1,649 matches
-
cotidianul muncii de șantier, pe care oamenii Îl luau ca atare 8. Vreme de câțiva ani, Canalul Dunăre - Marea Neagră a fost un imens șantier pe care se săpa și se căra pământul - pe porțiuni calcaros - al Dobrogei, cu unelte primitive (lopata, târnăcopul, roaba). Se foloseau și dinamita, deosebit de periculoasă, generatoare a numeroase accidente de muncă și susceptibilă de a se transforma Într-o armă În mâinile deținuților, și utilajele destul de uzate, folosite În URSS la Canalul Volga-Don cu două decenii Înainte
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
casetele 6 și 7). Caseta SEQ Caseta \* ARABIC 6. Câteva dintre opiniile autorităților locale privind munca voluntară în sat „Nu. Nici nu se gândesc. S-a construit monumentul! Sunt oamenii care au părinții, frați... Nu au venit să pună o lopată de mortar, să vină să sprijine...” „Nu lucrează, spun că nu au timp.” „O parte dintre ei. Nu mulți (...) S-au cam obișnuit să primească, să li se dea, ei să ceară.” „N-aș crede. Să știi, sunt foarte dezamăgit
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
se poate mai sigur păstra puindu-se în saci groși și rari țăsuți și aninându-se la un loc deres, sau fiind mai multă câtime se poate așeza pe un pod de scânduri, însă trebuie adeseori să se întoarcă cu lopata spre a o feri de aprindere, de mucezire sau de putrezire. Sămânța de crin trăiește și este bună doi pân și trii ani. Fiind că dorita ispravă a sămănăturii crinilor atârnă de la bunătatea săminței, apoi pentru aceia cere trebuința ca
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
vegetal (de 5-6 cm). Pentru a se asigura o prindere rapidă a brazdelor de gazon, înainte de punerea acestora se recomandă o fertilizare cu cca 300 kg/ha îngrășăminte azotoase (10 -13% s.a.). Decaparea brazdelor se face manual, cu ajutorul cazmalelor și lopeților, sau mecanizat, cu mașini speciale. Brazdele extrase manual trebuie să aibă dimensiunile: 25 x 35 x 4-5 cm, 30 x 30 x 4-5 cm, sau 15 x 30 x 4-5 cm. Mașinile taie fâșii late de 30 cm, groase de
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
3-4 ^ alte cheltuieli necunoscute privitorului... nu-s milioane de lei pentru câteva grame de frunze uscate ? Prețul de cost al acestora poate fi întrecut doar de kilogramele de pământ scoase din șanțurile mereu desfundate de primării dar nu și de lopețile de zăpadă aruncată lângă carosabil ! Am susținut întotdeauna necesitatea ajutorării nevolnicilor (nevoiași - fără putere de muncă) dar și pârjolul prin fonduri pentru acest motiv trebuie să ne dea de gândit. Când îi văd pe vecini, de la bl. 32, cântând toată
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
consideră că este vorba de succesul ideologic al unor utopii politice occidentale, care, precum Huntington, nu acordau României nici însemnătate și nici chiar existență. Cf. Bădescu (2004). „Inima lui Stalin” este porecla pe care muncitorii necalificați din minerit o dau lopeții de mari dimensiuni cu care sunt încărcate, manual, cărucioarele de scos minereul. Porecla datează din perioada comunismului incipient, dar munca manuală, lopata și porecla ei au supraviețuit mai mult de jumătate de secol. Din motive de comoditate a analizei, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
chiar existență. Cf. Bădescu (2004). „Inima lui Stalin” este porecla pe care muncitorii necalificați din minerit o dau lopeții de mari dimensiuni cu care sunt încărcate, manual, cărucioarele de scos minereul. Porecla datează din perioada comunismului incipient, dar munca manuală, lopata și porecla ei au supraviețuit mai mult de jumătate de secol. Din motive de comoditate a analizei, precum și din motive ideologice, economiile planificate ale lagărului socialist au fost identificate cel mai adesea cu un capitalism „de stat”. Cf. (2002). Decretul-lege
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Bucur) (reproducere după „Zona etnografică a colinelor Tutovei”) După treierat urma vânturătoarea, operațiune prin care cerealele, adunate cu împingătoare sau greble, se vânturau manual, separându-se semințele de pleavă și de praf. Pentru aceasta, cerealele erau aruncate în sus cu lopata (când bătea vântul); boabele cădeau vertical, iar pleava era spulberată de curenții de aer. Era o treabă migăloasă și mizerabilă. Lucrul la batoză era o activitate care se executa în echipă. Se uneau, în acest scop, rude sau cunoștințe, pentru că
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
