1,739 matches
-
și tăceau zdrobite de munca zilei. În dosul perdelei de stuf focul ardea vesel și vioi, împrăștiind fantasticele-i zbateri peste îngrămădirea aceasta pestriță. Un băietănaș slab și cu gâtul lung trăgea din când în când dintr-un maldăr uriaș mănunchiuri de stuf și le zvârlea pe foc. Moș Nastase și Niță Lepădatu se cinchiră la pământ. Un slujbaș al curții tăpșea mămăliga c-o lopățică, iar altul stătea c-un linguroi uriaș lângă cazanul cu fiertură de oaie. Oamenii ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
nu te-i teme tu, măi? Faliboga zvâcni drept în picioare și puse mâna pe harapnic. În același timp răsări de la locul lui și Niță Lepădatu și scoase repede din glugă un buzdugan grozav, o măciucă grea de alamă cu mănunchiuri de lemn de corn. —Ascultă, Faliboga, vorbi Lepădatu; eu îs om blajin... c-o vorbă bună mă faci rob... Altfel, cu răul să nu mă ieie nimeni că nu-i bine. Și să știi că eu nu-s dintre cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
răgușit. Își desfăcu harapnicul și ieși cu țigara în gură. Tropotul Albei se auzi îndată grăbit, aproape, apoi mai departe, apoi se stânse în noapte. Rămași lângă foc, ceilalți păstrară un timp tăcerea. Moș Nastase mai zvârli în flăcări un mănunchi de trestie. Gheorghe Barbă aduse ulciorul cu rachiu în lumină. Scânteile de la bordeie se stânseră. Numai în întunericul de sus luceau stele. Vântul de peste zi tot sufla și fremăta ușor în perdea. Mihalache Prescurie, vânătorul, zise: —Vătav ca Faliboga n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
sâmbătă sara. Era ș-acu într-o sâmbătă sara, și-n bordei era lumină, și-năuntru la căldură, isprăveau cina Gheorghe Barbă bouarul, moș Irimia Izdrail și Mihalache Prescurie. Doi băitănași se uscau de umezeală lângă vatra mare, unde ardeau mănunchiuri de trestii. Faliboga izbi cu piciorul în ușă, o deschise și intră înlăuntru, cu Niță Lepădatu după el. —Măi Grecușor! se răsti el cătră unul din flăcăuași, subțire și slăbuț; ieși afară și du pe Alba acasă la mine. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
sale vitale și știe să se dăruiască într-atât încât să simtă suferința celuilalt poate vindeca. Orele treceau încet în coliba sărăcăcioasă, curată, făcută din trunchiuri de copaci ale căror găuri erau astupate cu catran. Se cunoștea mâna femeii în mănunchiurile de flori uscate de lângă cămin și în cele de ierburi în care Valerius recunoscu câteva plante medicinale și vâscul. Aruncă o privire spre fata care, ca și el, veghea lângă gladiator, continuând să-i șoptească lucruri pe care el nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
și cumpăraseră blocuri gri de gheață ce fumegau ca niște mici incendii. Își odihneau capetele pe coaja rece a pepenilor înainte de a-i tăia, își țineau paharele pe frunte și pe obraji între înghițituri, își făceau vânt pe lângă plite cu mănunchiurile de spanac înainte să le dea într-un târziu drumul în oală, cu greu, de dragul mesei de seară. Săptămânile treceau și musonul nu se ivea. Iar prin septembrie renunțaseră să mai spere. În anul acela, barza i l-a adus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
Plecase din Shahkot ca să fie singur. Și ei ce făcuseră? Se luaseră după el. Observă un cărăbuș care se târa afară dintr-o gaură a scoarței chiar sub nasul lui. Înveșmântat într-o armură verzuie, strălucitoare, cu antenele ridicate, cu mănunchiuri de aripi ca niște jupoane transparente ițindu-se ridicol de sub carcasa lui dură ca o scoică; părea o dovadă vizuală a absurdității propunerii tatălui său. Treptat, se calmă. Cât erau de frumoase insectele acestea din jurul lui, cât de incredibil de frumoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
jocurile, comportamentul lor obraznic - lipsa de rușine și farmecul lor revoltător... Privi copacul ce reprezenta un cămin atât de bun. Crengile sale netede și spațioase, de un argintiu întunecat, care se întindeau până departe în noduri și curbe răsucite și mănunchiuri delicate de frunze. Cât de important devenise pentru el. Aici, așezat nici prea sus și nici prea jos, văzuse pentru prima oară lumea extrem de limpede, cu zilele izvorând parcă purificate din nopți de o întunecare curată și strălucitoare. Lumina soarelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
