40,245 matches
-
prin generația bunicilor de Patria-Mama, România. Gabriel Teodor Gherasim: Cine au fost promotorii limbii române în Declarația de Independență, cărora le ramanem îndatorați, și cine au fost promotorii “limbii moldovenești” din Constituție, care s-au acoperit de ridicol de-a lungul decadelor, pana la culminarea în infama fițuica de “dicționar moldo-roman”? Vitalia Pavlicenco: Limba română în Declarația de Independență a fost inclusă de deputații români, avînd conștiința adevărului lingvistic, ca și de scriitorii și oamenii de știință ce au promovat denumirea
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
biche - căprioară) s-a formulat mai întotdeauna în poezii lirice, doine, balade, traduceri, poeme pentru copii, proză, publicistică, eseistică, teatru, folcloristică. 14. Pentru intenția nobilă și realizarea tenace pe care scriitorul și cercetătorul Nicolae Cârlan le-a depus de-a lungul aproape a patru decenii de viață, vizându-l pe Nicolae Labiș, ca să ni-l restituie ca Om și Operă (restitutio in integrum), se cuvine nu doar un laudatio, ci și o alăturare a lui lângă marile spirite de exegeză -bunăoară
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
lui de origine (vezi jurnalul lui Virgil Ierunca). Are dreptate Gheorghe Glodeanu când afirmă că în dorința expresă de autenticitate a scriitorului, jurnalul a însoțit „practic, întreaga existență a lui Mircea Eliade”. Ori disecția operată de atâția alții, de-a lungul vremii, (după 1986) între cei mai aproape de noi, Eugen Simion și Gheorghe Glodeanu, are menirea de a contemporaneiza (!) o preocupare literară a câtorva scriitori români și străini. Iar mai încolo, de a dovedi că jurnalul (nu numai cel de formulă
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
primul atac de dezrobire a Basarabiei de sub raptul sovietic, săvârșit cu un an mai înainte, în iunie 1940. Satul era pustiu în acel ceas de amiază. Timp toropit de vipia Soarelui, cu lenea și nepăsarea învăluind așezarea întinsă de-a lungul unei șosele lutoase. Mi-era sete și nu găseam o fântână, o cișmea, o cârciumă de unde să pot lua o gură de apă. Am luat-o alandala în susul și în josul șoselei, cu gândul că așezarea nu era totuși atât de
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
suflet aș fi avut, oricât inima mea s-ar fi zbătut înfiorată de durerea lor, nu voi putea niciodată să le înțeleg drama. Nu vor fi niciodată cuvinte care să poată cuprinde asemenea dureri înăbușite, purtate viața întreagă de-a lungul fiecărei clipe, al fiecărei zile, ca o povară de neostoite doruri și cumplite neputințe. Cunoșteam toate aceste și din dorul mamei mele de satul ei din ținuturile Lăpușnei. Plecase izgonită în 1944 și nu mai primise drept să se întoarcă
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
primul atac de dezrobire a Basarabiei de sub raptul sovietic, săvârșit cu un an mai înainte, în iunie 1940. Satul era pustiu în acel ceas de amiază. Timp toropit de vipia Soarelui, cu lenea și nepăsarea învăluind așezarea întinsă de-a lungul unei șosele lutoase. Mi-era sete și nu găseam o fântână, o cișmea, o cârciumă de unde să pot lua o gură de apă. Am luat-o alandala în susul și în josul șoselei, cu gândul că așezarea nu era totuși atât de
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
suflet aș fi avut, oricât inima mea s-ar fi zbătut înfiorată de durerea lor, nu voi putea niciodată să le înțeleg drama. Nu vor fi niciodată cuvinte care să poată cuprinde asemenea dureri înăbușite, purtate viața întreagă de-a lungul fiecărei clipe, al fiecărei zile, ca o povară de neostoite doruri și cumplite neputințe. Cunoșteam toate aceste și din dorul mamei mele de satul ei din ținuturile Lăpușnei. Plecase izgonită în 1944 și nu mai primise drept să se întoarcă
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
audiate prime audiții dintre partiturile rămase în sertar. Este adevărat, cu Jupiter nu poti sta în fiecare zi la masă. Nu se bucură de acest privilegiu nici măcar cei aleși. Harul divin al creației nu pogoară în fiece clipă. De-a lungul anilor a lăsat câteva lucrări ce pot fi apreciate în mod absolut, lucrări ce rămân în conștiința publică. Sunt capodopere ce pot fi considerate atât în ce privește planul măiestriei componistice, dar și în cel expresiv artistic, cel spiritual ideatic. Vieru este
80 de ani de la naștere - Anatol Vieru by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10280_a_11605]
-
