1,901 matches
-
violentă cu urmări directe sau indirecte. Dincolo de violența izolată cotidiană am putea spune există o violență generalizată al cărui corolar este starea de război pe care Grigore T. Popa o definea ca fiind „violența organizată și ura sistematizată, În care lozincile urii și ale discordiei Înlocuiesc rațiunea și Înțelegerea prin bună Învoială” (Reforma spiritului, ediția 2002, pg 260-261). Tendința de a asimila violenței manifestări ca impolitețea, desconsiderarea, ironia, lipsa de respect, depășește cu mult cadrul violenței. Am putea reține de aici
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
longevitate impresionantă, care poate compensa o moarte fragedă. E unica logică. Stupidă și aplicabilă doar în feudalismul retardat al României. februarie 2002 Mareșalul la peluză Suporterii dinamoviști au fost amendați pentru arborarea portretului lui Ion Antonescu și pentru scandarea unor lozinci rasiste la adresa rivalilor în partida cu Rapid. Au știut ei cine e Antonescu? Există vreo paralelă între istorie și violență? Dacă în România s-a înfiripat un fenomen ultras, atunci el se confruntă cu drama de a expira jeturi de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
aducea în sprijinul său creșterea economică și a nivelului de trai pe care le obținuse guvernarea sa din 2001-2004 și ataca credibilitatea adversarilor săi politici prin rememorarea eșecurilor economice ale guvernării 1997-2000. Cealaltă mare tabără politică, Alianța D.A., a cărei lozincă electorală a fost „Să trăiți bine!”, își propunea obiective similare de creștere a prosperității și ataca credibilitatea adversarilor săi politici cu acuzații de corupție. Nici unul dintre programele politice și de guvernare puse în dezbaterea electorală nu era, însă, unul de
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
creierului” de „munca fizică”. Prin anii ’70, neomarxiștii au făcut din această analiză o critică importantă a întregului sistem capitalist de producție (Braveman. 1974, pp. 70-84). În 1990, imediat după victoria Revoluției, muncitorii români au făcut din această diferență o lozincă politică, în forma „Noi muncim, nu gândim!”, care exprima opoziția lor față de intelectualitatea, deopotrivă umanistă și tehnică, ce încerca să obțină o poziție de superioritate politică în noua societate românească. Lozinca a fost masiv ridiculizată în toată perioada tranziției - de către
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Revoluției, muncitorii români au făcut din această diferență o lozincă politică, în forma „Noi muncim, nu gândim!”, care exprima opoziția lor față de intelectualitatea, deopotrivă umanistă și tehnică, ce încerca să obțină o poziție de superioritate politică în noua societate românească. Lozinca a fost masiv ridiculizată în toată perioada tranziției - de către intelectuali, desigur -, însă ea exprima o opoziție reală pe care organizatorii socialiști ai producției au înțeles-o ceva mai bine decât intelectualii români de după 1989. Căci logica socio-politică internă a socialismului
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
regulă, una de cooperare. Capitalul autohton, chiar în etapele sale incipiente, a privit capitalul străin ca pe un competitor indezirabil. În măsura în care a putut influența opinia publică, a sprijinit atitudinea naționalistă atât de clar formulată în primele luni de după revoluție prin lozinca „Nu ne vindem țara!”. În măsura în care a putut influența politicile guvernamentale, s-a străduit să inventeze obstacole legale și administrative în calea pătrunderii capitalului străin. Motivul pentru care capitaliștii autohtoni nu s-au grăbit să-i privească pe reprezentanții capitalului străin
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
caracterizată prin câteva trăsături definitorii. Prima și cea mai importantă se referea la sursa problemelor economiei românești socialiste și la direcția rezolvării acestora. Problema consta în subordonarea politică a tehnocrației industriale, iar soluția consta în autonomizarea acesteia în raport cu puterea politică. Lozinca neoliberală cu privire la „retragerea statului din economie” era înlocuită cu lozinca postcomunistă a „retragerii politicii din economie”. Aceasta trebuia să fie totală, în vreme ce retragerea statului din economie, echivalentă cu alocarea resurselor prin intermediul pieței, în opoziție cu alocarea resurselor prin intermediul statului, urma
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
se referea la sursa problemelor economiei românești socialiste și la direcția rezolvării acestora. Problema consta în subordonarea politică a tehnocrației industriale, iar soluția consta în autonomizarea acesteia în raport cu puterea politică. Lozinca neoliberală cu privire la „retragerea statului din economie” era înlocuită cu lozinca postcomunistă a „retragerii politicii din economie”. Aceasta trebuia să fie totală, în vreme ce retragerea statului din economie, echivalentă cu alocarea resurselor prin intermediul pieței, în opoziție cu alocarea resurselor prin intermediul statului, urma să mai aștepte. Dar tehnocrația industrială era pe deplin conștientă
