732 matches
-
lui Iurie și Lidia, născută la data de 28 ianuarie 1984 în localitatea Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. E. Coca nr. 15, ap. 1.105. (6.807/2003) 39. Hușanu Lidia, fiica lui Mîndru Constantin și Olga, născută la data de 12 noiembrie 1961 în localitatea Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Ungheni, str. Bănulescu-Bodoni nr. 19. (6.805/2003) 40. Iachim Ala, fiica lui Alexei și Emilia, născută la
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274308_a_275637]
-
lui Iurie și Lidia, născută la data de 28 ianuarie 1984 în localitatea Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. E. Coca nr. 15, ap. 1.105. (6.807/2003) 39. Hușanu Lidia, fiica lui Mîndru Constantin și Olga, născută la data de 12 noiembrie 1961 în localitatea Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Ungheni, str. Bănulescu-Bodoni nr. 19. (6.805/2003) 40. Iachim Ala, fiica lui Alexei și Emilia, născută la
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274306_a_275635]
-
lui Iurie și Lidia, născută la data de 28 ianuarie 1984 în localitatea Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. E. Coca nr. 15, ap. 1.105. (6.807/2003) 39. Hușanu Lidia, fiica lui Mîndru Constantin și Olga, născută la data de 12 noiembrie 1961 în localitatea Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Ungheni, str. Bănulescu-Bodoni nr. 19. (6.805/2003) 40. Iachim Ala, fiica lui Alexei și Emilia, născută la
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274307_a_275636]
-
contacte cu cavalerii sosiți la Constantinopol sunt un prilej pentru prințesa bizantină de a pune în lumină atitudinea lor arogantă și trufașă. Un exemplu pe care îl dă prințesa bizantină este scrisoarea trimisă de regele Franței, Hugo de Vermandois, care mândru de originea sa nobilă, a cerut ca să fie întâmpinat cu toată pompa. Grosolonia și trufia latinilor sunt ilustrate de episodul în care un nobil occidental se așează pe tronul imperial ( era vorba și de necunoașterea protocolului bizantin). Îi face un
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
domnia lui Iulius Cezar și Cezar August. În 510-509 î.Hr. este înlăturat de la putere de către o revoltă populară care instituie Republica Romană. Versiunea lui Titus Livius a înființării republicii spune că Sextus Tarquinius - fiul ultimului rege al Romei, (Tarquin cel Mândru) - a violat o nobilă romană pe nume Lucreția. Lucreția și-a obligat familia să acționeze, prin aceea că și-a adunat rudele masculine, le-a spus ce s-a întâmplat și apoi s-a sinucis. Aceștia au fost obligați să
Lucius Tarquinius Superbus () [Corola-website/Science/299872_a_301201]
-
n-a ocupat decât locul 9 la finele campionatului. Spre sfârșitul anului începe să se formeze o nouă echipă, formația anilor 1957-1958, una dintre cele mai mari din istoria clubului. Au venit Dinulescu, Caricaș, Oaida și Penita Moldoveanu, care alături de Mândru, Cojocaru, Soare, Nedelcu, Mișu Smărăndescu, Mateianu și Târcovnicu au construit una dintre cele mai temute echipe din campionat. A fost o echipă angrenată în lupta pentru Cupă și campionat. Titlul de campioană s-a jucat în ultimele etape ale returului
AFC Progresul București () [Corola-website/Science/299847_a_301176]
-
României, Progresul o elimină pe Steaua în sferturi, dar pierde cu 3-4, în prelungiri, semifinala cu Dinamo, datorită unui 11m acordat pentru o posibilă obstrucție a lui Neacșu în suprafața de pedeapsă. În această perioadă, lotul de bază a fost: Mândru, Matache, Mandoiu, Peteanu, Colceriu, Mafteuță, Adrian Constantinescu, Neacșu, Al. Constantinescu, Oaidă, Matei, Mateianu, Taralunga, Soangher, Viorel Popescu, Alexandru Georgescu. Au mai jucat pentru bleu-albaștri: Ciucu, Staicu, Ion Constantinescu, Ninel Popescu, iar din 1967 Stoicescu, Alecu, Grama, Mirăuță, Radu Ionescu, Manta