gropilor se ridicau, uneori, glugi de ciocani sau căpițe de paie, în același scop, dar și pentru a feri bucatele de eventualii prădători, căci de ăștia au fost în toate timpurile. Fig. 3 Unelte și ustensile agricole: 1 - coasă; 2 - lopată; 3 - îmblăciu; 4 - traglă; 5 - furcoi; 6 - mătură pentru arie; 7 - jug; 8 - plug de lemn; 9 - tânjală. (reproducere după „Zona etnografică a colinelor Tutovei”) După război, odată cu cooperativizarea agriculturii, lucratul pământului și culesul roadelor cu mijloace tradiționale au fost
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
tătărăsc și cu lâna roșie în jurul ochiului bolnav, se spunea descântecul astfel: „Mă sumecai, mă mânecai/ Duminică dimineața mă sculai/ Și mam dus la Lunaia/ Să-i deschid albeața/ Albeața prin deochi/ Albeața prin pocitură./ Cu mătura o mătur,/ Cu lopata o arunc,/ Cu lână roșie o șterg./ Ce stai Lunaie cu părul zburlit,/ Cu ochiul tulburat?/ Că la Ileana oi alerga/ Cu mătura te-oi mătura/ Cu lopata ți-o arunca/ Și Lunaia să rămâie/ Curată și luminată/ Ca argintul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
albeața/ Albeața prin deochi/ Albeața prin pocitură./ Cu mătura o mătur,/ Cu lopata o arunc,/ Cu lână roșie o șterg./ Ce stai Lunaie cu părul zburlit,/ Cu ochiul tulburat?/ Că la Ileana oi alerga/ Cu mătura te-oi mătura/ Cu lopata ți-o arunca/ Și Lunaia să rămâie/ Curată și luminată/ Ca argintul strecurat/ Ca Maica Domnului ce te-o lăsat/ Ea cu gura te-o descânta/ Dumnezeu leac ți-a da’’. O altă variantă de descântec de „deochi” a fost
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fir de busuioc și unul de lână roșie. În timp ce plimba banul în jurul ochiului bolnav, firele de lână și de busuioc, ea spunea astfel: „O plecat nouă fete surori/ În straie bini păstrati/ Cu mânecili suflecate/ Cu nouă săpi/ Cu nouă lopeți/ Cu nouă mături./ Nimeni nu le-o văzut/ Nimeni nu le-o auzit/ Numai Maica Domnului/ Din înaltul cerului/ Le-o auzit și le-o întrebat:/ Unde ați plecat voi, nouă fete surori/ În strai bini păstrati/ Cu mânecili suflecati
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
le-o văzut/ Nimeni nu le-o auzit/ Numai Maica Domnului/ Din înaltul cerului/ Le-o auzit și le-o întrebat:/ Unde ați plecat voi, nouă fete surori/ În strai bini păstrati/ Cu mânecili suflecati/ Cu nouă săpi/ Cu nouă lopeți/ Cu nouă mături?/ La fântâna lui Iordan/ Cu săpile s-o săpăm/ Cu lopețile s-o rânim/ Cu măturile s-o măturăm./ Nu vă duceți la fântâna lui Iordan/ Vă duceți la Marțolea/ Să-i săp s-o măturați/ Marțolea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Le-o auzit și le-o întrebat:/ Unde ați plecat voi, nouă fete surori/ În strai bini păstrati/ Cu mânecili suflecati/ Cu nouă săpi/ Cu nouă lopeți/ Cu nouă mături?/ La fântâna lui Iordan/ Cu săpile s-o săpăm/ Cu lopețile s-o rânim/ Cu măturile s-o măturăm./ Nu vă duceți la fântâna lui Iordan/ Vă duceți la Marțolea/ Să-i săp s-o măturați/ Marțolea să rămână curată și luminată/ Ca argintul strecurat/ Ca Maica sa din cer ce
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fântâna lui Iordan/ Vă duceți la Marțolea/ Să-i săp s-o măturați/ Marțolea să rămână curată și luminată/ Ca argintul strecurat/ Ca Maica sa din cer ce a lăsat ați albeața de pe ochi/ Cu săpile s-o săpați/ Cu lopețile s-o râniți/ Cu măturile’’. Când cineva avea dureri de cap, se ducea la Ioan Guțu care descânta de „deochi”. Acesta, frecând ușor cu mâinile pe frunte spre tâmple, spunea descântecul următor: „La cea tufă de urzică/ Șăde-o fată despletită
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
bolii era aceea că persoanei respective i s-a făcut „de ursită”. Persoana astfel bolnavă trebuia descântată de strânsul frigărilor, astfel ea putea muri. La acest descântec se folosesc nouă fiare în miniatură, prinse pe o verigă, printre care o lopată, un topor, sfredel, suliță, hârleț, coasă și secere. Asemenea fiare de descântec erau confecționate de către cei mai pricepuți fierari: Ion Anton din Satu Nou, Jenică Chirilă și Costică Buingiu din Tarnița sau Cezar Ojog din Gloduri. Pentru descântat, se punea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
irealul: „Puteam să mă-nec dacă nu era el...”, • aproximația: „... Feciorul putea să aibă peste patruzeci de ani, fata cel mult douăzeci.” (L. Rebreanu) • concesia: „Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfarămi... orice-ai spune, Peste toate o lopată de țărână se depune.” (M. Eminescu) • sau dezaprobarea față de alegerea făcută în realizarea unei acțiuni: „Puteai să te duci dracului cu românul și cu muntele tău cu tot.” (C. Hogaș) Din punct de vedere morfologic, capacitățile flexionare ale semiauxiliarului a
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
