2,384 matches
-
pentru a sugera că într-o zi cu întunericul se poate sfârși, făcând loc luminii, nu se știe însă de când noaptea a coborât peste pământ și oameni. Nu păcatul adamic constituie grava noastră pierdere, ci fausticul conștient al vinderii, de dragul lumescului, a sufletului căreia divinitatea supremă îi dorește întoarcerea în matricea din care l-a desprins, dăruindu-l trupului, templul creației sale. Acolo unde este pustiu este și meditație, este un loc al întâlnirilor lumilor în dimensiuni. Faptul că „omul începuse
ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ ASTFEL de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346169_a_347498]
-
-l concureze pe Icar, personajul din mitologia greacă? Cum a ajuns el, semenul nostru să țese pe cer drumuri - arătate nouă, de jos, prin păienjenișul fumuriu al gângăniilor metalice -, sfidându-l pe Creatorul Universal?! Oare nu e obrăznicie aspirația fiilor lumești către lăcașurile Tatălui Ceresc?! Experiența Turnului Babel nu le-a fost de-ajuns urmașilor lui Adam?! Mi-au încolțit aceste întrebări-mirări acolo sus, la zece mii de metri, unde mă simțeam mai aproape de cer decât de pământ, atunci când ferestrele deschise jos
NOTIŢE DE CĂLĂTOR CONJUNCTURAL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 498 din 12 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356233_a_357562]
-
Doamne,ce mult ne iubești! Doamne,cum le rabzi pe toate? Nu e Crucea Ta,e-a noastră! Și-ncărcată-i de păcate, Pentru noi , Te-mpung în coastă! Cu scuipări și cu jigniri, Fără s-ai vreo vină, Arătând lumeștii firi, Calea spre Lumină! Plânge Maica iar sub cruce, Cu lacrimi de mamă, Domnul către iad se duce, Morții,cerând seamă! Iartă-ne pe toți,Cuvinte, Noi Te-am răstignit! Fraților,luați aminte, Să iubim cum ne-a iubit! Tu
PLÂNGE GOLGOTA! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368825_a_370154]
-
privești pe mine Cum tremur, strig și gem... Mă simt neînțeleasă, Cum cred că și tu-ai fost: Revoltă, luptă-ntr-una Mă sting, și ce folos? Eu strig si Tu n-auzi Cred că mi-i vocea pală, Răsai Luceafăr Sfînt, Lumescul mă omoară! Referință Bibliografică: Eminescu / Tanea Roman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1958, Anul VI, 11 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Tanea Roman : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
EMINESCU de TANEA ROMAN în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369132_a_370461]
-
Dumnezeu, fără de care sufletul omului se simte singur, abandonat, prins între lumi paralele, ca o eternă carceră din care evadarea este imposibilă. Indiferent dacă această nevoie este ținută mereu vie în intimitatea inimii sale, ori în lumina din privirea ochilor lumești, Dumnezeu este văzut așa după cum ar trebui să fie: un prieten devotat care ajută, sprijină, dar care și ceartă, atunci când e nevoie. Un Dumnezeu-Părinte, pentru care un suflet este mai presus decât întreaga lume. (Referință critică Gheorghe A. STROIA) ***20
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – DECEMBRIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370739_a_372068]
-
Bucură-te, următor plin de sârg al nevoinței pustnicești Bucură-te, fierbinte râvnitor al luptelor mucenicești Bucură-te, vas preacurat, ce ai primit dumnezeiască insuflare Bucură-te, floare sfântă răspândind tainică înmiresmare Bucură-te, înțelepte care ai lepădat deșertăciunea cea lumească Bucură-te, căci în chip tainic ai văzut lumea cea cerească Bucură-te, căci mulțime de înviforări ai potolit Bucură-te, că dorirea cea bună a duhului ți-ai hrănit Bucură-te, că prin dragostea ta sfântă pavăză ne ești
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