pic mai arătoasă decât interiorul unei cocioabe. Două rogojini de papură plasate la o oarecare distanță, dintre care una purta în prezent povara trupului său slăbit, erau așezate pe o podea de pământ - dar o podea măturată meticulos. Mătura, un mănunchi de crengi, era rezemată leneș de un perete. Pereții erau făcuți din bușteni acoperiți cu noroi uscat, iar acoperișul la fel. Un șemineu și o măsuță joasă, de răchită, răsturnată. Câteva oale. într-un colț îndepărtat un cufăr vechi. Nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
lucrurile, mai devreme sau mai târziu. Chestia III, alias Planeta plutitoare, atârna maiestuos în centrul atriumului, într-un raport de proporții perfect cu pereții octogonali din jurul ei. Chiar deasupra ei se afla balconul construit mai sus, de care erau atârnate mănunchiuri de fascicule luminoase, răspândind valuri de lumină pală pentru a surprinde diferitele unghiuri ale obiectului decorativ, lăsând unele părți neluminate, precum craterele Lunii. Inelele argintii din jurul ei străluceau și, de la distanța la care mă aflam, plasa de sârmă părea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
cadrilată, cu ciucure și baretă. — Sper că nu te-am scos din pat, am zis eu. — Da’ de unde. Abia mă apucasem să spun „Doamne, Doamne, ceresc Tată“. Aruncă o privire spre Bea, ca și cînd tocmai ar fi zărit un mănunchi de petarde cu dinamită aprins la picioare. — Sper spre binele dumitale că nu-i ceea ce pare, amenință el. — Isaac, ea e prietena mea Beatriz și, cu permisiunea dumitale, mi-ar plăcea să-i arăt locul acesta. Să n-ai nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
mai liniști puțin. Când toate nucile au fost culese și urcate în pod, ziua era pe sfârșite; musafirii se pregăteau de plecare, iar Angelina se strecură în camera bunicii, se urcă pe scaun să ajungă la icoană unde pusese bunica mănunchiul de flori și busuioc sfințit adus de la biserică, din buchetul de pe cruce. Rupse o crenguță de busuioc și o așeză cu grijă în ghiozdan, s-o apere de rele și să-i poarte noroc în noul an școlar. Mai târziu
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
el s-a oprit deodată uimit la vederea unui copil frumos care dansa despuiat, cu trei tinere fete tot atât de frumoase ca și el. Pe când stătea el pierdut în contemplarea acestei arătări, copilul s-a apropiat și a aruncat cu un mănunchi de trandafiri și crini în el și l-a răsturnat de pe cal. De cum l-au văzut la pământ, cei patru au tăbăprât pe el târându-l pe pajiștea înverzită unde l-au biciuit cu flori până când și-a pierdut cunoștința
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
frumos îți este gîtul în mijlocul șirurilor de mărgăritare! 11. Îți vom face deci lănțișoare de aur, cu stropituri de argint. 12. Cît stă împăratul la masa lui, nardul meu își răspîndește mirosul. 13. Prea iubitul meu îmi este ca un mănunchi de mir, care se odihnește între țîțele mele. 14. Prea iubitul meu este pentru mine un strugure de măliniță, din viile din En-Ghedi. 15. Ce frumoasă ești, iubito, uite ce frumoasă ești, cu ochii tăi de porumbiță! 16. Ce frumos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85072_a_85859]
-
sute de mii de rupii și viitorul posesor al acoperământului sub care se află, al curții și grădinilor, al camerelor răcoroase cu tavane înalte, al încăperilor servitorilor și al toaletei moderne, europene. Va moșteni, de asemenea, alte câteva case, un mănunchi de sate, o lustragerie la Lucknow și acțiuni la un concern de prelucrare a mătăsii. Când își închipuie viitorul, îl vede promițător, prosper, frumos. Cu un oftat, se uită în jos la micul cort ridicat în pantalonii săi de pijama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
nici unul din lucrurile obișnuite - durata vieții, căsătoria, averea. Modelele începeau să se formeze, pentru ca imediat să se estompeze, când trecea la un alt aspect al conjuncției. Planetele treceau prin casele destinului, oscilând între aspectele defavorizante și cele binevoitoare. Se alcătuiau mănunchiuri de posibilități, pentru ca mai apoi să se destrame. Niciodată nu fusese într-o asemenea stare de confuzie în timpul vreunei interpretări. Poate că (deși nu era prea sigur de asta) exista o cale prin acest haos. Dar dacă era așa, aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
