1,553 matches
-
frig. Ochii priveau fix la perdeaua murdară ce se depărta încet, puțin câte puțin, pierzându-se în ceața ce începuse s-o învăluie. A întins mâna să se prindă de pervaz dar nu a mai apucat. L-a simțit cum lunecă pe sub palmă, la fel ca și zidul ce-și apăsa asperitățile pe vârful degetelor ei. A mai apucat să pună palma pe podea, ca ultim gest conștient, înainte de a cădea. Întunericul ce a cuprins-o brusc, a înfricoșat-o pentru
EPISODUL 4, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379680_a_381009]
-
umbre neconturate , Privirea adunata-n gând e prinsă De-aceleasi amintiri înnourate . Răsună tăcerile cu suntele pe care Aș vrea mereu să le ascult , Să le păstrez ,să nu le pierd în zare , Rătăcind cu aripi învinse prea mult. Șoaptele luneca pe pleoapele tale , Iar sunetele rasuna-n același ecou, Numai rătăcim demult pe-aceeasi cale , Străini suntem în timpul prezent și nou . Se zbate-n fiecare sunet o aripă învinsă Acolo unde cântecul arde mocnit ... Și te-asteptam cu privirea stinsa
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]
-
invinsaDescifrand la orizont umbre neconturate ,Privirea adunata-n gând e prinsaDe-aceleasi amintiri înnourate .Răsună tăcerile cu suntele pe careAs vrea mereu să le ascult ,Să le păstrez ,să nu le pierd în zare ,Rătăcind cu aripi învinse prea mult.Soaptele luneca pe pleoapele tale , Iar sunetele rasuna-n același ecou,Numai rătăcim demult pe-aceeasi cale ,Străini suntem în timpul prezent și nou .Se zbate-n fiecare sunet o aripă invinsaAcolo unde cântecul arde mocnit ...Și te-asteptam cu privirea stinsaIn clipă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]
-
de noapte, ești predispus la visare, iar sufletul poate accesa ușor alte dimensiuni. Discul de lumină al lunii se strecoară printre coroanele înalte ale arborilor japonezi din curtea vecinului. Fereastra mea este orientată spre Est, iar luna, se pare, că lunecă spre mine...parcă ar fi o balerină, ce execută un dans lent pe patinoarul cerului. Uneori, pare un ochi uriaș de lumină, ce mă privește printre ramurile încărcate de flori exotice. Când depășește vârfurile arborilor, arătându-mi-se în toată
CRAIUL ÎNDRĂGOSTIT de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/375744_a_377073]
-
În noaptea de Sfântul Andrei Cerul mă scrutează cu ochi de genuni din întuneric, fără margini magnific pictat cu miliarde de stele scântei. Din înalt luna cu palida-i față ascunsă jumătate de umbrele ei privea încruntată Te văzuse iubite lunecând afară din castelul tău de iluzii și gând furișându-te șerpește, căutând ascunziș în unghiurile secrete ale umbrelor ei cu ochii-ți de sfinx ce scrutau din înalt m-ai zărit otrava dulce a iubirii în inima mea poeme neliniștite
ZBURĂTORUL CU PLETE DE ARGINT( FACE DIN PRIMUL MEU VOLUM DE POEZII ÎN CURS DE APARIȚIE ) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379310_a_380639]
-
sălbatic ce crește peste stânci montane și creste. Ochii mei ferestre de spirit deschise spre zare trimit șuvoi de văpaie Otravă dulce, mortală de iubire păgână și șoaptele unui antic descânt. Din spatele palidei luni din castelu-i de iluzii și gând lunecând cu trup unduios de felină se furișa fantomatic Zburătorul cu plete de argint înhăma caii Pegasus la Carul Mare parcat într-un colț al bolții cu stele arzând desfășura peste genuni infinite scară din raze de argint cobora în caleașca
ZBURĂTORUL CU PLETE DE ARGINT( FACE DIN PRIMUL MEU VOLUM DE POEZII ÎN CURS DE APARIȚIE ) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379310_a_380639]
-