Dumitru Hurubă Sper să n-o mai fi spus/scris, deoarece de multă vreme am convingerea că, pe lângă calitatea de a fi, poate, cel mai versat telespectator din câți a avut TVR-ul de-a lungul celor 50 de ani de existență, prietenul Haralampy este și unul dintre marii noștri povestitori de după Ion Creangă... Din acest punct de vedere, el ar putea fi depășit, eventual, de un colaj miciurinistic Florin Piersic-Florin Călinescu-Mona Muscă (fie-i țărâna
În grija Sfântului Sisoie? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10283_a_11608]
-
Consiliului Europei și, fără dubiu, a oricărui om bine gânditor de pe ambele țărmuri ale marilor oceane (Marea Neagră nu intră, deocamdată, la socoteală). Amintiri duioase mă leagă, totuși, de prima țigaretă, precum și de altele, nenumărabile, care i-au urmat de-a lungul unor decenii care au dat istoria peste cap. Pe cea dintâi, cu muștiucul aurit, dar conținând ciocolată, mi-a pus-o între buze, pe la vreo cinci ani, tata, fotografia sepia, de epocă, ne înfățișează pe ambii cu câte o țigare
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
acest colportaj să fi fost, până la urmă, o componentă a sabotajului forțelor germane de pe întinsul patriei, de către grupele de partizani comuniști. Când și când îmi mai cădeau în mână excelentele țigări Mareșal Antonescu, cu numele conducătorului statului semnat de-a lungul foiței. în noaptea de 23 august 1944 august am fumat pentru întâia oară în fața părinților - care nu au reacționat. Ulterior, primeam un mic peculiu pentru achiziționarea de țigări. Importante schimbări în structura statului mi-au retezat cu brutalitate accesul la
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
până În acest an istoric 2009 și nici acum, nu au căpătat strălucire În România, ci În alte colțuri de lume. Numele eroinei Herta Müller și al nu mai puțin valorosului scriitor Richard Wagner, soțul laureatei Nobel, va străbate planeta În lung și În lat, cum nu s-a mai Întâmplat până acum, oricâte valori am avut. Toți securiștii și odraslele acestora care le perpetuează genetic nemernicia (nu generalizez, există excepții) au fost luați prin surprindere și nu au avut timp să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
strașina cerului. Și izvoare de parfumuri dinspre rădăcinile munților se iveau pe sub stânci. Și o imagine magnifică s-a iscat, precum un arbore uriaș cu crengile răsfirate Într-un peisaj măreț; și valuri, valuri de oameni se foșneau de-a lungul ramurilor sale pribege. Nici Creatorului nu-i venea să creadă... Apoi a dat arborelui suflet de om, Înălțându-l În legendă. Dumnezeu iarăși a zis: Cu acest arbore de apă, omule, poți discuta trup lângă trup, suflet lângă suflet și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
apele lumii și isprăvindu-se În ele. Isprăvindu-se? Acest arbore uriaș adună pe frunzele lui, răspândite ca un umbrar sub stratosferă, toate boabele de apă de pe cerul Europei, le conduce prin sine - prin arterele și venele lui - de-a lungul continentului, udând zece țări - Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria, România - și patru capitale - Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad - adăpând popoare, lanuri și animale. Istrul a primit, mai târziu, de la romani, numele Danubius. Apoi, În limba fiecărei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
cu cine! Tataie a tăcut. Și eu am rămas gânditor și zgribulit. Doar vecinul nostru s-a Încovoiat din nou cu sfoara clopotului Înfășurată pe după mână, gata, iar, să-l tragă. Dintr-o dată, bubuitul unei puști a răsunat de-a lungul văii Bulzeștiului. Ne-am speriat. - Cine să fie? Nicolae a numărat pe degete. Îi știa pe cei ce aveau arme. Toți, activiști de partid comunist. - Mă, Costică, hai, că ăștia sunt În stare să ne facă ciur! Și nu mi-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
i d u l u i șerpuiesc printre zgârienori și magazine luxoase. În mijlocul străzilor imense, firul de cărămidă arată antic și foarte ciudat. Oamenii Însă nu par să Îl perceapă, nu par să simtă fiorii de a pășii de-a lungul istoriei. Privesc clădirile. Sutele de pietre memoriale c a r e f o r m e a z ă monumentul Holocaustului mă Împresoară. În fiecare parte se ridică parcă munți, totul se apleacă, și totul pare să se Împletească. Î
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
fi așteptat. Rostirea ei mă făcu să realizez că eram eu Însumi obosit. Ne-am așezat pe șina lucioasă de cale ferată. Era fierbinte. Nu ne Îndoiam că era și curată. Trecerea atâtor roți de tren o lustruiseră de-a lungul timpului, fără a-i da răgazul necesar oxidării. Numai faptul că de atâta vreme nu se arătase nici un tren, mi se părea curios. De asemenea trebuia, de mult să se ivească lumina zorilor. Mergeam mai bine de patru ceasuri și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
