4,645 matches
-
Oceanidele (nimfe ale oceanelor). Naiadele guvernau peste râuri, șuvoaie, pâraie, izvoare, fântâni, lacuri, eleștee, puțuri și mlaștini ... pârâu Sunt doar un pârâu ce adună în el, statornicia și puterea muntelui, unduirea sălciilor și arome de floare și iarbă. Am memorat mângâieri de nisip și atingeri de piatră, adăugându-mă la final, undei care îți cuprinde glezna. Când mă presari din căușul palmelor pe trup sau mă sorbi, simt timpul prin care am curs și te întreb: ~ mai ții minte apa ? Nu
NAIADELE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384605_a_385934]
-
nasc purificat de-adâncuri, Din ale munților oblâncuri. Țâșnesc despovărat de vină Dar limpezit, chiar de lumină. Și din orice primesc răsfăț Căutând pe drum să le învăț. Pornit abia din sfânta vatră, Alint primesc din ei de piatră, Sau mângâierile de maluri, Nisipuri, rădăcini sub valuri. Sărut de salcie mă pătrunde Și adieri de vânt pe unde. Mă strânge gheața, mă sufocă, Din ger căldura mă dezghiocă. În vaduri grele apa-mi scapă, Viețuitoarele adapă. Ud câmpuri, lanuri și grădini
NAIADELE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384605_a_385934]
-
fapt ceva mai inept decât orice părere de rău și poate mai rece decât marea glacială. Ești nobil și discret și-mi place asta, poate de aceea caut să-ți vorbesc mereu în șoapte, metamorfozându-mă în vis frumos. În mijlocul mângâierilor, pendulez în gânduri circumspecte, dar sunt vindecată dragostea mea frumoasă. Nu vreau îmbătare cu vraja stilului sensibil, nu vreau sufocare insuportabilă, căci poate așa se percepe, vreau doar să vezi ce am eu, ce mi-a dat mie Dumnezeu, chiar
IUBIREA MEA TANDRĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384604_a_385933]
-
iubească, așa cum poate iubi o mamă un copil. De fapt, Maica Domnului ne însoțește, ca o Maică a tuturor, clipă de clipă în viața noastră, intervenind discret dar întotdeauna eficient mai ales când, năpădiți de necazuri, căutăm cu înfrigurare sprijin, mângâiere în dureri sau un pic de dragoste. Pe Născătoarea de Dumnezeu, Fecioara Maria să o rugăm cu evlavie să aprindă focul smereniei și al ascultării și în inimile noastre. Amin. Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, roagă-te pentru noi păcătoșii! Amin
MAICA DOMNULUI – O ALTFEL DE ABORDARE A LIBERTĂŢII RELIGIOASE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384603_a_385932]
-
ai dorului. Ii dă liberul arbitru să aleagă Lumina sau bezna prin care vrea să meargă . Ca pe un puf de păpădie zburătoare O suflă apoi către lumea cea mare, Să cunoască eternitatea clipei trecătoare, În bătaia vântului și-n mângâierea razelor de soare. O ocrotește să nu se rătăcească Și-i dă un înger bun să o călăuzească, Pe drumul pe care i s-a scris menirea Doar prin iubire va afla desăvârșirea. Referință Bibliografică: Viață / Ștefania Petrov : Confluențe Literare
VIAȚĂ de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384659_a_385988]
-
lume Petalele-i țesute cu miresme alese Ca primăvara ce-a sosit în vreme, Să-mpartă rochii albe de mirese. Cluj Napoca, 27 martie, 2016 Mister Un mister se ascunde în ființa ta... Sunt bucuroasă că am găsit Ceva ce căutam... Mângâiere, Un răspuns la întrebări, Împlinire, simțul prezenței divine... O duioșie care să mă îmbrățișeze O privire care mă sărută Cu atâta finețe și înțelegere Că mă compleșește până La ultima lacrimă de iubire... Găsesc în tine o dragoste tainică Ce vorbește
LACRIMI DE PRIMĂVARA de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384663_a_385992]
-