AFC Progresul București () [Corola-website/Science/299847_a_301176]
-
ani avea 18 clerici. Tipul de viață pe care îl duceau era similar aceluia de la S. Girolamo. Capelanii puneau în comun finanțele și masa, fiecare dintre ei dedicându-se la toate activitățile de gospodărie care erau necesare. În 1574 florentini, mândri că biserica S. Giovanni prin zelul preoților devenise un punct de referință în Roma, construiră un edificiu pentru a adăposti numeroasele persoane care participau la practicile Oratoriului. Filip dorea însă o biserică care să fie numai a sa. Printr-o
Filip Neri () [Corola-website/Science/306662_a_307991]
-
victoria echipei cu un gol crucial prin care a stabilit scorul de 2-1 în meciul în care aragonezii au învins pe Real Madrid cu 3-2. La scurt timp după ce a primit prima convocare la natională, fanii Zaragozei erau atât de mândri de realizările lui, încât au început să scandeze „illa illa illa, Villa maravilla”. După triumful Zaragozei în Copa del Rey, echipa a obținut un loc în Cupa UEFA; a fost prima participare a lui Villa într-o competiție europeană. În
David Villa () [Corola-website/Science/312786_a_314115]
-
Simor, Antonin Moravec, Gustav Schmahl, Tadeus Wronski, Octavian Nicolaevici, Gaby Grubea, Daniel Podlovschi, Albert Kocsis, Nina Mihailovna Beilina, Etar Christoskov, Robesrt Soetens, Liana Isakadze, Yuriko Kuronuma, Cornelia Vasile, Ivan Straus, Ștefan Ruha, Ernest Fischer, Tamâș Vesmas, Valentin Gheorghiu, Corneliu Gheorghiu, Mîndru Katz, Alexandru Demetriad, Maria Cardaș, Dorina Popovici, Magda Nicolau, Grețe Miletineanu, Lidia Cristian, Aurelia Cionca, Mărgărita Fedorova, Gheorghe Halmos, Herald Enghiurliu, Ferenc Rados, Amadeus Webersinke, Dan Mizrahy, Gorgeta Ștefănescu Barnea, Dan Grigore, Sofia Cosma, Nicolae Brânduș, Annerose Schmit, Gabor Gabos
Nicolae Brânzeu () [Corola-website/Science/310954_a_312283]
-
naturii divine în atlanți, care i-a făcut să respecte normele etice și să ducă o viață dreaptă. Totuși, susține că această natură divină s-a tot redus, ca urmare a amestecului cu muritorii de rând, și atlanții au devenit mândri și au început să încalce legile. Zeus, văzând acestea, i-a adunat pe zei în jurul său pentru a le vorbi. În acest punct, dialogul Critias ia sfârșit, și nu se știe ce urmează. În afară de cele două dialoguri ale lui Platon
Atlantida () [Corola-website/Science/309551_a_310880]
-
Moldovei însemnări facem facem cu această a noastră carte, toți citi pe dânsa ar căuta s-au citindu-sa ar audzi. Iată adevărat acești ai noștri credincioși boiari, giupânul Jurju Jumătate, cu frații săi, cu giupânul Șteful și cu giupânul Mândrul, au vinit înaintea noastră și înaintea alonoștri moldoviniștilor boiari și cu alor bună voie au împărțit ocinile a părintelului lor Ioan Jumătate : Jurjii, curtiia di pe Jîjia, ce se chiamă Jumătățenii"”. În documentul din 1492 sunt menționate pe teritoriul acestui
Comuna Albești, Botoșani () [Corola-website/Science/310245_a_311574]
-
fals prin care atât generalul, cât și prințul moștenitor erau condamnați la moarte . Când acest decret a ajuns la cei din cauză printr-un mesager imperial, moștenitorul Qin a recurs, ascultător, la sinucidere . Înainte să-și ia viața înghițind otravă, mândrul general Meng Tien a spus mesagerului: , Timp de trei generații, familia mea a servit casa Qin. Acum am sub comanda mea 300 000 de soldați, am puterea să pun la cale o rebeliune, dar prefer moartea pentru că nu vreau să
