1,426 matches
-
nate În stilul epocii. Lucrare considerabilă pentru literatura noastră de tălmăciri din clasicii străini și de care rafturile noastre sărăcă cioase ar trebui să se mândrească atât pentru ceea ce reprezintă ca un mare și etern capital omenesc, cât și pentru mândra ei Înfă țișare În straie de glas românesc; dacă formidabila și dezolanta incultură și nepăsare a cititorului român n-ar fi așa cum i le cunoaștem de mult și cum i le-am verificat din nou, deunăzi, când am văzut această
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
se numesc bărbați și femei, am evoluat și eu, cu pânzele mele Împinse de brize prielnice, Înspre ținuturi cu eroine dăruindu-mi-se cu generozitate din preaplinul farmecelor lor, uneori până la sacrificiul lor total și voluntar, care a adău gat mândrelor mele culori de pe un blazon amoros până atunci prea azuriu o umbră de tristețe morbidă, dar nu chiar incura bilă, așa cum o credeam. E ușor să ne Închipuim că, făcând sau nefăcând cutare sau cutare lucru, anumite evenimente grave din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pe] toată lumea de pe plajă doar numai prin prezența ei prestigioasă, tulburătoare, cum și prin tăcerile ei suverane, rar Întrerupte de glasul ei ca de o harfă cu suavități grave, celeste; basm, mit sau fabulație orientală, cu antice sono rități greco-barbare; mândră eroină evadată din vreo tragedie petrecută În preajma acestei mări cu larmele ei neobosite și cu perfidele ei ape albastre; sau, vă mai Îndoiți?, vlăstar regesc (Bere nice, Nisa, Roxana, Lao dice, Atalida, Statira, Hypsicratea sau Drypetina?) rupt și rătăcit din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Înseamnă perversiunea, anormalul sau normalul În viața sexuală - și de unde Încep? Căci anormalul se găsește În normal, pretinde Remy de Gourmont. (Am citit cândva poves tea [aceea] din O mie și una de nopți cu femeia cea frumoasă, frumoasa frumoaselor, mândra mândrelor, care ziua abia ciugulea, cu gurița ei fragedă, câte un bob de pilaf, iar noaptea se ducea prin cimitire, dezgropa cadavrele și se hrănea din carnea lor.) Ca o ultimă supoziție, dintre atâtea, unele mai nevalabile decât altele: neliniștea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
perversiunea, anormalul sau normalul În viața sexuală - și de unde Încep? Căci anormalul se găsește În normal, pretinde Remy de Gourmont. (Am citit cândva poves tea [aceea] din O mie și una de nopți cu femeia cea frumoasă, frumoasa frumoaselor, mândra mândrelor, care ziua abia ciugulea, cu gurița ei fragedă, câte un bob de pilaf, iar noaptea se ducea prin cimitire, dezgropa cadavrele și se hrănea din carnea lor.) Ca o ultimă supoziție, dintre atâtea, unele mai nevalabile decât altele: neliniștea sexuală
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nevinovați, Înșirați unul lângă altul prin dormitoarele comune ale cabanelor de la munte; costumul de plajă al femeilor s-a tot micșorat până la un cache sexe care nici el nu mai ascunde cine știe ce intrigi sau ispite; iar batalioanele de fete defilează mândre pe bulevarde În pantalonași albi de sport fie că au, fie că n-au ce arăta spre admirația sau ațâțarea noastră. și atunci unde să mai găsim sau să mai fie cu putință spec tacolul sută În sută de necrezut
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
crezi că nu... că nu ți-am dat nimica... nimica?... Ștefan tace, tace, apoi, cu glas domol, trist chiar: Poate... poate și eu, da, și eu sunt de vină. N-am găsit cheia inimii tale. Ești atât de zbuciumată, de mândră, de, de complicată... Și eu... eu n-am avut timp. N-am avut timp și răbdare. Suntem două pietre tari... Uite din ce ne-am luat și unde-am ajuns, Maria, spune el cu părere de rău. Ce știi tu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Lor le spunea pe poreclă, familia lui Belei. Viorica mai avea două surori, Lucia (care era de o frumusețe deosebită) și Maria. Pentru mine Viorica conta foarte mult. Ne împărtășeam toate secretele, doleanțele, ne jucam împreună și ne țineam mai mândre față de celelalte colege (lucru ce l-am regretat mai târziu). Țin minte că avea o bundiță pe care cojocarul Verigă i-a făcut-o cu prim lat negru și creț și cu flori mărunte și dese (într-o multitudine de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
