cărțulia. Apoi Bonfanti i-a adăugat semnături mari cât oul de struț. Și așa ajungem În 1941. Ricardo se credea liber, ca fiecare dintre noi, dar Îl manevrau ca pe o piesă de șah. Îl logodiseră cu Pumita, o tânără merituoasă din toate punctele de vedere. Totul mergea ca pe roate, când tatăl, care Îndrăznise să imite destinul, a descoperit că, de fapt, acesta Îl manevra pe el; a avut probleme cu sănătatea; doctorul Castillo l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
vise, să pot aștepta infima sete bătând în cetăți sfărâmate de lanțul ușilor deschise spre stelele unde-mi alin existența ce îți atrofiază-n despărțiri tot ce rămâne-n regii de ceruri. Numai atunci culorile îndreptate spre veacuri se vor logodi în secretul urlător de dulce al neprevăzutului, numai atunci iubirea... VISE RĂSFRÂNTE Cu raze de dor alergam fericită prin lume, Cuvintele tale spărgeau hăul oazelor blânde, toată fericirea zămislită-n durere. Îți vei petrece nopțile în miezul pletos al iubirilor
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
rămas decât să pot să iubesc în esență doar visul, ce ține de jocul unei răzbunări fantastice... Mi se pare de necrezut ca mie să-mi revină acest timp să discern viața de punțile finalizate ale evadărilor, unde inteligența se logodise în miezul spontaneității ca un răcnet al stelelor ce pot muri mai devreme sau mai târziu pentru sacrificiul unui concept... Această dorință e mult mai sublimă din ideea că trupul omului e prea frumos ca să fie prefăcut în cenușă. Pedestalul
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
lumină din veacuri legendare Ce-a dăinuit prin sfere și sufletul de CER. De ce mi-s tâmplele arzânde de-o visare Și ploaia-mi înalță ochii arși de veri Prin stelele de gânduri și n murmur de-osanale M-aș logodi frenetic în sufletul de CER, Să simt cum a mea iubire m-așteaptă sub pământ Din cimitirul albastru o voce se înalță Și-mi prinde trupul adormit în patul alb de scrum Pentru o legendă vie, pe o altă dimineață
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
adormit în patul alb de scrum Pentru o legendă vie, pe o altă dimineață II Unde mi-e somnul, o dulce mângâiere Din răstignirea visului ca un Boem Carnal, Și în țărâna nopții pe-o rază de mistere. M-aș logodi prin ploaia unui CHIP ASTRAL. Să simt o fericire din aburi de pământ Ce se ridică-n noaptea de ceruri plânse, Unde toți îngerii au făcut legământ Să mă prefac în STELE din lumile de vise. Să nu mai fiu
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
ți ofer prietenia unor stele ciudate, De-mi vei spune, să te aștept, ca pe un Dumnezeu, Tu vei rămâne prin viața de lume ca o frumoasă Enigmă, Și Soarele meu va zâmbi prin Ochi de Promoteu Când se vor logodi visele pe un DOR în DERIVĂ. 06-09-2007, 1530h MIEZUL DURERILOR DE SEARĂ Domnului ȘTEFAN POPA POPA’S MIEZUL DURERILOR DE SEARĂ M-aș destrăma în stele și-n vânturi înghețate Cu brațele în flăcări prin nori eu aș pleca. Dac-
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
un babilon de așteptări pe zeistră. Vor fi pocaluri glăsuite-n nopți În care omul a uitat de iahturi Și în țigara de sudori Și-a mai aprins o lacrimă de’nalturi. Vor fi și nopți de neuitat Ce-au logodit un filozof nocturn În prea prelinse stele de înalt Cu tâmplele robite-n ani de scrum. El va rămâne-un muritor Din ochii lui minuni de vise I-ar scutura țărâna lui de domn Eterne clipe de iubiri nestinse. Iar
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
vis, Cu dragostea din pletele sculptate Prin așchii de cuvânt demult tu erai scris Cu litere de geruri în deveniri ciudate. Și CERUL, mă va plânge când Eu voi fi cuvânt În patul suferind, o lacrimă prea arsă S-or logodi iubiri, prin zăpezi de gând Și din iubiri divine, voi deveni mireasă. 30.10.2007 ȚĂRMUL DURERII Astăzi a nins, cu o uitare nebună, Lumina plânsă s-a despărțit de clipe, S-a despărțit, de păcatele în care am adunat
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
de mașina din față și făcu nerăbdător semn cu farurile. Până atunci mersese în medie cu o sută patruzeci de kilometri la oră. — Înțeleg foarte bine ce vrei să spui, rosti el. Și eu am un prieten care a fost logodit cu o tipă timp de doi ani - întâmplător, era vara ducesei de ...... Nu arăta prea grozav, dar avea niște relații fantastice. Speranța lui era să intre la operă. Dar dintr-odată, fără să spună nimic, rupe relația și se încurcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]