37,022 matches
-
pentru omizile ei ce-i înmoaie lumina lunară a singurătății * migdalele lui Lu Li sacul de hârtie de la ușa mea a povestit că tot acolo era când m-am întors o săptămână mi târziu de la țară nimeni nu îndrăznește să mănânce migdalele lui Lu Li când e ea plecată * o voce puternică nu are nevoie de tobe un glas dulce șoptind într-o ureche trandafirie n-are nevoie de flaute ceea ce am eu de spus nu-i tot ce este * păpușile
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
că dușmanul a venit să ne iscodească de pe deal au crezut că ne-a murit prințul * într-un pom singuratic din luminiș toamna a lăsat un măr e zbârcit și îndărătnic un dos de curvă din care toți doresc să mănânce nici unul nu vrea să-l vadă ceilalți cei mai buni militari ai împăratului se tem de un măr rușinea o să ne facă mâine să ucidem mai mulți oameni * nu e nimeni pe ulițe să ne întâmpine casele-au ars le-
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
se luptau să-l țină pe picioare praful de la copitele calului meu i-a făcut nor ce povești or fi povestit? * când eram băietan la noi în sat aveam o fântână în care locuia un demon o dată l-am văzut mânca o frunză vine război a zis tata acel demon eu sunt * ostașii camarazii mei au ei un fel cu fetele înfricoșate în satele incendiate eu nu mă joc ca ei eu mă gândesc la Lu Li * am slujit la șapte
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
viu și ilustru încăpînd toată în confuzia cosmogonică de după înălțare, și sînt pusă ca priveliște în mijlocul ocărilor în plumb de cuvînt hipnagog și stau de vorbă cu vocea ta, Rabbi, gîndind la fel cum orbecăiesc prin plaur alveolele liniștii, și mănînc miez de nucă în timp ce îl așteptăm cu toții pe fratele Timotei să schimbe tectonica visului în text de cenușă, iar eu atîta te rog, Rabbi, să-mi arăți cum trebuie să ne ținem de lucrurile pe care le-am auzit, ca să
RABBI by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/12809_a_14134]
-
doi sămînța ta înflorind în pîntecul de femeie iubită cu nemăsurată furie fotografiată fiind această misterioasă înflorire miime de secundă cu miime de secundă scurt pe doi mă ung cu sare și mă ung cu miere pe urmă mă las mîncat de gîndaci de colorado comici și zburători de la o plantație verde la o altă plantație verde și foarte vie scurt pe doi america vechea sălbatica furioasa americă de la anul o mie cinci sute sînt eu chiar eu în clipa cînd
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
eu chiar eu în clipa cînd mă rostogolesc fără frică în acest poem fără indicatoare și fără poteci scurt pe doi nu beau apă decît din niagara ei am mai spus asta o voi mai spune scurt pe doi nu mănînc trifoi decît dacă lîngă gura mea gura lui dumnezeu fiind mănîncă și ea o dată cu mine trifoi cu patruzeci de foi scurt pe doi da voi vîna înaintea voastră acest taur mare și negru acest taur viteaz care aleargă spectaculos pe
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
acest poem fără indicatoare și fără poteci scurt pe doi nu beau apă decît din niagara ei am mai spus asta o voi mai spune scurt pe doi nu mănînc trifoi decît dacă lîngă gura mea gura lui dumnezeu fiind mănîncă și ea o dată cu mine trifoi cu patruzeci de foi scurt pe doi da voi vîna înaintea voastră acest taur mare și negru acest taur viteaz care aleargă spectaculos pe linia orizontului încurajat susținut aplaudat jertfit indecent de puterile și misterele
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
ochi una pe alta sorbindu-se pe de-a-ntregul una pe cealaltă nesăturîndu-se niciodată una de alta scurt pe doi domnul cîine și doamna pisică copilul cîine și fetița pisică bunicul cîine și bunicuța pisică iau cina împreună la capșa mănîncă delicați cu bețișoare de orez salată de frunze de pătrunjel scurt pe doi bărbatul care sînt va naște fiii și fiicele lui izbînzi strălucite ale amorului suprapotent dintre coapsele mădularelor lui și literele imprevizibile de pe cîmpiile de la marginea cefei lui
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
adunată din toate satele de la poalele muntelui, la un iarmaroc care se voia cultural. Avea alura de ins rătăcit în pustiu, cu adevărat "Jumătate de om călare pe jumătate de iepure șchiop", deși în jurul său, pe platoul muntelui, norodul bea, mânca și chiuia, fără să mai ia în seamă scena improvizată pe care își prezentau dansurile și cântecele artiștii... foarte amatori. Și l-am recunoscut mai mult cu senzația unei regăsiri decât a unei descoperiri, poate tocmai pentru că evreii sânt de