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
avea nevoie de unele avantaje suplimentare, iar acestea pentru el nu puteau fi decât angajamentului împăratului Frederic I că, în schimbul trecerii trupelor sale în Asia Mică, el va ceda coroanei bizantine, în viitor, cuceririle făcute de cruciați în Orientul Apropiat. Mândrului Barbarossa, care nu cedase în probleme de guvernare nici în fața papei, propunerea i s-a părut nedemnă de un împărat învestit cu putere universală și a respins-o. Isaac al II-lea, crezându-se în siguranță, vrând să-și demonstreze
Cruciada a treia () [Corola-website/Science/314756_a_316085]
-
familia sa. La Manzikert pe 26 aug 1071 Roman este înfrânt și luat prizonier de către turci. S-a păstrat un document credibil privind conversația dintre musulmanul sunnit Alp Aslan, învingătorul de la Manzikert și Roman Diogenes. Alp Aslan îl întreabă pe mândrul romanadus în fața lui: "ce ai fi făcut tu, dacă aș fi fost adus înaintea ta ca prizonier?" Romanos diogenes îi răspunde cuvenit, adică sfidator, turcului: "probabil că te as fi omorât imediat, ori te aș fi dus la Constantinopolunde trupul
Roman Diogenes () [Corola-website/Science/314927_a_316256]
-
Editura AIUS, Craiova, 2014. REFERINȚE CRITICE DESPRE ȘTEFAN PETICĂ Numărul 1-3 (ianuarie - martie) 1912 al publicației „Freamătul”dinBârlad este închinat memoriei lui Ștefan Petică. Printre autorii articolelor se numără: George Tutoveanu, Șt. O. Iosif, C. Demetrescu, Alexandru T. Stamatiad, A. Mândru, I. Minulescu, D. Karnabat, N. Pora, G. Andoni, Ilarie Chendi, I. Dongorozi, Pamfil Șeicaru, Dr. P. Zosin, P. Crăescu, Eugeniu Speranția. <nowiki>*** Ștefan Petică, Editorial în</nowiki>„Românul”, 25 octombrie 1904, fără semnătură. <nowiki>***</nowiki> "Comemorarea lui Ștefan Petică", în
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
174-180. MARINO 1966: Adrian Marino, "Viața lui Alexandru Macedonski", E.P.L., 1966, p.45, 342, 344, 346, 351, 385. MARINO 1967: Adrian Marino, "Opera lui Alexandru Macedonski", E.P.L., 1967, p.79, 103, 405, 412, 424, 592, 674, 718. MÂNDRU 1912: A. Mândru, "Ștefan Petică", în „Freamătul”, Bârlad, nr. 1-3, ianuarie - martie 1912, pp. 32-33. MERLO: Roberto Merlo, "Un secolo frammentario: breve storia delle traduzioni di poesia romena in italiano nel Novecento", Philologica Jassyensia, An I, Nr. 1-2, 2005, pp. 197-246. MICU 1963
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea", Editura „Pontica”, Constanța, 2008. MITOCARU, 1993: Victor Mitocaru, "Cântarea care n-a fost spusă. Grigore Tăbăcaru despre Ștefan Petică", în „Ateneu”, v.30/1993, mart., nr. 3, p. 5. MÎNDRU 1912: A. Mîndru, "Ștefan Petică", în „Freamătul”, II, nr. 1-3, Bârlad, ianuarie-martie 1912, pp. 32-33. MÎNDRU 1924: A. Mîndru, "Ștefan Petică", (reproducerea articolului din „Freamătul”), în „Țara de Jos”, I, nr. 11-12, 15 decembrie 1924, pp. 217-218. MOLCUȚ 1970: Molcuț
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
a poeziei românești din secolul al XX-lea", Editura „Pontica”, Constanța, 2008. MITOCARU, 1993: Victor Mitocaru, "Cântarea care n-a fost spusă. Grigore Tăbăcaru despre Ștefan Petică", în „Ateneu”, v.30/1993, mart., nr. 3, p. 5. MÎNDRU 1912: A. Mîndru, "Ștefan Petică", în „Freamătul”, II, nr. 1-3, Bârlad, ianuarie-martie 1912, pp. 32-33. MÎNDRU 1924: A. Mîndru, "Ștefan Petică", (reproducerea articolului din „Freamătul”), în „Țara de Jos”, I, nr. 11-12, 15 decembrie 1924, pp. 217-218. MOLCUȚ 1970: Molcuț, Eufrosina, "Studiu introductiv
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