soioasă a scaunului abia de-o clipă eliberat tare tare mă mai bucur că mi l-ai luat răsună strident prin aburul răsuflărilor grele glasul copilului de alături ce-și agită frenetic prin fața ochilor pistolul de plastic și privirea îmi lunecă peste zâmbetul obosit al mamei până când reușește să se agațe cu nădejde de minunata pată de culoare stacojie ca o rană proaspătă a pistolului ce se leagănă se răsucește hipnotizant în sus în jos precum flash-ul bilei strălucitoare a
STACOJIU de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/374153_a_375482]
-
unei iubiri în care libertatea își limpezește calea vie. Pietre albe și cenușii rămân deoparte și de alta a drumului, ca într-o procesiune a gândurilor și încercărilor trăite și netrăite. Sunt în mine cratere profunde în care las să lunece amintirile, deopotrivă frumoase și umbrite de bucurie și durere, de râsetul clovnului și de zâmbetul înghețat al păpușii cu ochi cenușii. Sunt în mine spații înguste și largi în care bucuria împinge durerea. În bolul alchimic cântecul se naște sub
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374114_a_375443]
-
puterea de-a striga, Tu înmuiai condeiul în pasta resemnării Și semnătura ta o imprimai uitării. Adulmecai mireasma sărată-a fericirii, Iertând "greșitul" care, de dragul amăgirii, Stârnea în pieptul tău furtuni istovitoare De doruri mai nebune decât arcușul care Îți luneca pe coapse, fiindu-i tu vioară, Cântând înfiorată a nu-știu-câta-oară Și câte vise noi le-ai stins când se nășteau... Neîncepute încă, virgine-ți apuneau... Pe așternut de frunze din toamna ta târzie Ți-ai odihnit durerea a ce n-
SACRIFICIU de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362163_a_363492]
-
tandră și atrăgătoare devine de nerecunoscut”. Suzy, a patra experiență îl dezmăgește și mai rău. După cum Eugen Simion spune: „Feminitatea ei se bazează pe o continuă fugă de indentitate. Nu e trufașă și n-are crize de demnitate, existența ei lunecă la suprafața evenimentelor, fără mari traume. Suzy ascunde însă adevăratul ei statut conjugal și lipsa ei de curaj, explicabilă altfel, provoacă un deznodământ grav”. La capătul a patru experiențe amoroase catastrofale care l-au implicat existențial în chipul cel mai
DRAMA EROTICĂ ÎN CEL MAI IUBIT DINTRE PĂMÂNTENI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1359 din 20 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377743_a_379072]
-
atâtea lacrimi Doamne Și durere și suspine-n Simfonia-acestei toamne... Oamenii își pierd credința Rătăcesc în noaptea grea... Limbi de foc și glas de jale Bat acum la poarta Ta... Tinerii privesc cu groază Un coșmar ce nu e vis Lunecând fără de șanse Pe drumul către abis... Doamne...Te îndură Doamne Ca în acest ultim ceas Într-un gând și o sințire Să salvăm ce-a mai rămas! Referință Bibliografică: In memoriam...București / Maria Luca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
IN MEMORIAM...BUCUREŞTI de MARIA LUCA în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377781_a_379110]
-
prea puțin, e aspră viața și repede ne despărțim! Cu greu, când trece-o zi de muncă și soarele-i la asfințit, Reîntâlnirea-i tare scurtă și somnul iar ne-a despărțit! Așa ca soarele și luna pe bolta vieții lunecăm, Și anii împletesc cununa iubirii, ce o căutăm. Citește mai mult S C R I S O A R EIubiții mei din depărtare, de patru ani peste ocean,Tot scriu și inima mă doare, că zilnic ochiul lui SatanMă face
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