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
motanul doctorului!" Tot ca un efect al tratamentului a fost și dispariția cîtorva găini de-ale gazdei. N-o să credeți, dar delicatuL Scămoșilă, tare-n coițe acum, înghesuia căte-o găină între coteț și gard, o imobiliza, și începea s-o mănînce de vie!!! De la tîrtiță, unde-i mai moale, spre cap! Cam la a treia găină a fost prins asupra faptului! Era clar, reușise să halească de data asta, doar o jumătate de găină, cealaltă, cu cap și cioc, încă mai
Cu stimã și "extract de splinã" by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12904_a_14229]
-
sufletului contesei Barry”! Lebedev care “minte de dragul artei”! Lebedev cu formidabilul lui umor negru din povestioara-n care cineva, “ajuns la o vîrstă înaintată, declară de bunăvoie și nesilit de nimeni că în timpul îndelungatei și mizerabilei lui vieți omorîse și mîncase personal, în cel mai mare secret (s.n.) șaizeci de călugări și cîțiva copilași laici, vreo șase în total, nu mai mult (s.n.), cu alte cuvinte un număr neînsemnat în comparație cu numărul de fețe bisericești devorate.” L-a citit oare Lebedev pe
Celesta Tenzi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13058_a_14383]
-
mulți sîni în teribilă erupție! Celesta Tenzi! Funcționa în aceeași comună, la un dispensar mai îndepărtat, mai izolat: Probota. Și iată și întîmplarea neverosimilă, picantă pînă la cel mai strașnic sos! Invitată la noi, într-o seară, după ce s-a mîncat și s-a băut, a rămas să și doarmă. A doua zi, am observat că-i șoptește ceva, roșie la față și scuzîndu-se, primei mele soții. Ei bine, acestei făpturi superbe, în somnul ei adînc și cam crăcănat, îi venise
Celesta Tenzi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13058_a_14383]
-
inerții în pânze abstracte peste voința umilitoare nimeni nu se pierde nimeni nu se câștigă printre eretele babel arterele te varsă în marile fluvii în magazine de cârpă și baruri de cupru în filme în umbrele cu consistență de varniș mănânci imagini amestecate cu ele însele și cu floricele de porumb isterie margarina sexului imagini amestecate cu logaritmul propriilor bastarzi străzile deșertându-te în cămășile de forță ale decibelilor heavy metal și rap fisiuni satanice hormoni și acizii nucleici în clocot
Manhattan by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13236_a_14561]
-
lucru în adevăr ciudat! Eram măritată de o lună sau două și, deodată, nu știu de ce, încep să poftesc icre, dar ce poftă, să le înghit cu ochii, nu altceva! Mă furișam pe ascuns în cămară și mă apucam să mănînc la icre, de nu mai isprăveam... Pînă cînd îi spun lui bărbatu-meu: “Ce-o fi asta, Vladimir Mihalîci, că mănînc atîtea icre?” Și numai că-l văd că începe să zîmbească așa, cu tîlc, și-mi zice: “Păi, drăguțo
Ce se întîmplă într-un oraș de veche cultură? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13280_a_14605]
-
ce poftă, să le înghit cu ochii, nu altceva! Mă furișam pe ascuns în cămară și mă apucam să mănînc la icre, de nu mai isprăveam... Pînă cînd îi spun lui bărbatu-meu: “Ce-o fi asta, Vladimir Mihalîci, că mănînc atîtea icre?” Și numai că-l văd că începe să zîmbească așa, cu tîlc, și-mi zice: “Păi, drăguțo, pesemne că ești însărcinată!” Și, într-adevăr, taman nouă luni după asta, am lehuzit cu Stiopka-tontul (s.n.)” Bineînțeles că o femeie
Ce se întîmplă într-un oraș de veche cultură? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13280_a_14605]
-
văd că începe să zîmbească așa, cu tîlc, și-mi zice: “Păi, drăguțo, pesemne că ești însărcinată!” Și, într-adevăr, taman nouă luni după asta, am lehuzit cu Stiopka-tontul (s.n.)” Bineînțeles că o femeie care află de la bărbatu-său că mănîncă icre din cauză c-a rămas gravidă nu putea da naștere decît unui Stiopka-tontul! Vreau să spun că în nici un caz icrele nu-s un element teratogen. Stiopka-i tont, fiindcă și mă-sa-i toantă. Chestie de ereditate! Nu de
Ce se întîmplă într-un oraș de veche cultură? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13280_a_14605]
-
exact aici, la întretăierea dintre orgoliu și umilință, m-am ratat. Dar de ce mă laud? A te rata înseamnă a chiar face ceva! * Pe masă, în fața mea, am două tomate. Mult stimate domnule Lucian Raicu, permiteți-mi, pentru a le mînca, să le decupez sadic, cu lama cu care-mi ascut obișnuit creioanele, în felii de miez! P.S. A-ți juca viața, nu pe o singură carte, ci pe o singură scrisoare. Cu stimă și țuică, Emil Brumaru 25.VII.1980
