2,956 matches
-
îl constiuie pâinea și vinul transformate în umanitatea biruitoare a Cuvântului lui Dumnezeu. Motivul pentru care Euharistia întipărește în noi starea de înviere cu care vom depăși moartea, este unirea deplină cu Hristos - Dumnezeu Care în Trupul Său unit cu Logosul Tatălui a învins moartea pentru noi toți. „Aceasta înseamnă - zice Sfântul Maxim Mărturisitorul, că cine a ajuns la unirea deplină cu Persoana lui Hristos sau cu adevărul în Euharistie, nu mai coboară la virtuțile care sunt numai pregătire spre această
DESPRE VALOAREA DUHOVNICEASCĂ A SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359568_a_360897]
-
trădează neliniști și contururi ficționale, exprimate prin imagini și vii simboluri. Marinela Preoteasa, cu diplomă în științele exacte matematice, ni se destăinuie tuturor în graiul conceptelor. Un act de trădare profesională, în glumă vorbind, dar scuzabil și nesesar în aria logosului poetic. Heraclit afirma că „Poeții sunt aidoma sibilelor care vorbesc prin intermediul inspirației și a căror vorbe răsună peste secole de adevăruri divine.” În volumul „Paralelism vizionar”, Marinela Preoteasa propune un nou mod de cunoaștere, creații lirice în care unghiul de
LIRA DE PE OLT de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340438_a_341767]
-
Respect și Măsură, în Ziua Crucii, aici, acum...( atunci!)...pe maidanul cu trei fântâni! Și se aude în toate satele de mai Sus și de mai Jos, în tot jurul și împrejurul, în toată măreția-i perforată de tremurarea Marelui Logos, de Adevăr!... Sigur că da!...Și uite-așa se aude: “Dragi săteni și consăteni, dragi oameni cu minte și fără minte, dragi cuminți și obraznici, stimați prieteni și vrăjmași, stimați inestimabili și stimate nestemate, sfinți copii și părinți, dragi elevi
Situaţie de urgenţă pe maidanul cu trei fântâni (I-IV) () [Corola-blog/BlogPost/339998_a_341327]
-
și din lămuriri la curiozități că din întâmplare. Portretul i-l văd, din profil, cu pipa stinsa (?) în gură, a la Eliade, catre Athene Palace, prin fața statuii lui Eminescu. Altfel, spre încruntarea unui pastor dintr-un ordin propriu, luminată de logos mai degrabă rece. * Noica se autointilua, uneori, biograful, în spe, al lui Eliade. Am început-o (sau, o s-o încep?) Cine altcineva? Când am primit prima scrisoare de la Eliade, am dat fuga să i-o arăt, era și vărul sau
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
și menirea (Berger, 2005). Orice mesaj este declanșat de o tensiune, îndeplinește o functie și vizează un scop. Cel care introduce în vocabularul filosofic conceptul de filosofem este Aristotle. În “Topice” (2004), “The Stagirite” stabilește statutul raționamentului ca fiind un logos, o vorbire, un discurs gândit. În cadrul acestuia din anumite lucruri date rezultă cu necesitate alte lucruri, iar aceste din urmă sunt întemeiate chiar pe lucrurile date. Aristotle realizează, totodată, si o taxonomie a raționamentului. Patru ar fi formele raționamentului: filosofema
Ștefan Vlăduțescu: Mesaj filosofematic şi comunicare asupra filosofemelor. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339282_a_340611]
-
Pasionat de metafizică și filosofia religiei, poetul N. N. Negulescu tratează în cartea Oglinda misterelor (Editura Betta, București, 2014) problema fascinantă dar extrem de dificilă a logos-ului religios. Poeziile sunt traduse în italiană de Luca Cioplla iar prefata, postfața și textul pe coperta IV aparțin Elenei Petrescu. Versiunea poetică în limba germană este întocmită de Astrid Tatar, supervizată de Christa Muller ce realizează și traducerea pentru
Dr Adriana Mihaela Macsut: N. N. Negulescu, Oglinda misterelor (Recenzie de carte) () [Corola-blog/BlogPost/339415_a_340744]
-
antologie de poezie nu putea lipsi tema iubirii care trancende ființa umană, este vorba bineînțeles de dragostea divină: ,,Eu iubesc/ piramida fântânii/ sunetului/ prin care ne reflectă / Dumnezeu” (p. 102). Pentru a avea acces la ispirație poetul are nevoie de logosul divin, iar atunci el caută cunoașterea aflată ,, Templul/ măreției cuvintelor/ înafara timpului/ înafara temeliei/ materiei” (p. 108). Poetul este conștient că doar cunoașterea divină este infinită: ,,De-aș mai ști că umbra veacului/ pe care merg/ izvorăște din munții/ arși