prea puțin, e aspră viața și repede ne despărțim!Cu greu, când trece-o zi de muncă și soarele-i la asfințit,Reîntâlnirea-i tare scurtă și somnul iar ne-a despărțit!Așa ca soarele și luna pe bolta vieții lunecăm, Și anii împletesc cununa iubirii, ce o căutăm.... VII. DAR DĂRUIT DE DUMNEZEU, de Ionel Davidiuc , publicat în Ediția nr. 1669 din 27 iulie 2015. DAR, DĂRUIT DE DUMNEZEU Timpul, timpul aleargă, gonește, se-nvârte mereu a lui roată. (acrostih
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
premiselor și presupunerilor sale e fără îndoială bine că spune care e ținta statornică a politicei sale esterioare. Deși nu vom fi susțiitorii unei politici bazate pe înclinarea esclusivă către una din puterile vecine, înțelegem ca clina austro-germană pe care lunecă cu repejune presa și partidul guvernamental să trezească numaidecât o contragreutate, o reacțiune într-o înclinare, asemenea pronunțată, pentru o altă putere. Noi, din parte-ne, știm că alianțe între slab și puternic nu sânt niciodată acătării, și dacă se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dorește din inimă sfârșitul acestei nefaste stări de lucruri. Din studiile d-lui Vacherot publicate mai deunăzi în "Timpul" s-a văzut că însuși marea și generoasa Franță e, în urma domniei demagogiei lucrative, pe clina pe care Grecia și România lunecă de demult. [ 17 septembrie 1880] ["NI SE ANUNȚĂ DIN VIENA... Ni se anunță din Viena că un redactor al ziarului "Die Presse", numită în genere "Alte Presse", "Presa veche", spre deosebire de "Noua presă liberă", a întrevăzut pe marele nostru om de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu organul guvernului. Lucrurile acestea fiind cunoscute de toți și nerezultând din ele decât adevărul, că viciarea spiritului public pornește esclusiv de la roșii, de la întemeiarea partidului până astăzi, am repeta numai ceea ce se știe, precum călugării repetă pururea, lăsând să lunece boabele metaniei, aceiași rugăciune uniformă. Cu totul alta este ținta noastră. Am dori îndeosebi ca d. Brătianu, în loc de-a lăsa pe prietinii săi de la "Romînul" a combate evidența în zeci de numere de-a rândul, ca și când evidența ar putea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se prefiră prin ele"44, cu rezonanță de clopote în sufletul oricărui trăitor. Eminescu nu este un privitor rece al cerului: o stea dacă fulgeră prăbușindu-se pe cer rezonează în sufletul său, precum prin tuburi subțiri de orgă ar luneca o piatră sfâșiind toată armonia. De aceea dramatismul acestor viziuni nu stă în sistemica lor zugrăvită "în negru", ci în surprinderea pierderii naturii astrale a "bulgărelui de lut", în păstrarea unei "nostalgii a astrului interzis și neînțeles": Când omul risipitu-i
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
de vecină era gestica aceasta sumară cu asprimea din anturajul Führerului! Dacă sărutatul mîinii a cunoscut undeva apogeul, asta s-a întîmplat la noi, în acea Românie galantă sărut mînușițele... cu doamne și domni eleganți, coborînd afabili din Forduri și lunecînd pe marmoratele trepte, în briantele baluri. Brațul poporului (adică al Securității) e lung! Așa suna, în anii crînceni, metaforicul avertisment al piticilor bruneți, cu mîini mici și lucioase, de barbugii, blazonate cu epoleți ascunși, adresat celor din diasporă. Nu "tutulor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