deloc.” Observații: Prepoziția-morfem a a infinitivului poate lipsi din sintagma infinitivului în două cazuri: • când infinitivul urmează verbului a putea (regional, și verbului a ști): „Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfarămi, orice-ai spune, Peste toate o lopată de țărână se depune...” (M. Eminescu) „Eu nu cânt că știu cânta...” • când infinitivul este precedat de un pronume sau un adverb relativ: „...norocul îți râde din toate părțile și nu ai de ce fi supărat.” (I. Creangă) „Și pentru băiat
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dispensează de elementul joncțional, mai ales dacă marca identității sale specifice este fixată, la nivelul predicatului, de prezența unui semiauxiliar de modalitate; în versurile eminesciene: „Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfarămi, orice-ai spune Peste toate o lopată de țărână se depune.” (M. Eminescu) propozițiile Poți zidi o lume-ntreagă și poți s-o sfarămi realizează funcția de circumstanțial concesiv. UNITĂȚI SINTACTICEtc " UNIT|}I SINTACTICE" Primele două ediții (1954 și 1963 ) ale Gramatica Academiei identifică, în interpretarea sintaxei
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de plecare în subiect, când verbul este predicat), descrisă de conținutul lexical al termenului (grupului de termeni prin care se realizează, introduce două coordonate, reprezentând conținutul său funcțional): • a obiectului pasiv, cu existență anterioară desfășurării acțiunii verbului: „Mi-am împlântat lopata, tăioasă în odaie. Afară bătea vântul. Afară era ploaie.” (T. Arghezi) • a obiectului-rezultat, cu existență posterioară sau simultană acțiunii verbului: „Și mi-am săpat odaia departe subt pământ. Afară bătea ploaie. Afară era vânt.” (T. Arghezi) Observații: Dacă verbul își
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
d. multiplu: „Să nu spun minciuni, dar poate se îmbogățise însutit și înmiit, de când a venit Chirică în slujbă la dânsul.” (I. Creangă, 175) Circumstanțialul modal de conformitate a. simplu; se realizează prin: • substantiv: „Ai putea să lepezi cârma și lopețile să lepezi, După propria lor voie să ne ducă unde repezi.” (M. Eminescu, I, 155) b. propozițional (circumstanțiala modală de conformitate): „Dacă s-ar proceda în conformitate cu ceea ce spune legea, ar trebui să mi se dea un an de concediu recuperare
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ironie...” (M. Preda, Cel mai iubit..., III, 169) Prepoziția ca este marcă a circumstanțialului de mod calitativ numai dacă este totodată și semn al unei comparații stilistice: „Zilele albe, iată, au început să plece Ca niște bărci tăcute, pornind fără lopeți.” (T. Arghezi, 356) Cu excepția prepoziției asemenea, care cere cazul genitiv sau, în forma asemene, cazul dativ: „Nu e nimic și totuși e / O sete care-l soarbe, E un adânc asemene / Uitării celei oarbe.” (M. Eminescu, I, 176), toate celelalte
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se exprimă prin juxtapunere. Identitatea sa sintactică este asigurată în aceste enunțuri de: • existența unui verb semiauxiliar de modalitate (a putea), în structura predicatului compus: „Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfarămi... orice-ai spune, Peste toate o lopată de țărână se depune.” (M. Eminescu, I, 134) • situarea verbului-predicat al concesivei la conjunctiv, fără morfemul să, iar a propoziției în fața regentei: „Tu vrei un om să te socoți, / Cu ei să te asameni? Dar piară oamenii cu toți, / S-
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
temporare (ambalaje de transport), în vederea încărcării în mijloacele de transport. Dispozitivele hidraulice de ridicat, montate pe tractor, permit manipularea paletizată a produselor, care ridică mult productivitatea și eficiența. Pentru produsele manipulate în vrac se pot folosi și benzi transportoare, elevatoare, lopeți mecanice, care depind însă de sursa de energie electrică trifazică. Organizarea transportului va urmări trasee scurte, fără staționări, pe drumuri cât mai corespunzătoare. Transportul produselor se efectuează în intervalul planificat, cu mijloace diferite, după posibilități. Ambalajele se ancorează bine, acoperindu
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
aceste suluri care se fac praf și pulbere, aceste papirusuri fărâmițate sunt niște fapte care țin de noroc sau de întâmplare. Prima arheologie care permite accederea la aceste comori e clasică; ea presupune identificarea locului, șantierul, săpăturile efectuate întâi cu lopeți și cazmale, apoi cu mistria și cu stiletul, în sfârșit, cu pensula și pensonul. Îngropate ca niște morți care așteaptă momentul ieșirii la lumină pentru a vorbi din nou, aceste fragmente apar câteodată din casa vreunui patrician care avea și
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]