ani ca să-mi revin. Și când mi-am revenit,mi-am jurat să nu mă mai îndrăgostesc vreodată. La nevastă-mea, mi-a plăcut felul ei de-a fi,avea grijă de mine,iubește animalele,nu e indiferentă la suferințele lumești. Când se prezintă câte un caz social pe la televizor ,e prima care donează. Are suflet bun ,nu pot să spun că o iubesc ,dar țin destul de mult la ea. - Și totuși ea vrea un pic mai mult de-atât . Poate
CÂND DRACULA ÎȘI VÂRĂ COADA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370904_a_372233]
-
ne-meritului. În labirinturile contradicțiilor lor, în sălașul iubirii de sine și al mândriei, cu caractere și vieți diferite, teologul din mine crede că mulți dintre ierarhi n-au conștientizat și nu conștientizează pasiunea lor pentru slava deșartă a deșertăciunii lumești. În groaznica lor muțenie celestă, marii păstori, constat cu durere că trăiesc într-o teribilă indiferență. Aproape singurul lucru pe care îl au în comun este faptul că fiecare se vrea mai mare decât celălalt. În goana lor după mărire
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369936_a_371265]
-
2016 Rugă Stai clipă cu mine mai mult! Transformă-te-n dulci cuvinte... Să pot să mai țes surâzând, Cu inima versuri și rugile sfinte. Umple-mă cu har ceresc! Doamne, mărește-mi credința! Rupe-mă de tot ce-i lumesc! Deplin îmi sfintește ființa! Oprește timpul ca la !osua! Și soarele îl ține pe cer... Să pot și eu învinge lupta! Că Ești Domn și Dumnezeu! Tu, Părinte al veșniciilor, Dă scăpare din încercare! Pune Tu capăt durerilor! Și dă-
VARA CA UN POEM de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370024_a_371353]
-
cu credincioșii: lingușirea servilă și neroada aroganță. El a cunoscut deopotrivă starea monahicească și pustnicia, de aceea este îndreptățit a face comparația sihastrului cu preotul de mir ce are a se îngriji și de sufletele celorlalți aflându-se în mijlocul ispitelor lumești (cap. 31, p. 174). Preotul se roagă pentru toți cei din Biserică, deci trebuie să fie mai presus de ei din punct de vedere moral. La rândul lor enoriașii aparțin unor diverse categorii: bogați și săraci, culți și ignoranți, tineri
DESPRE VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A PREOTULUI DUPĂ TRATATUL „DESPRE PREOŢIE” AL SFÂNTULUI IOAN GURĂ DE AUR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370406_a_371735]
-
până la urmă : - Iartă-mă Doamne, căci am păcătuit ! Nu-i este ușor aici,viața monahală este total diferită de viața de zi cu zi, dar dacă vrei să te vindeci trebuie să înduri. Așa cum Mântuitorul a îndurat pentru toate păcatele lumești. Cel puțin așa susține teoria și așa se gândise și ea când pășise pragul bisericii din piatră,din secolul al XVII-lea.Însă practica e cu totul altceva ! Slujba de noapte conține multe cântece de rugăciuni și mulțumire ,dar toate
VIAȚA LA PLUS INFINIT (16) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369321_a_370650]
-
o trimitea intenționat. Așa făcuse cu toate celelalte, la un timp oarecare după venirea lor aici. Vroia să le verifice ,să vadă dacă vor reveni,dacă vor cu adevărat ca Dumnezeu să le ierte păcatele sau nu pot rezista tentațiilor lumești ,de care au crezut că se pot îndepărta. - Desigur maică suprioară. O să o fac cu plăcere. „ Să vedem cu cât de multă plăcere ! ” Trecuse un an de când ceruse găzduire la mânăstire. Vroia să își găsească liniștea ,să uite de Micki
VIAȚA LA PLUS INFINIT (16) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369321_a_370650]
-
nimic.El îmi aparține mie, eu l-am adus aici ,e-al meu și nu-l voi mai ceda,repetă amenințător. - Ai cam multe pretenții pentru ...o măicuță. Nu-l mai iubești pe Dumnezeu ? Brusc ,ți-ai amintit că iubirea lumească e mai importantă decât iubirea spirituală ? Mă faci să râd ! Încet,încet, spaima îi trecuse Mădălinei . Era o fire puternică ,renăștea întotdeauna din nimic. - Ascultă-mă cu atenție ,soră Irina ! Nu poți face nimic pentru că vă am la mână . Am