la Matematică prin culoarul din dreptul Amfiteatrului Odobescu și nici nu sunt sigur că acest lucru era posibil. După 1950, când devenisem asistent, am constatat, la un moment dat, că poarta care ne separa de Litere se deblocase. De-a lungul anilor, blocarea și deblocarea alternau. Vă amintiți de o deblocare mai semnificativă? La sfârșitul anilor î50 și începutul anilor î60, sfatul unor înțelepți (Al. Rosetti, Tudor Vianu, Gr.C. Moisil și Emil Petrovici) a făcut posibilă organizarea unei colaborări între matematicieni
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
cărei tulpină ramurile au plecat în toate direcțiile, pătrunzînd încetul cu încetul peste tot. O asemenea plantă ar avea toate trăsăturile unui depozit încăpător și bine ordonat, din ale cărui cămări și sertare nu s-a pierdut nimic de-a lungul timpului. Și astfel, toate cunoștințele pe care mintea omului le-a descoperit într-o perioadă sau alta se află păstrate în aceste cămări. O asemenea reprezentare ar presupune ca un privitor, uitîndu-se în trecut și contemplînd evoluția cunoașterii, să poată
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
depozitului găsind acolo, păstrate intacte, cunoștințele existente într-o anumită epocă a istoriei. Aceeași imagine o avem despre istoria filozofiei: o plantă a cărei tulpină inițială s-a scindat în toate ramurile pe care filozofia le-a avut de-a lungul timpului, atîta doar că ceva din seva rădăcinii inițiale o regăsim în toate ramurile ulterioare. Această seva inițială nu e nimic altceva decît spiritul divin, adică spiritul universal fără de care planta nu ar fi putut crește în veci. Iar cine
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
clipa de înțelepciune: -Doamnelor, nimic nu e mai sigur decât nesiguranța... Dar, să nu ne abatem de la subiect: că, până la urmă, s-a ajuns la un compromis, este mai presus de orice îndoială, iar dovezile s-au văzut de-a lungul istoriei și, cu mult mai pregnant, după 1989 când - zice prietenul Haralampy - îi putem vedea și auzi la televizor pe vitejii urmași ai compromisului vorbindu-ne despre diriguirea treburilor țării cu cea mai competentă incompetență. Însă, până va cotrobăi prietenul
Mari nostalgii de toamnă by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10321_a_11646]
-
să trăiască doar din amintiri, ci a și vitalizat-o, investind-o cu acea înțelepciune de a aborda fiecare partitură deopotrivă cu prudență și cu implicare. Aceasta înseamnă că "Pasdeloup" și-a prezervat cu tenacitate și acribie tinerețea de-a lungul deceniilor, deprinzând știința remanierii și restructurării la timp, știință care ar trebui învățată constant și care lipsește atâtor orchestre cu pretenții. O "Séquence paraliturgique" pusă pe muzică de Giovanni-Battista Draghi, alias Pergolese, compozitorul cu o existență atât de meteorică, mort
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]
-
Street, spre amestecul de fațade, schele și acoperișuri în șarpantă care se zăresc în racursi, Henry se gândește că orașul e un succes, o invenție strălucită, o capodoperă biologică - milioane de ființe mișunând în jurul realizărilor acumulate și stivuite de-a lungul secolelor, ca în jurul unui recif de corali, dormind, muncind, distrându-se, trăind în armonie în majoritatea timpului, aproape toți dorind să muncească. Și colțul unde se afla casa lui Perowne, un triumf al adecvării proporțiilor; scuarul perfect proiectat de Robert
Ian McEwan - Sâmbătă by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/10336_a_11661]
-
să fii academician sau cel puțin universitar, dacă miliardele prind bine. Și nici dacă, precum se cere, chelnerii, eventual cu barbeți, apar mai distinși decât cei de pe la mese. Ceea ce mă intrigă este împrejurarea foarte specială a ultimelor săptămâni, de-a lungul cărora o seamă de personalități ale scrisului literar sau gazetăresc au recunoscut a fi fost, într-o epocă a vieții lor, informatori ai Securității. Pe zi ce trece numărul lor sporește, ei devin o categorie specială cu tot mai mulți
Un club de marcă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10340_a_11665]
-
mai degrabă o istorie imaginata, construită". În aceeași direcție putem aminti definiția națiunii dată de către David Miller 19, în concepția căruia există cinci caracteristici ale națiunii că și comunitate: este constituită din credințe împărtășite și angajare reciprocă; extinsă de-a lungul istoriei; cu caracter activ; legată de un anumit teritoriu și diferențiată de alte comunități prin cultură ei. Preluând ideea contopirii națiunii cu poporul, Herder 20 a susținut că fundamentul acesteia nu este politica, ci limba și poezia. Pentru lingvistul german
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]