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în realitate nu doar o gubernie rusească, ci să nu mai fie obiect de jinduire românească și chiar de agitație, și să fie organic unită cu restul Rusiei“ <footnote Ibidem. footnote> . Pericolul românizării rușilor din Basarabia sub stăpînire rusească era lozinca autorităților, care se temeau nu de românizarea moldovenilor, ci de redeșteptarea conștiinței naționale a moldovenilor, fenomen care nu putea întîrzia prea mult. La începutul veacului al XX-lea, publicația „Moldovanul“, care apărea săptămînal la Chișinău între ianuarie 1907 și octombrie
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
comunei Godinești). Din 1924 și până în 1949, comuna Oncești a aparținut de județul Tecuci, plasa Stănișești, apoi la raionul Zeletin (cu sediul în comuna Răchitoasa, până în 1952, când s-a mutat la Podu Turcului), reg. Bârlad. Din 1955, com. Oncești (Lozinca) alcătuia satele Tarnița, Satu Nou, Onceștii Noi, Dealu Perjului, Taula, Onceștii Vechi și Bărboasa. Număra 3.524 de persoane, dintre care 1.759 sub 18 ani și 1.865 peste 18 ani. În 1960, se desființează raionul Zeletin și comuna
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Noiembrie”, de 230 ha și la Bărboasa G.A.C. „Cel de-al treilea Congres”, de 166 ha (aceasta s-a unit, ulterior cu cea de la Dealul Perjului), conform unei situații trimisă Direcției agricole raionale Bacău de către Sfatul popular al comunei Lozinca (numele de atunci al comunei), la data de 28 ianuarie 1961. În 1962, întreaga suprafață agricolă era comasată în G.A.C.-uri. În 1965 patrimoniul Cooperativei Agricole de Producție era de 7,5 milioane de lei, iar în ultimul deceniu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
bucăți. Cele 127 de hectare de vie hibridă cu varietăți de nohan, zaibăr, busuioacă și conder dădeau în medie, peste 9.000 kg de struguri la hectar. La data de 28.01.1962, cele trei gospodării agricole comunale din comuna Lozinca dețineau următoarele suprafețe de teren înscris la cerere, de bună voie, precum și prin Decretele 115/1959 și 294/1951, după cum urmează: G.A.C. „Victoria Socialismului” - 426 de hectare, G.A.C. „7 Noiembrie” -230 de hectare și G.A.C. „Cel de-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
asemenea au fost confiscate), dintre care doar 2 mori mai funcționau, restul de 3 fiind distruse și predate la I.M.C. Bârlad. În anul 1945 au fost împroprietăriți 124 de locuitori, dintre care 64 săraci și 60 mijlocii. În 1962 comuna Lozinca dispunea de 3.821 ha, din care 3.449 ha agricol, iar din acesta 2.361 ha arabil, revenind în medie 2,76 ha pământ arabil pentru o familie (la acea dată comuna număra 2978 de locuitori). Pe atunci existau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
s-au practicat și au evoluat în strânsă legătură cu pădurea. Extinderea terenurilor cultivabile se făcea prin defrișări succesive. Numeroase sunt toponimele care amintesc de existența unor pâlcuri de păduri mici cu numele de Rediu. Altele, cum sunt Lazu sau Lozinca, vorbesc de tehnica lăzuirii 1 prin care s-a făcut defrișarea. Ca urmare a dispariției pădurilor, locul rămâne încă multă vreme cu rădăcini și cioate, având denumiri cum ar fi: Cioatele, Butucărie sau Rădăcinești. În urma acestor defrișări se obțineau „curăturile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dezvoltării albinăritului. La acestea a contribuit și clima temperată care îngăduie ieșirea normală a albinelor „la lucru”, ca și iernatul stupilor în aer liber sau în locuri amenajate, cunoscute sub numele de prisăci (la nord de Tarnița, la nord de Lozinca, în sudul Pădurii Siliștea, la fundul Bărboasa, pe Valea Iepei, Taula și Dealu Perjului). Recoltarea mierii din stupii naturali - fază premergătoare domesticirii albinelor, a fost o îndeletnicire practicată de așa-zișii „vânători de albine sălbatice”, cunoscuți pe la noi sub
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se spărgeau și peștele era dus cu apa. În Tarnița, oamenii își amintesc de morile de apă de pe Berheci: cea a strămoșilor lui Vasile Avram - la podul de la Capraru, cea de pe pârâul din spatele casei lui Ion Chirilă ori cea de la Lozincă - pe Berheci - punctul „Podu Morii”. La sfârșitul secolului al XIX-lea se consemnau, în evidențele iazurilor de pește din zonă, două la Burdusaci, 3 la Chiricești, 5 la Colonești, 7 la Deleni, 3 la Stănișești, iar la Bărboasa un râmnic
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
izvorăsc pârâiașele Leaua și Tărăbuț și ajunge în Satu Nou. Aici este întâmpinat de pârâiașul Cursa în dreptul locuinței Porcos, apoi părăsește această așezare salutând la est pârâiașul Valea Ghețului. În dreptul locuinței lui Petru Lehăduș își anunță prezența pe raza satului Lozinca, pârâiașul valea Iepei, ce traversează șoseaua prin apropierea locuinței Carp S. Berheciul, ajungând pe teritoriul satului Lozinca, la punctul „Podul Morii” se îmbrățișează cu Dunavățul și împreună primesc pe dreapta pârâul Toplița, iar pe stânga, în Dealul Perjului, Pârâiașul Repedea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