s alungi Iubirea...., E sacrilegiul Adus Sensului vieții Să simți furnicăturile Vibrațiilor în tălpi....., Cum zboară fluturii Prin gândul tău Abandonat În geamăt...., Ce vrei durere mai plăcută De atât Păcat mai mare Adulmecat de patimi Redesvelire de fior Când mângâierea Rupe lanțuri Strivește umbre În care te ai închis Fără să știi Ce multe poate oferi Ființa ta Când uită De de toate De azed Referință Bibliografică: ce e iubirea....., / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1777
CE E IUBIREA....., de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384670_a_385999]
-
privindu-mă, să taci Să îți citesc gândul în palme În care eu obrazul să-mi ascund Și să-ți vorbesc în lacrimi calde De dor ce-n perne mi-l afund Să mă asculți cu inima ta blândă Cu mângâierea zâmbetului drag Și să mă ții ușor de tâmplă Spunând să uit de-al sorții prag Căci fie-vor multe încercări Și numai cu un suflet împăcat Putea-voi trece de - întrebări Ce vor răspunsuri imediat Apoi să-ți mai
DE VORBĂ CU TATA de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382338_a_383667]
-
nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Te așteptam, iubire, ca pe-o ultimă speranță, Te căutam în zilele fugite printre rânduri. Te și găsisem, stând pe gânduri, Dar te-ai pitit prin vise fără relevanță... Ceream doar mângâiere și-al tău umăr Să-mi sprijin fruntea, doar din când în când. Doream să îți învăț refrenul fredonând, Dar am uitat al strofei număr... Chemam doar visele, adulmecând Al fericirii trist, dar minunat parfum, Și m-am trezit în
IUBIRE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382349_a_383678]
-
la vederea desprinderii frunzelor într-un dans sentimental, cu zbor ușor spre așternutul blând al clipelor. Se aud doar scâncetele lor sub tălpile trecătorilor... Se trezise târziu. Era ziua ei liberă și avea ocazia, în sfârșit, să fie trezită de mângâierea blândă a soarelui. Mona era deja agitată. Trebuia să ajungă la petrecerea organizată de o colegă de liceu pentru aniversarea zilei sale de naștere. Avea emoții pentru că, pentru ea era un nou început de prietenie, un nou capitol al vieții
LINIȘTE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382346_a_383675]
-
cuget un strigăt de fiară doar amintirea, vagă alinare , arde-n mine, o tristă lumânare. Evadez de-ntuneric și de târziu, de blestemul tăcut și-atât de pustiu, ziua lupt cu umbra, noaptea-i tăcerea, durerea din suflet, mi-e mângâierea. Autor, Mihail Janto Referință Bibliografică: Jocul sentimentelor... / Mihail Janto : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1489, Anul V, 28 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihail Janto : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
JOCUL SENTIMENTELOR… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382333_a_383662]
-
care se afla pe masa de masaj, în camera de terapie cromatică. Trupul îi era cucerit de lumini în culori pastelate, iar mâinile maseuzei o descătușau de toate închistările mentale și fizice. Muzica ambientală difuza prin toți porii ei, iar mângâierea delicată, dar puternică a acelor mâini dibace, reușiseră să îi redea încredere, calm și relaxare. Apoi, după dușul cald și revigorant, intrarea în apa aceea limpede și blândă din piscină, îi delecta simțurile și gândurile... Se îndreptau spre Poiana Polistoaca
MUNTELE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382340_a_383669]
-