grijă, pentru a-i folosi semințele. Am decis s-o iau în cameră, ca pe un bibelou de preț. Toți care veneau în vizită nu se mai săturau s-o admire. M-au și pozat cu ea în brațe. Ce mândră eram! Toată iarna ne-a încântat cu frumusețea ei. Pe la sfârșitul lui martie a trebuie s-o spargem și să-i scoatem semințele, pentru a le planta în grădină. Am pregătit un strat și cu emoție, am așezat cu mâinile
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
meu buchet de flori, îndepărtat, modest și fanat. Noroc, fata mea dragă. Fii vitează, loială, demnă și mândră. Este darul etern pe care ți l-am făcut în acel prim 19 noiem brie al vieții tale. Permite-mi să fiu mândră de tine, în ochii tuturor, fără să râdă nimeni de credulitatea mea. Iar eu te binecuvântez din nou și întotdeauna. M. 19/1949 Marți, 8 noiembrie [1949] Frumoasă aniversare, dulcea mea dragă. Azi sunt 33 de ani de la ziua nunții
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
a avut un sfârșit fericit, de vreme ce bucuria și un anumit aer sărbătoresc domnesc în casă. Pe divanul tău, pe hârtia fină cu care era acoperit, am orânduit ca într-o vitrină toate obiectele de la Paris, de care sunt grozav de mândră. A fost o zi frumoasă, draga mea. [...] M. 29/1950 I Duminică, 5 februarie [1950] Tocmai ți-am scris o c[arte] p[oștală]. Îmi încep acum corespondența, adevărata corespondență cu tine. [...] Nu te supăra pe mine pentru insistența asta
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
de mistere în literatura română, Craiova, 1981, 150-152; Alexandru Andrițoiu, „Familia” lui Iosif Vulcan în spații și timp, F, 1982, 8; Stelian Vasilescu, „Panteonul român”, o carte a patriotismului, F, 1982, 8; Dumitru Chirilă, „Schițe de călătorie”, F, 1982, 8; Mîndra, Ist. lit. dram., 191, 331-332; Gheorghe Petrușan, Iosif Vulcan și „Familia”, Gyula (Ungaria), 1992; Vasile Voia, Iosif Vulcan văzut azi în Ungaria, ST, 1992, 7; Țepelea, Rememorări, 109-110; Faifer, Semnele, 216; Teodor Vârgolici, Călătoriile lui Iosif Vulcan, ALA, 1995, 255
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
Nu, e creștin. Păcat!" Vezi, îmi zice povestitorul (Scurei, profesor bătrân din Câmpulung) asta înseamnă patriotism. Dacă, trecând pe lângă o casă frumoasă, vei întreba, vei afla că e a unui român și nu te vei bucura; dacă trecând pe lângă alta mândră, vei afla că e a unui străin și nu vei zice: Păcat! atunci să știi că nu ești patriot. Dialogul în jargon: Vus ist des? Roiterübn. Vas mach men da mit? Zücher. Vem ghehört des? Dem Ellenbörger. (farmacist german în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și a celei de acum etc. Istoria cu Gheorghe Leondari, care a omorât pe frate-său, hoțul Haralamb Leondari Duca-Vodă cel bătrân și baba care l-a blăstămat. Dediu și Cantemir Bătrânul. Muzicant orb din cimpoi, care cântă balade. Trage, mândro, cu bobii Trage, mândro, și-mi gâcește Frunza de ce-ngălbenește Omul de ce-mbătrânește. Bătăi și banditisme la morți pentru drepturile hulpii. Poveștile lui Zavodnicu. 1 Mai 1925 [NOTE DIVERSE]** [Cele mai vechi amintiri] Amintire dela un Sfântu Gheorghe, în Rădășeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
acum etc. Istoria cu Gheorghe Leondari, care a omorât pe frate-său, hoțul Haralamb Leondari Duca-Vodă cel bătrân și baba care l-a blăstămat. Dediu și Cantemir Bătrânul. Muzicant orb din cimpoi, care cântă balade. Trage, mândro, cu bobii Trage, mândro, și-mi gâcește Frunza de ce-ngălbenește Omul de ce-mbătrânește. Bătăi și banditisme la morți pentru drepturile hulpii. Poveștile lui Zavodnicu. 1 Mai 1925 [NOTE DIVERSE]** [Cele mai vechi amintiri] Amintire dela un Sfântu Gheorghe, în Rădășeni, când m-am dus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
scumpească; dar Drac a mai văzut om beat de sare?! Trandafir mândru rotat Ș-asară te-am așteptat Când văzui că nu mai vii Pusei dorul căpătâi Cu dragostea mă-nvelii Doamne rău mă hodinii. Strigă-mă lumea că-s lotru, Mândra joară că sunt șotru (șodu) Joară, mândro, pentru mine Și mă scoate din rușine. negură hodină a o tuli a probozi 27 August. Salonta, orășel în majoritate unguresc, în câmpie. Locul de naștere al lui Arany Iános care a cântat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
beat de sare?! Trandafir mândru rotat Ș-asară te-am așteptat Când văzui că nu mai vii Pusei dorul căpătâi Cu dragostea mă-nvelii Doamne rău mă hodinii. Strigă-mă lumea că-s lotru, Mândra joară că sunt șotru (șodu) Joară, mândro, pentru mine Și mă scoate din rușine. negură hodină a o tuli a probozi 27 August. Salonta, orășel în majoritate unguresc, în câmpie. Locul de naștere al lui Arany Iános care a cântat pe eroul Toldy Miclos. Este aici un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