începe (sfârșește) cuvântul?, Găsește repede și bine! (cuvinte care conțin un sunet dat), Sforăie calul, Bate gongul, Fă/spune ca mine? (vezi și posibilitatea exersării pronunțării unui sunet în structuri repetitive de tipul ,,Luna lacul luminează,/lebăda pe el plutește,/ Lunecând pe luciul apei,/Capu-n pene-și odihnește.296), Focul și vântul, Cocoșul și gâsca, Șarpele și albinuța, Trenul și vântul (exersarea pronunțării corecte a unor sunete)297 etc.; corespondența sunet literă: recunoașterea raportului, familiarizarea cu acesta, recunoașterea literei și
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
sălaș pe-o stîncă nu mi-ar fi zidit, Pesemne-aș fi murit în sumbră pustiire printre vătămătorii viermi. Cum să fug, cum să fug într-al lui Los sălaș? Picioarele mi s-au întors spre înapoi și pașii-mi lunecă-n țarina, Si turnu-mi e cuprins în jur de nori; zadarnic brațele-mi trudesc. 90 Au nu iubește Dumnezeul apelor în Elementele nimicitoare 225 Pe cei care urăsc, dînd ură că răsplată Sufletului Iubitor? Și oare eu nu trebuie să
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Lasă-mă pe mine... Văd că vine un client care s-ar putea să facă un comerț mai rentabil cu tine... (intră Mona) Octav: (abia stăpînindu-și emoția) Îmi pare bine că ai venit...! Mona: (intimidată de tandrețea lui Octav) Ei...! (lunecînd) Dar văd că te-ai lansat tare! Octav: ...Cu ce vă servim? Avem de toate... insomnii rebele... haz de necaz... chinuri răsuflate... sentimente la preț redus... Prețuri convenabile! Mona: Da ce-i aicea, dragă, bazar de sentimente uzate?! Octav: Adevărul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
o duzină de neveste, cu acte în regulă...! Și pe tine te iau să le faci planificarea... la rînd... să nu iasă intrigi... otrăvuri și păruială... Octav: Mamă, ce te mai pricepi tu s-o ștergi din calea răspunsurilor... Fugi... luneci... Chișcarule! Groparul: Da de unde...! Eu stau... dar nu știi tu să mă primești... Hai să ne-mpăcăm... și dă drumul la casetofonul ăla... poate o să mai vorbim puțin... (pe fondul muzical... dezlănțuit, intră preotul și dascălul; par destul de iritați... dar
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
balans între revolta îngerului căzut și ghidușiile făcute cu hohot sălbatic: „Acum gelos pe fluturi ieri alăptat cu nori / nici nu știam ce-i umbra când m-au lovit cu bățul / cu lacrima pe-obrazul unui copil din flori, / am lunecat și iată simt biciul și simt hățul. / Dând stelele-ntr-o parte aș fi putut să strig, / dar mă cuprinse sila de râsul lor sălbatec, / pe vinetele-mi buze năștea un rug de frig / și-acum dansez în lanțuri pe
DINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
cu lovituri de secure, înțepenit în mijlocul sloiurilor de gheață dintr-un râu... Intrând în încăpere, primul ei gest a fost să pună mâna pe piatra sobei. Era călduță. Charlotte a simțit o amețeală plăcută. Voia deja să se lase să lunece lângă sobă, când, pe masa din scânduri groase, înnegrite de ani, a observat o carte deschisă. Un volumaș vechi cu hârtie aspră. Sprijinindu-se de laviță, s-a aplecat asupra paginilor deschise. Curios, literele au început să tremure, să dispară
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
mișcă... Fără să aprindă lumina, Charlotte s-a dus lângă ei. În trecere, a zărit pe masă o vagă lucire metalică: portțigaretul lui Fiodor. Trebuia să se întoarcă de la Moscova în dimineața următoare. A văzut șirurile de puncte luminoase care lunecau încet pe cerul nocturn. - Avioane, a spus băiatul cu vocea lui calmă, care nu-și schimba niciodată intonația. Escadrile întregi... - Dar unde zboară toate așa? a suspinat fata, deschizându-și larg ochii grei de somn. Charlotte i-a luat pe
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]