divin nemaivăzut în cale sentiment de așezare în cer senin cu ea învăluirile să le ascundem printre șoapte adânc să le pătrundem în esnte și simțiri că doar așa se vor întoarce spre a mai veni odată si-inca odată cu mângâieri ascunse în priviri strabate-ma acum sunt tot fluid însămânțat în ape mișcare ce alunecă în vid nu mai am griji nu mai văd timpul cum se amestecă în toate sunt doar oglindă a ceea ce aș vrea să fiu spre
IMBRATISAREA UNEI FETITE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382386_a_383715]
-
am plâns! Când te-am întâlnit... Când ochii mei te-au întâlnit Râdeau în soare trandafirii Iar sufletu-mi pornise-n taină Căutând cărările iubirii... Și le-am găsit în ochii tăi Adânci...și calzi și iubitori... Privirea ta, o mângâiere Ce am visat-o deseori... Tu mi-ai zâmbit...și parcă cerul S-a comprimat într-un surâs Ștergând cu degete de dor Suspinul, lacrima ce-am plâns... Iar vocea ta...o adiere Ce mângâia inima mea Mi-a spus
POEMELE IUBIRII 9 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382416_a_383745]
-
și tot mai grea pe zi ce trece. Mi-am dorit să-l am alături. Bun sau mai puțin bun, l-am dorit în toți anii copilăriei și ai adolescenței, dar și după aceea. Aveam nevoie de brațele și de mângâierea palmelor lui, de ochii lui, de vorbele lui. Aveam nevoie să-l strig tare: TATĂ! Doar atât pentru azi... Poate că nu vor avea continuitate însemnările mele. Este firesc să se întâmple așa într-un jurnal. Nu este o lucrare
RĂSFOIND JURNALUL UNUI POLIȚIST de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382394_a_383723]
-
au chiar mai multe, pe când noi,... avem de multe ori ... lipsă și o strigăm, o așteptăm. Înghesuită-n gânduri rapide de subiecte și tematici esențiale ca ” Sărutul fierbinte pe pleoape”, iubirea se pogoară din ”Nopți” spre ” Amurg în lumină”,” În mângâieri și-o lacrimă”. Toți poeții lumii au căutat iubirea prin nori, prin stele, prin mările și oceanele lumii, mai rău ca Orpheus pe Euridice. Iubirea, scrie Daniela, este-n ” gândul spre stele”, în ” Flăcări și zbor pe culmi de soare
CHEMAREA STIGĂTULUI... UN CALISTRAT HOGAȘ CU NICOLAE LABIȘ DE MÂNĂ PE VALEA ȘASEI... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382408_a_383737]
-
n-a mai încăput în tine reflexia vulturului hoinar ce încerca să-mi spulbere reflexiile aripilor de înger, atât de barbar! Am simțit când speranțele mele au devenit reflexiile viselor tale: vorbele ți s-au reflectat în dulceața răsăriturilor abisale, mângâierile ți-au împrumutat blândețea culorilor florale iar trupul meu ți-a întâmpinat toate reflexiile, cu porniri ancestrale. Dacă viitorul nu este decât reflexia unor dorințe ascunse, și toate gândurile care zboară-n jurul nostru pot fi ușor convinse să îmbrățișeze
REFLEXII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382424_a_383753]
-
Autor: Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1509 din 17 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Copilăria mea Tablou pictat pe cer de rai, Copilăria mea curată, Mi-ai dat tot ce puteai să dai Copilului de altădată! Făcut-ai mângâierea pat, Corpului meu fără cusur Și pernă pentru gând bogat, Dragostea celor din-mprejur! Mi-ai dat doar zâmbet de Hristoși Și îngeri să mă ocrotească, Blânzi, iubitori, cei mai frumoși Părinți din lumea pământească! Mai lasă-mă să mă
COPILĂRIA MEA de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382426_a_383755]
-
-mi spuneți când să mă opresc! Nu-mi spuneți ce să fac în acea clipă! Nu-mi spuneți de sfârșită voi muri să mai trăiesc! Nu vreau nimic atunci când doare, nu îmi dați sfaturi, Nici vorbe dulci, nici sărutări, nici mângâieri, Îmbrățișări nu vreau, nu vreau nici alinare, Vreau doar să plâng, spre-a mă renaște din dureri. Când lacrimile dor și curg în patimi grele, Iar sufletul topit se scurge-ncet din mine, Atunci din leșinul prelung să cad aș