zloți tătărești, o moșie. Pecete: Exerga: Eu Ștefan Vodă Domnul pământului Moldovei. Cap de bou, cu stea între coarne, cu soarele în stânga și cu luna în dreapta. Nume proprii: Toader Hărniș Bilțu Nicoară Seremet Mărica, fata lui Giargiu Giumătate Mărica, fata Mândrei Căliman Ana Bobului Sima Gureș Nicoară Roman Morzinco Cristina Ion Popșa Moisa Filosof Caliman Jumătate Toader Jocaș Farco aprod Dolca Mărușca Stana Muste Jorja Vulpe Ilieș Martui Musteață Cozma lui Baloș Costea Sărăcină Ilca Irimia Bulăi Avăr Boldur vistiernic (6995-6990
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Le-am văzut oglinzile albe depărtându-se pe sub crengăritul negru al pădurii desfrunzite. 29 dechemvrie [CÂNTECE ALBANEZE]* Cântec albanez Frunză verde mătrăgună, Am ieșit sara pe lună, Ca să cânt dintr-o gurdună. Spre izvorul cel din vale Iată-mi iese mândra-n cale Cu fotă și cu paftale. Vino, mândro, la izvor, Ca să-ți cânt de dulce dor. De nu vii, să știi că mor. Dar mândruța n-a venit. La izvorul cel vrăjit, Am pus fruntea ș-am murit. Ciudată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
negru al pădurii desfrunzite. 29 dechemvrie [CÂNTECE ALBANEZE]* Cântec albanez Frunză verde mătrăgună, Am ieșit sara pe lună, Ca să cânt dintr-o gurdună. Spre izvorul cel din vale Iată-mi iese mândra-n cale Cu fotă și cu paftale. Vino, mândro, la izvor, Ca să-ți cânt de dulce dor. De nu vii, să știi că mor. Dar mândruța n-a venit. La izvorul cel vrăjit, Am pus fruntea ș-am murit. Ciudată poezie populară comunicată de Barbu Lăzăreanu 3 Măi bădiță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și gustos Când îl bei cu om frumos, Iar de-l bei cu om urât Ți s-oprește vinu-n gât. Multe-n lume omul vede: La o casă șapte fete Și-i fântâna sub părete Moare cânele de sete. Trece mândra pe colnic Răsucind la borangic, Dar pe fus n-are nimic. Lung e drumul în pripor, Bată-te pustia dor... Foaie verde doi bujori Soacra cu două nurori. Una vine la fântână Cu cămeșa soacrei-n mână. Și mi-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
e sete? Nu mi-i foame Nu mi-i sete. Ori ți-i greu de trupul meu? Nu mi-i greu de trupul tău, Dar mi-i greu năravul tău, Holteieș stăpânul meu. Câte sate te-am purtat Pe la multe mândre-ai stat. Mă țineai de gard legat Și-mi dai fân nuielile Și grăunțe stelele. Cum ți-i drag cu puica-n pat Și mie cu traista-n cap. Cum ți-i drag cu mâna-n sân Și mie cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aug.; Sântă Măria (adormirea), când duc bisericei din ostrovul nou, pietre, adăogindu-le lucrării strămoșilor. Dubrovnic, Tvatat, Herțegnovi, Cotor etc., remarcabile înfățișările femeilor îmbrăcate în costume vechi naționale foarte frumoase, cu semne distinctive fată, nevastă, fată bătrână, văduvă. Femei nalte, subțirele, mândre. (toate stele de cinematograf cum spunea Bernard Shaw). Și oamenii (muntenegreni) au statura naltă. Cel mai mult m-au impresionat bătrânele cu înfățișare nobilă și încă frumoase. Sunt și urâți dar cei mai mulți localnici (țărani) tipuri distinse. Monumentul lui Mestrovici de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care s-au născut formal la Conferința de Pace de la Trianon, În fantasticul și monumentalul parc de la Versailles al regilor Franței, la 1918 - Cehoslovacia, Iugoslavia și România -, doar noi am rămas cu integralititatea teritorială, cu unitatea națională; celelalte două țări, mîndre - cu siguranță mai „mândre” decât noi În a doua jumătate a secolului trecut, Iugoslavia luptând disperat și eroic până la capăt contra enormei mașini de război naziste, iar Cehoslovacia Îndrăznind, În ’68, să dea o palmă usturătoare lui Brejnev și complicilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
formal la Conferința de Pace de la Trianon, În fantasticul și monumentalul parc de la Versailles al regilor Franței, la 1918 - Cehoslovacia, Iugoslavia și România -, doar noi am rămas cu integralititatea teritorială, cu unitatea națională; celelalte două țări, mîndre - cu siguranță mai „mândre” decât noi În a doua jumătate a secolului trecut, Iugoslavia luptând disperat și eroic până la capăt contra enormei mașini de război naziste, iar Cehoslovacia Îndrăznind, În ’68, să dea o palmă usturătoare lui Brejnev și complicilor săi, generalii sovietici - ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]