VIAȚA LA PLUS INFINIT (16) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369321_a_370650]
-
ne pierdem în „grijile cotidiene“ și revenim la vechiul mod de viețuire, ce nu mai are ca scop primordial „căutarea mai întâi a împărăției lui Dumnezeu și a dreptății Sale“. Părintele Profesor Alexander Schmemann spunea despre această revenire la viața lumească: „Cu adevărat, trăim ca și când El n-ar fi venit niciodată. Acesta este singurul păcat adevărat, păcatul păcatelor, nesfârșita tristețe și tragedie a noastră. Dacă pricepem aceasta, atunci putem înțelege ce este Paștile, de ce este nevoie de post și ce implică
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
în care Cezarul a dat pace lumii romane. Prigonirea nu este de la mine. Eu o aștept de la alții, și o voi întâmpina în supunere față de voința Tatălui meu, care mi-a arătat calea. De aceea, restrânge-ți puțin înțelepciunea ta lumească. Nu este în puterea ta, de a aresta victima de la picioarele altarului ce ispășesc”. După aceste cuvinte el a dispărut ca un nor luminos, după perdelele pretoriului. Dușmanii lui Iisus s-au adresat în cele din urmă lui Irod, să
RAPORTUL SCRIS DE PILAT, GUVERNATORUL IUDEII, CĂTRE TIBERIU, ÎMPĂRATUL IMPERIULUI ROMAN, IMEDIAT DUPĂ RĂSTIGNIRE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370585_a_371914]
-
între anul 2005 și orizontul anului prezent, 2015, reverberând indiscutabil tot mai înspre profunzimile realului „seismat“, „vulcanic“, ori „riftuit-sacru“ : Cu pumnul pe i, antologie din anterioarele-i volume (București, Palimpsest), 2007; Ferestre pentru labirint (Cluj-Napoca, Ed. Grinta), 2008 („ferestre“, ori lumești, sau ortodoxe / catolice icoane-pe-sticlă, „nesparte“ încă peste trei ani, după cum zice, mai în valea relief-textelor sale); Eu, Nicolae de Ohaba (Cluj-Napoca, Editura Dacia XXI), 2011; Vitralii sparte (Reșița, Editura Tim, ISBN 978-973-696-212-7), 2011; și Piscina cu pioneze Stradivarius (Timișoara, Editura
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
-o și a condus-o. Un fel de „Jurnal teatral” comentat, pornind de la articolele publicate de Vulcan și de colaboratorii săi în revista Familia. Așadar, iată-mă din nou în Casa lui Vulcan (de data asta la... povești literare și lumești cu noul custode al Muzeului, poetul și eseistul Ioan F. Pop, alt literat cu mare drag de povestit și cu multe lecturi interesante pentru mine. Am dorit să mai răsfoiesc câteva numere unde aveam neclarități sau să completez fișele devenite
IOSIF VULCAN ŞI TEATRUL de ELISABETA POP în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370701_a_372030]
-
lasă drum de-ntors; e ca un drum predestinat, destinic. La capătul ei, poarta din fier forjat, curtea generos dimensionată, grădina cu straturi insulare verzi, care amintesc de parcurile japoneze, sculpturi și creații plastice plasate prin colțuri discrete, întrerup firul gândurilor lumești, invitând la reflecție și adăstare. Spațiu aerisit, baie de lumină, liniște absolută; pe scurt: altă lume! Amfitrionii mă întâmpină cu brațele deschise, cu zâmbet plăcut și cuvinte calde. Mă simt ca acasă, ajunsă la liman, după un drum cu emoții
ITHACA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369594_a_370923]
-
nădejdea vieții mele, ținta mea, obiectivul meu Povestea Crucii s-o spun la toti, călător singuratic, Oricărui om, oricărui suflet. Nădejdea și puterea inimii mele vin direct de la Cruce. Prieteni îmi sunt aceia ce și-au întors ochii de la bogățiile lumești, Ei caută cu hotărâre Împărăția Tatălui, Așteaptă venirea Domnului Isus și părtașia oamenilor sfinți. Fie că Domnul slavei, ce a îndurat tortură pe Cruce Pentru păcatele mele și pentru păcatele tale, Să-și reverse harul și milă Să asupra noastra