Dr Adriana Mihaela Macsut: N. N. Negulescu, Oglinda misterelor (Recenzie de carte) () [Corola-blog/BlogPost/339415_a_340744]
-
din Europa. Colegii îl întreabă curioși cum a fost în concediu, ce a văzut ? Personajul răspunde : Nu știu, încă n-am developat filmul ! Concluzia : haideți să trăim momentul actual al vieții noastre! Psihologia (din limba greacă: ψυχή psyché = suflet, λόγος logos = știință) este știința care studiază comportamentul uman, inclusiv funcțiile și procesele mentale că inteligență, memoria, percepția, precum și experiențele interioare și subiective cum sunt sentimentele, speranțele și motivarea, procese fie conștiente, fie inconștiente. Am văzut, am întâlnit oameni care au toate
Mirela Teodorescu: Trezeşte Banii din Viaţa Ta! () [Corola-blog/BlogPost/339459_a_340788]
-
o direcție de gândire și de creație pentru oameni de o deosebită altitudine intelectual-literară de pe cinci continente. Deviza fundamentală paradoxistă “totul este posibil, chiar si imposibilul” are paradoxul ei: timpul posibilului nu este timpul imposibilului. Cu alte cuvinte, gândul, ideea, logosul, spiritualitatea, oricât de înalte, nu pot ține în loc timpul. Trecerea vremii a făcut ca paradoxismul să se nască, să se ridice, să se consolideze și să se maturizeze. Odată cu maturizarea s-au produs trei fenomene. Mai întâi, paradoxismul a ajuns
FLORENTIN SMARANDACHE: „Eighth International Anthology on Paradoxism” sau paradoximul la maturitate, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339492_a_340821]
-
Iuri Lotman, 1975, p. 86). Întrucât singurul mijloc de comunicare filosofică este codul lingvistic, se poate afirma că filosofia este discurs „lingvistic”, o activitate de producție verbală cu tematică esențială, filosofală, un discurs asupra filosofemelor. P. Ricœur menționează printre „filosofeme”: logos, eidos, theoria, epokhe (1984, p. 445). Obiectul activității filosofice: filosofemele. ÎnTractatus logico-philosophicus (4031, 4112), L. Wittgenstein arată: „Filosofia nu este o doctrină, ci o activitate. Scopul filosofiei îl constituie clarificarea logică a gândurilor...orice filosofie este o critică a limbajului
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
aici, la ceas sorocit, gândurile poeților se întrupează în pești înveșmântați cu solzii de argint ai versului, pentru ca, risipiți prin oglinda fără de sfârșit a timpului, să amintească oamenilor, cu strălucirea lor, de adevărata bucurie a firii.” Asumându-și ipostaza Creatorului, logosul său devine un mecanism semantic fundamental într-un monolog adresat: ,,- Aflați, bogăția inimii mele este Cuvântul! Apoi fapta! Și tu, Poezie! Mi s-a dat mai mult să spun decât să zidesc, dar aceste turnuri ale cetății sub verbul meu
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea () [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
o direcție de gândire și de creație pentru oameni de o deosebită altitudine intelectual-literară de pe cinci continente. Deviza fundamentală paradoxistă “totul este posibil, chiar si imposibilul” are paradoxul ei: timpul posibilului nu este timpul imposibilului. Cu alte cuvinte, gândul, ideea, logosul, spiritualitatea, oricât de înalte, nu pot ține în loc timpul. Trecerea vremii a făcut ca paradoxismul să se nască, să se ridice, să se consolideze și să se maturizeze. Odată cu maturizarea s-au produs trei fenomene. Mai întâi, paradoxismul a ajuns
FLORENTIN SMARANDACHE: „Eighth International Anthology on Paradoxism” sau paradoximul la maturitate de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339533_a_340862]
-
o direcție de gândire și de creație pentru oameni de o deosebită altitudine intelectual-literară de pe cinci continente. Deviza fundamentală paradoxistă “totul este posibil, chiar si imposibilul” are paradoxul ei: timpul posibilului nu este timpul imposibilului. Cu alte cuvinte, gândul, ideea, logosul, spiritualitatea, oricât de înalte, nu pot ține în loc timpul. Trecerea vremii a făcut ca paradoxismul să se nască, să se ridice, să se consolideze și să se maturizeze. Odată cu maturizarea s-au produs trei fenomene. Mai întâi, paradoxismul a ajuns