DUREREA MEA de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382433_a_383762]
-
zidește, Cu iubirea sa pământul, Care toate le primește... Aș fi vrut să fiu o floare, Care să rodească-n vară, Fructul ei, om să hrănească, Când trudește până-n seară. Aș fi vrut să fiu un clopot, Să dau lumii mângâiere, În pridvor de mănăstire Să cânt Sfânta Înviere. Aș fi vrut să fiu un munte, Ce se scaldă drept în soare Și se bucură de verde, De ciobani și de mioare. Dar nu sunt decât un om, Printre semeni, mult
DORINȚE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382438_a_383767]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > ÎNCÂNTARE Autor: Gabriela Maria Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2081 din 11 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ador toată gingășia din mângâierea ta; acea candoare din privirea-ți neagră de catifea, vocea ta inconfundabilă ce numele îmi spune blând, zâmbetul larg al gurii ce sărutări îmi dăruie oricând! Felul în care ochii tăi mă privesc surâzând dimineață, fericirea imensă, când vorbim îți
ÎNCÂNTARE de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382457_a_383786]
-
te ating, ce șoapte se rostesc încet, privindu-te fierbinte, ce nostalgii de dorul pielii tale în mine se sting, cad hainele pe jos,cum să mai fiu acum cuminte?? Săruturi fără număr cad în neștire că frunzele din pom, mângâieri dese te acoperă că o mantie, să mai fiu eu om?? Rațional și fără nebunie, de vreau să te iubesc enorm? ce dans ciudat până la cer este amorul,la tine în brațe să adorm. Referință Bibliografică: Încântare / Gabriela Maria Ionescu
ÎNCÂNTARE de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382457_a_383786]
-
plenitudinea emoțiilor cum este să faci dragoste cu cineva pe care ți-l dorești mai mult ca orice. Tocmai când rămași în lenjeria intimă se apropiau de mult doritul pat, înlănțuiți într-o frenezie nebună, plină de sărutări și de mângâieri pe tot corpul, sună telefonul Adrianei, care o scoase din transa în care se găsea. Țârâitul strident o blocă. Nu mai era în stare să facă nicio mișcare. Nu știa cum să reacționeze și nenorocitul de telefon nu se mai
ROMAN ÎN LUCRU CAPITOLUL X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382414_a_383743]
-
prețuiești ce ai avut cândva și scum plângi după acea ușă deschisă, dar curând, foarte curând te vei bucura de liniște, pentru că totul se întâmplă cu un scop în lume și omul din greșeli adesea se înțelepțește. Cuvintele Ecclesiastului sunt mângâiere și nădejde pentru cei care rătăcesc în această lume a deșertăciunii. (Îi pune capul lui X în poala ei și șoptește cuvinte din Ecclesiast.) „Pentru orice lucru este o clipă prielnică și vreme pentru orice îndeletnicire de sub cer. Vreme este
UȘA PIERDUTĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382374_a_383703]
-
2016 Toate Articolele Autorului Să nu mă uiți... e bruma de iertare, Speranța-n care zorii las-un vis, Un “te iubesc”, am pus pe tot ce doare, Pecetluit de umbra unui scris. Am scris pe gând, pe dor, pe mângâiere, Pe ieri, pe azi, pe mâine, pe-nceput, Pe lacrima uscată... de tăcere, Pe patimile primului sărut. Am scris pe flori, pe amintiri trecute, Pe locul unde calcă pașii tăi Pe vorbele nespuse, astăzi mute, Pe ochi-ți blâzi, pe
SĂ NU MĂ UIȚI... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382464_a_383793]