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369627_a_370956]
-
senatorial, stă tolănit la ședințele de guvern, își face unghiile (de plictis) la Cotroceni, mai întoarce, în joacă, o filă de dosar la agențiile statului, toarce la fumoar pe la sediile partidelor politice parlamentare. Are, cum s-ar spune, treabă. Puterea lumească, puterea politică, asta îl atrage irezistibil. Și nu numai pe el, ci și pe întreaga cohortă de oameni puși în slujba țării, a interesului public, a bunului mers al lucrurilor - local, național, european, euro-atlantic, planetar. Cu toții sunt animați de bune
ACUM ESTE VREMEA ALEGERII, A CERNERII ŞI A DISCERNERII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369716_a_371045]
-
colivia-i plină de venin și să te folosească ca pe un pion pe tabla de șah. Cu mine nu i-a mers, Nu am căzut în capcana ei de cașcaval ca șoarecul naiv; Am ales liberatatea, sărac de bogățiile lumești, dar liber și scârbit de ghearele mincinoase ale deșertăciunii. Umbra pierdută În colț se vede umbra lunii, o umbră ce pare a se pierde în argintul plin de miasma ceții verzi de pădure și eu cu gândul la tine mă
UMBRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368047_a_369376]
-
foarte importante, cu aceeași acuratețe, subliniind implicarea fiecărei părți. Și scenele de dragoste pură dintre Ahava și Jean sunt de o candoare înălțătoare și de un inefabil proprii firilor sensibile, departe de scenele romanțioase și vetuste care vizează doar plăceri lumești, oricare ar fi ele. Autoarea evocă drama Poloniei din septembrie 1939 când a fost „atacată și mutilată de germani din vest și de ruși din est”, și a fost efectiv „ștearsă de pe hartă și înghițită de cele două mari puteri
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
Zâmbește dintr-o oglinjoară interioară, Mangâie chiar de-i pe-un picior - gropară.. Bărbatul ce mare nerod ar fi ajuns, De n-ar fi tare și-n delicatețe pătruns, De toate gesturi sau priviri delicatești, Să uite între toatele uitări lumești...! Să uite între ale-i toate lui frământări, De toate acele lui negre compactări, Nu de câtă viață e într-o îmbrățișare, Ci pe când tot își iubește a lui iutare..! Chici cine/ce-i..? Referință Bibliografică: Gând de frumusețe.. / Valerian
GÂND DE FRUMUSEŢE.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368281_a_369610]
-
o construise. Își construiseră alții în jur, având nevoie să o ridice și pe a lui, tocmai pentru că se simțeau dependenți și nu aveau cum să neglijeze influența Bisericii la populație, ceea ce însemna și electorat. I s-au acordat onoruri lumești, adularea, concesiile și onorarea promptă a cerințelor adresate guvernării. Satisfacțiile a ceea ce câștiga pentru cinul său de la penibilii politicieni erau atât de mari încât, într-o asemenea situație, cine n-ar vrea să evalueze și să se bine convingă cât
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
ai guvernanților care nu erau prea siguri pe ei. Dacă nu ca împotrivire, care nu stă bine blândeții arhierești, măcar ca încercare de a-și autoconfirma certitudinile influenței pe care ajunsese să o dețină în noua orânduire. Un cântar strict lumesc prin care se uita tot ce trebuie să fie hieratic în universul credinței, bazat pe conștiința nimicniciei celor lumești. Prea Fericitul nu mai era seraficul arhipăstor, ci doar omenescul întâistătător care se alinta și cu plăcerea de a-și permite
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]