FLORENTIN SMARANDACHE: ”Eighth International Anthology on Paradoxism” sau paradoxismul la maturitate, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339553_a_340882]
-
Iuri Lotman, 1975, p. 86). Întrucât singurul mijloc de comunicare filosofică este codul lingvistic, se poate afirma că filosofia este discurs „lingvistic”, o activitate de producție verbală cu tematică esențială, filosofală, un discurs asupra filosofemelor. P. Ricœur menționează printre „filosofeme”: logos, eidos, theoria, epokhe (1984, p. 445). Obiectul activității filosofice: filosofemele. ÎnTractatus logico-philosophicus (4031, 4112), L. Wittgenstein arată: „Filosofia nu este o doctrină, ci o activitate. Scopul filosofiei îl constituie clarificarea logică a gândurilor...orice filosofie este o critică a limbajului
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică () [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
fost consolidat prin gândirea pe care o duce cu sine fiecare cuvânt. Se știe că vorbele sunt încărcate de gândire și de o istorie sui generis a cugetării. Cuvântul poartă o cunoaștere și, totodată, realizează o cogitație. De exemplu, vocabulele “logos” și “dao”, reprezentând cuvinte conducătoare, ne îndrumă în istorie în sus și în jos. Cine știe ce înseamnă fiecare știe mai mult decât fiecare înseamnă: realizează că ele poartă o istorie a filosofiei pe care o actualizeazăori de câte ori sunt utilizate. Astăzi, când
ŞTEFAN VLĂDUȚESCU: Fundamentele sincretismului literarului cu filosoficul () [Corola-blog/BlogPost/339595_a_340924]
-
Iuri Lotman, 1975, p. 86). Întrucât singurul mijloc de comunicare filosofică este codul lingvistic, se poate afirma că filosofia este discurs „lingvistic”, o activitate de producție verbală cu tematică esențială, filosofală, un discurs asupra filosofemelor. P. Ricœur menționează printre „filosofeme”: logos, eidos, theoria, epokhe (1984, p. 445). Obiectul activității filosofice: filosofemele. În Tractatus logico-philosophicus (4031, 4112), L. Wittgenstein arată: „Filosofia nu este o doctrină, ci o activitate. Scopul filosofiei îl constituie clarificarea logică a gândurilor...orice filosofie este o critică a
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication () [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
ceea ce este dincolo de semnificații, sensuri și înțelesuri. Așa cum argumentam într-o carte („Comunicare și mesaj în filosofie”, 2006) în miezul filosofiei stă mesajul filosofic, mai exact, mesajul filosofematic. Între filosofeme, enumeram împreună cu P. Ricœur („Metafora vie”, Univers, 1984, p. 445): logos, eidos, theoria, epokhe ș.a. Sunt filosofeme: noțiunile, conceptele și termenii filosofici, ideile, problemele și întrebările filosofice. Situam mesajul în centrul noii ontologii. Descifrând sensuri, semnificații și înțelesuri, doamna profesoară Ana Bazac ajunge la mesaj și vorbește, incidental, de „mesaje conservatoare
Ana Bazac: O lectură profundă amână sfârşitul filosofiei, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339629_a_340958]
-
sau lupta cărții cu internetul). Ileana Firan schimbă unghiul de vedere, îl depărtează, pentru a observa mai bine modulațiile (Viitorul cărții văzut de la Paris / Cartea imprimată vs cartea digitalizată). Comunicările lui Ionel Bușe, Ioan Lascu și Mihai Ene sunt Despre logos, despre Cărțile, din amintirile mele și despre Viitorul (cărții) sună. Bine?. Eventualitatea ca din vitrine să dispară cartea provoacă o imensă părere de rău lui Carmen Firan: Cartea la trecut?. Pe versurile lui Bacovia, traduse în Franța, se lua, acum
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339658_a_340987]
-
dominată în Grecia antică, pe care a definito mai târziu Aristotel,era că omul este un animal politic care trăiește într-un oraș-stat sau comunitate,koinonia.El mai spunea că viața de comunitate era posibilă deoarece omul, spre deosebire de animale,posedă logos,capacitatea vorbirii inteligente bazată pe rațiune și capapbilă că convingă.Spre deosebire de Socrate, Aristotel nu considera procesul ajungerii la știință o cursă metafizică în căutarea unor definiții absolute, ci drept o acumulare continuă de înțelepciune cotidiană filtrată și distilată din experiența