1993: Victor Mitocaru, "Cântarea care n-a fost spusă. Grigore Tăbăcaru despre Ștefan Petică", în „Ateneu”, v.30/1993, mart., nr. 3, p. 5. MÎNDRU 1912: A. Mîndru, "Ștefan Petică", în „Freamătul”, II, nr. 1-3, Bârlad, ianuarie-martie 1912, pp. 32-33. MÎNDRU 1924: A. Mîndru, "Ștefan Petică", (reproducerea articolului din „Freamătul”), în „Țara de Jos”, I, nr. 11-12, 15 decembrie 1924, pp. 217-218. MOLCUȚ 1970: Molcuț, Eufrosina, "Studiu introductiv" la "Scrieri," Editura Minerva, București, Seria Scriitori români, VII-LXXXII, 1970. MOLCUȚ 1974: Molcuț
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Cântarea care n-a fost spusă. Grigore Tăbăcaru despre Ștefan Petică", în „Ateneu”, v.30/1993, mart., nr. 3, p. 5. MÎNDRU 1912: A. Mîndru, "Ștefan Petică", în „Freamătul”, II, nr. 1-3, Bârlad, ianuarie-martie 1912, pp. 32-33. MÎNDRU 1924: A. Mîndru, "Ștefan Petică", (reproducerea articolului din „Freamătul”), în „Țara de Jos”, I, nr. 11-12, 15 decembrie 1924, pp. 217-218. MOLCUȚ 1970: Molcuț, Eufrosina, "Studiu introductiv" la "Scrieri," Editura Minerva, București, Seria Scriitori români, VII-LXXXII, 1970. MOLCUȚ 1974: Molcuț, Eufrosina, "Ștefan Petică
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
repetate incursiuni de jaf în Persia și în provinciile caucaziene și danubiene ale Imperiului Roman. Istoricul roman Ammianus Marcellinus descria alanii ca fiind " Aproape toți înalți și frumoși. Părul le este în general blond și ochii lor sunt înfricoșător de mândri.". Tot Ammianus arată că alanii erau continuatorii triburilor nomade ale massageților, sarmaților și ai sciților, popoare iranice care ocupau de circa două milenii stepa dintre lacul Aral, Marea Caspică și Dunăre. Atacați și învinși de huni în jurul anului 370, o
Alani () [Corola-website/Science/297182_a_298511]
-
explicațiile date și argumentele aduse nu au făcut decât să sporească mânia papei. Frederic al II-lea, conform avertismentului dat de Grigore al IX-lea în ultima scrisoare, a fost excomunicat. Încercarea împăratului dăduse greș, papa mersese prea departe, iar mândrul Frederic simțindu-se puternic în Italia, unde posesiunile sale din nord și sud strângeau papalitatea ca într-un clește, a hotărât să-i dea lui Grigore al IX-lea o lecție la el acasă. În tot cursul toamnei din anul
Cruciada a șasea () [Corola-website/Science/318575_a_319904]
-
din cadrul unui singur grup sunt capabili să interacționeze și să comunice cu toate celelalte. Pe de altă parte, grupurile inferioare nu au cunoștințe directe despre existența tuturor tipurilor mai mari de Deva. Din acest motiv, unii dintre Brahmă au devenit mândri, imaginându-se creatori ai lumilor în care se aflau și al tuturor lumilor inferioare lor (pentru că ei au existat înainte ca aceste lumi să existe). Deși cuvântul "Deva" este tradus în occident, în general, "dumnezeu"; (sau, foarte ocazional, "înger") , devașii
Deva (Budism) () [Corola-website/Science/321248_a_322577]
-
confirmați și e un susținător fervent al celor în devenire, pentru a-i pomeni doar pe români: Marta Steinfeld (Adorian, Lazoc), Corneliu Gheorghiu, Kurt Mild - printre primii soliști ai filarmonicii din Arad, Liana Șerbescu, Alexandru Demetriad, Lidia Cristian, Maria Fotino, Mîndru Katz, Radu Aldulescu, frații Valentin Gheorghiu și Ștefan Gheorghiu, Sofia Cosma, Gheorghe Halmos, Dan Grigore, Ion Voicu, Ștefan Ruha, Stanciu Ștefan, Aurelian-Octav Popa, Cornelia Vasile, Ilinca Dumitrescu, Tudor Dumitrescu-regretatul pianist plecat dintre noi la numai 19 ani, Dan Atanasiu, Marin
Nicolae Boboc () [Corola-website/Science/320651_a_321980]