locuinței Porcos, apoi părăsește această așezare salutând la est pârâiașul Valea Ghețului. În dreptul locuinței lui Petru Lehăduș își anunță prezența pe raza satului Lozinca, pârâiașul valea Iepei, ce traversează șoseaua prin apropierea locuinței Carp S. Berheciul, ajungând pe teritoriul satului Lozinca, la punctul „Podul Morii” se îmbrățișează cu Dunavățul și împreună primesc pe dreapta pârâul Toplița, iar pe stânga, în Dealul Perjului, Pârâiașul Repedea. Înainte de a părăsi teritoriul comunei Oncești, Berheciul primește pârâiașul Taula ce străbate de la nord-est la sudvest Valea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cele mai vechi timpuri. În cadrul problemelor pe care le ridică studierea diferitelor aspecte de cultură materială de la sfârșitul epocii bronzului din Moldova, între anii 1960-1965 s-au întreprins unele săpături de mai mare amploare în bazinul Berheciului, în zona Lozinca - Bărboasa. Lucrările au fost coordonate de către un colectiv în fruntea căruia se aflau cercetătorii istorici Marilena Florescu și Viorel Căpitanu. Cu prilejul cercetărilor de suprafață efectuate între anii 1959-1964, profesorul Viorel Căpitanu a identificat așezări aparținând culturii Noua, la Bărboasa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pe Simion Movilă. Din relatările călătorilor străini reiese că satele din zona Bârladului, în anul 1612, erau aproape în întregime distruse și jefuite, iar la 1661 au fost bântuite de ciumă. Încercarea pe Ceramică prefeudală sec. VIII-X: 1-2 Lichitișeni; 3 - Lozinca; 4 - Lespezi, Homocea; 5-6 Bâtca - Oituz; 7 - Rădeni (reproducere după revista ,,Carpica’’) care a întreprins-o Dimitrie Cantemir, voievodul-cărturar al Moldovei, de a pune pavăză țării închinând-o rușilor prin tratatul semnat cu țarul Petru cel Mare în 1711, s-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu dragoste părintească. Foștii elevi îi păstrează gânduri de dragoste, respect și recunoștință. Gheorghe Gălățanu-Profesor de matematică la școala cu clasele I-VIII și director coordonator al scolii din Oncești între anii (1982-2003) (născut la 4 aprilie 1946, în comuna Lozinca, jud. Bacău), Un fapt consemnat la această pagină nu poate fi de prisos! Întâmplarea și curiozități profesionale m-au condus să asist cândva, la furia directorului Gheorghe Gălățanu împotriva colegilor de la școala Tarnița, scenă care mi s-a părut de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pasivă: „«Geniu pustiu» a fost tipărit în ediția Minerva a „autorilor clasici” ca roman „inedit” de către d. I. Scurtu.” (G. Ibrăileanu, 141) „Își luaseră pâine cu ei și pălincă Și niște slană de anul trecut Învelită-n ziarul dominat de lozincă Și pe deal oțelarii parcă mergeau spre trecut.” (A. Păunescu, Iubiți-vă..., 177) • adjective cu sens pasiv; adjective derivate cu sufixul -(a)bil36: În felul acesta, ideea nu mai este contestabilă de nimeni. În plan semantic, limita exterioară, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lor - așa cum consideră că s-au petrecut lucrurile, de exemplu, Marx, a cărui analiză a dezvoltării formelor valoare este și ea evocată de autor. Însă, voind să contribuie la progresul dezbaterii, autorul sfârșește prin a face anumite concesii unor vechi lozinci. De exemplu, el pare adesea că acuză moneda de a fi răspunzătoare pentru crizele economice și pentru alte malversații, ceea ce amintește de critica marxistă a acumulării de capital, după care goana oamenilor după avere are consecințe nefaste. Cu toate acestea
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
socialist, după aceasta, nu mai era în nici un fel suficientă. Se poate presupune că Verdeț, care a încercat chiar imediat după căderea lui Ceaușescu să constituie un nou guvern comunist, avea în minte un asemenea program. • Un socialism „adevărat”/reformat. Lozinca fundamentală a acestei orientări era: socialismul de tip sovietic - cu atât mai mult cel ceaușist - a deformat „adevăratul socialism”. Experiența ultimelor decenii declanșase în lumea comunistă un proces de cristalizare a unei noi ideologii comuniste, aflat însă de-abia la
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
cuvînt În rusește. Soluția propusă era rusificarea acestora: . Sarcina autorităților administrative era să slăbească dominanta etnică românească a Basarabiei, de aceea opuneau pe moldovean lui român, vorbind despre pericolul românizării rușilor: . Pericolul românizării rușilor din Basarabia sub stăpînire rusească era lozinca autorităților, care se temeau nu de românizarea moldovenilor, ci de redeșteptarea conștiinței naționale a moldovenilor, fenomen care nu putea Întîrzia prea mult. La Începutul veacului al XX-lea, publicația Moldovanul, care apărea săptămînal la Chișinău Între ianuarie 1907 și octombrie
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]