A-ți juca viața nu pe o singură carte, ci pe o singură scrisoare! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13382_a_14707]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, De remarcat că Ilarion Ciobanu, actorul, vine la masă, se așază și, pentru a mînca, își pune o pereche de ochelari de vedere! Ca și cum ar citi! Iată, mi-am zis, ce-nseamnă să fii intelectual. Ba nu, gurmand!! * Descopăr extraordinara dilatare a sufletului pe care mi-o produce o țuică mică urmată imediat de altă
„Domnule, răspunse Reparata, nu vă pot arăta decît un singur act, cel sexual!” by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13362_a_14687]
-
Veneție moartă, butaforia unei încăperi zăbrelite. erau mereu aceste umbre cu un destin înaintea noastră, într-un fel, ființele și lucrurile le erau datoare, în urma lor corpul se tîra ca un sac. și așa cum ce iese din pisică șoareci mănîncă, ce iese din corp umbră face. deci există. din umbră nu iese nimic, că e conturul ideal, cămașa de forță a gestului. ea nu e continuarea, ci negația mișcării. negație cu damf de șantaj. mai întîi trage storurile, apoi mișcarea
Poezie by Dan-Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/13187_a_14512]
-
de vorbă că lumea de prin 1974, adică de pe cînd, la DXXX, întinși în șezlonguri, în spatele casei unde locuiam, sub niște peri, tăceam cîte trei ceasuri împreună! Cuvintele picurau rar, la intervale mari, uneori cădea cîte-o pară în iarbă, o mîncăm dacă putea fi culeasa fără să ne ridicăm din șezlonguri, daca nu, așteptăm altă mai apropiată, măi mălăiața, ghidați de adevărul „pară mălăiața în gură lui nătăfleața”! Mugur scria un Roman și-mi promisese că mă bagă și pe mine
De la o vîrstă preferi ca proștii să tacă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13258_a_14583]
-
ultimele tușe, meșterul întinde mîna spre dulap și, luînd de-acolo uleiul de floarea-soarelui, comestibilul, își diluează cu el pasta din tub, ca substitut, acesta, al profesionalului ulei de in tocmai terminat. Dar ce frumoasă e proaspăta lucrare! S-o mănînci, nu alta! Telefon. E șarmanta midinetă de Santa: Ce faci? mă întreabă. Fac o balerină, zic. La care ea, automat: Eu sînt balerina, nu? Da, tu ești. Tiranicul orgoliu al șarmantei: totul trebuie să graviteze în jurul ei, în jurul ombilicului ei
Însemnări by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13422_a_14747]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Deschid rubrica de gust și aromă, Culinare, cu un citat din Scedrin! „Papinca mi-a povestit odată că un englez a pus rămășag cu alt englez că o să mănînce o pisică moartă... și a mîncat-o!” Asta îmi amintește de un joc din copilărie. Ne adunam mai mulți și unul recita: „La popa la poartă/ Stă o mîță moartă./ Cine-o rîde și-o vorbi/ Drept în gura lui va
La popa la poartă stă o mîță moartă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13398_a_14723]
-
în gura lui va fi!” Muți, holbîndu-ne unul la altul, rezistam cît mai mult să nu izbucnim în rîs. Cel mai slab de înger plesnea, în sfîrșit, într-un hohot gîlgîitor! Toți (acum era voie!) rîdeam fiindcă el, cedînd primul, mîncase virtual mîță moartă! Strașnic joc! Aveam 6-7 ani, stam la Belcești, un sat pe linia Podu Ilioaie-Hîrlău. Taică-meu era șef de gară! Avea uniformă, chipiu și paletă! Tot din acea perioadă îmi aduc aminte următorul dialog versificat ce circula
La popa la poartă stă o mîță moartă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13398_a_14723]
-
Noaptea. Mult, zise el. Mă plimb prin cameră și beau ceai pînă-n zori. În străinătate, noaptea, n-ai cum să bei ceai! S-ar putea scrie un articol: Băutorul de ceai! Să culeg de peste tot citate cu samovar și ibrice! Mîncăm, evident, cu gura! De aceea la Culinare ar trebui introduse și citate privind organul halitor cu părțile lui componente: buze, dinți, limbă, cerul gurii (dacă se vede!). Deasemenea: salivația, masticația, înghițirea, digestia și, asta-i situația!, defecarea! Într-un cuvînt
La popa la poartă stă o mîță moartă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13398_a_14723]
-
inconvenientele la pătrat etc. Aluziilor din trecut la „ceva miez” șîn scrisoriț nu știu cum li s-ar putea riposta. Jurnal intim nu redactez, altminteri l-aș transcrie în epistole și ai vedea în fiecare zi același lucru: mă scol, mă imbrac, mănînc, mă duc la școală, plec de la școală, mănînc, dorm, mă plimb, mănînc, dorm, mă scol... etc. Sănătatea mea e dintre cele mai înfloritoare cu putință și simplul fapt că mă strecor teafăr prin plictisul cotidian este un indiciu categoric de
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]