CONDAMNAREA LUI SOCRATE-O EROARE A ISTORIEI, SAU A JURAŢILOR? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340823_a_342152]
-
-o în spiritul liricului, măiestrit, o continuare a volumului publicat anterior, FIIND. 365 + 1 Iconosonete. Cu o relevantă constanță revin, în tot cursul operei poetice a scriitorului, câteva metafore, ce capătă, astfel, o semnificație aparte și configurează unitatea cărților: metafora Logosului, metaforele Timpului, metaforele Iubirii, metaforele Vieții și ale Morții. Sonetele din urmă sunt rodul profundelor meditații filosofice asupra dramei Omului ca ființă duală, prinsă între iubire și pasiune, între viață și moarte, între soartă și nemurire, constituite într-o carte
DUBLĂ LANSARE DE CARTE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340933_a_342262]
-
înaintea Sumerului, tocmai pentru a-L lăuda mai mult decât toate celelalte popoare. Vocația scrisului constă în semnificația acestor slove de foc, săpate adânc în Pisania Rugului aprins din firida sufletului meu. Menirea lor este să mărturisească comuniunea mea cu Logosul divin, bucuria dragostei întru Dumnezeu, cuminecarea Dorului întru Măicuța noastră Ocrotitoarea, slujirea iubirii de Neam, admirația pentru dascălii și duhovnicii mei, precum și cinstirea prietenilor - cititori. Permanenta mea grijă este să-i mulțumesc lui Dumnezeu, Care-mi trimite din înalturi, harul
TAINA SCRISULUI (43) – LA ÎNCEPUT A FOST CUVÂNTUL DĂTĂTOR DE VIAŢĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341387_a_342716]
-
eseu care nu trebuie trecut cu vederea este cel „Despre neputințele cuvânului omenesc". Un text amplu și de o mare diversitate ideatică. De la bun început ne este oferită o definiție a ceea ce sunt cuvintele și care este raportul lor cu Logosul întrupat: „Cuvintele graiului omenesc sunt semne ale realităților lumii, ale lucrurilor, fenomenelor și sentimentelor, relația lor cu ceea ce numesc fiind una exterioară. Adică ele nu pot institui în existență efectivă realitățile pe care le exprimă sau le definesc. În acest
RECENZIE: PR. DR. IOAN BIZĂU, LITURGHIE ŞI TEOLOGIE, EDITURA PATMOS, CLUJ-NAPOCA, 2009, 331 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341978_a_343307]
-
al filosofiei limbii, cuvintele nu sunt altceva decât semne ale realităților lumii. Dar, ca teolog, nu pot să nu leg problema cuvântului omenesc de aceea a rațiunilor lucrurilor, a rațiunilor seminale (și nu trebuie pierdut din vedere că termenul grecesc, logos, indica atât cuvântul cât și rațiunea, fără însă a se opri aici16). Mă întreb dacă, atunci când Adam a dat nume animalelor în Eden (Fc 2, 19 20) nu a făcut decât să atribuie anumite grupuri de sunete, semne deci, fiecărei
RECENZIE: PR. DR. IOAN BIZĂU, LITURGHIE ŞI TEOLOGIE, EDITURA PATMOS, CLUJ-NAPOCA, 2009, 331 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341978_a_343307]
-
Zeița mea cu noaptea prinsă-n plete,/Izvoarele iubirii-mi țin de sete,/ Cum să te las splendorilor furată? - cf. Sonetul III) - ca și Petrarca, și THEODOR RĂPAN dezvoltă, în Poezia sa, o adevărată teorie despre soteriologia Iubirii! 2 - CUVÂNTUL/LOGOS/NOMOS DEMIURGIC („Uși făr' de chei deschid cu gândul, mamă,/ Și-n temnița Cuvântului mi-e bine” - sau: „Privește-mă, Lumino, sunt divinul/ Pe care-l tulbură demult Cuvântul” - cf. Sonetul V), 3 - ARTA/ARTISTUL/ORFISMUL/ATITUDINEA HRISTICĂ - doar prin
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
genelor, să scape/De trudnica ivire călătoare!/ Umil și fericit prăsesc cuvinte,/ Împerechez fiorul cu cinstirea,/ Ecoul gândului o ia 'nainte.../ Și tot așa, până ce istovirea/ Apleacă tuiul inimii, fierbinte,/ Ea să m-aștepte-n prag! Prinos? Iubirea!” - cf. Sonetul CLII. Expresivitatea Logos-ului, ca Ordine Dumnezeiesc-Universală, se capătă, firește, prin inițierea întru Taina Creației, care este Taina/ Misteriul Cavaleresc al Iubirii: „Fiind ecou nespuselor cuvinte/ Port gând smerit de înzăuat iubirea” (cf. Sonetul I) - Privirea Revelatorie trimite la Dorul Nepereche, prin care
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]