său, continuându-și incantația, sub forma unui ritual în fața unei nișe din stâncă. În nișă, se află un altar plin de obiecte de tot felul. Tigvele în care se află resturile lipicioase ale libațiilor. Sunt acolo lame de cupru bătătorite, mănunchiuri de ierburi, un craniu de câine învelit în iarbă uscată. Nișa este împroșcată cu praf de cretă, sânge și bere de mei, ceea ce face dificil să vadă celelalte lucruri; briceagul, oglinda de mână, cutia goală de conserve și cele două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
de toamnă adie Și suflă prin culori, bezmetic Amestecând o gingășie Cu un destin sticlos, eretic Iar frunza, în covor de vise, Gândul închide arzând ermetic. Printre raze Dacă soarele blând Va citi în zăpezi Ape clare, Dacă raze-n mănunchi Vor picta pașii tăi Pe cărare, Dacă tot ce a fost Se revarsă în unde Spre mine Inundând căni de lut Și ulcioarele vii în suspine, Dacă seceta grea Va musti, într-o zi, De iubire, Muguri vii în cuvânt
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
se varsă peste mal, va nimici cetatea Ninive, și va urmări pe vrăjmașii Lui pînă în întuneric. 9. Ce planuri faceți voi împotriva Domnului? El le zădărnicește! Nenorocirea nu va veni de două ori. 10. Căci vor fi ca niște mănunchiuri de spini încîlciți, și tocmai cînd vor fi beți de vinul lor, vor fi mistuiți de foc, ca o miriște de tot uscată. 11. Din tine, Ninive, a ieșit cel ce urzea rele împotriva Domnului, cel ce făcea planuri răutăcioase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85120_a_85907]
-
ne așezăm în genunchi. Mă simt ca și cum tocmai aș fi urcat pe o scenă. Deși îmi țin capul plecat, văd vazele minunate, picioarele magnific sculptate ale bazinelor de apă, lampioanele de pe podea, cu cozile din dantelă atingând pământul, și imensele mănunchiuri aducătoare de noroc împodobite cu mătase din colțurile încăperii. Mă aventurez să arunc o privire către Fiul Cerului. Împăratul Hsien Feng arată mai tânăr decât mi-am închipuit. Pare să aibă puțin peste douăzeci de ani și are o piele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
caldă a levănțicii diluată până la tonuri albăstrii. Rochia e confecționată din opt rânduri de mătase și e brodată cu flori vioaie de primăvară, reale sau închipuite. Materialul e țesut cu fir de aur și de argint și are pe el mănunchiuri mari de jad, perle și alte pietre. N-am mai purtat niciodată ceva atât de frumos, nici atât de greu și neconfortabil. Părul meu este strâns într-un coc foarte înalt împodobit cu perle, jad, coral și diamante. În partea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
împăratul se așează, toți trebuie să facă nouă plecăciuni, cu fruntea coborând până la pământ. Împăratului nu-i place să lucreze în sala tronului, deoarece jilțul nu este confortabil: spătarul este o magnifică operă de sculptură în lemn, alcătuită din numeroase mănunchiuri de dragoni. Cum audiențele pot dura ore în șir, Hsien Feng a început să aibă dureri de spate. Sala tronului seamănă, nici mai mult, nici mai puțin, cu o galerie, toate obiectele fiind așezate ca la o expoziție. Tronul este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
pun în șold cercul perfecțiunii, Ce‐ i făcut din ceară Pe care‐atât frățânii morți și‐ l doriră. și‐am rămas cu mama‐ n față! E rândul Să‐ i mișc părul în țărână, alb, Ce se va zvârcoli Ca un mănunchi de viermușori ținuți captivi. Din volumul Poeme și proză Ediție alcătuită de Mircea Coloșenco Editura Opera Magna, Iași, 2008 Eugen Jebeleanu (n. 24 aprilie 1911, Câmpina ‐ d. 21 august 1991, București Ca poet amintim culegerile de versuri: Schituri cu soare
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
curelele desfăcute după mersul pe drumurile de munte. Dacă baretele s-au rupt, legați-le îndeajuns de strâns astfel încât, dacă se udă, să nu vă roadă picioarele. Pușcași, tăiați fitilele flintelor la lungimea de un picior și legați-le în mănunchiuri de câte cinci. Obiectele nefolositoare, ca pachetele rămase de la merinde și efectele personale sau tot ceea ce v-ar stânjeni mișcările libere ale brațelor și ale picioarelor trebuie să fie aruncate în râu. Nu luați la voi decât armele. Ostașii erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
știu!... Eu caut doar răspunsuri. Îmi zângănesc neobositele metanii, cu un zgomot asurzitor care se sparge în liniștea sacră a capelei. Oamenii își descoperă pentru o clipă fețele, mă privesc sfidător. O astfel de liniște nu trebuie tulburată de un mănunchi înnegrit de metanii, par să-mi reproșeze privirile lor fixe. „Uneori zgomotul e mai benefic decât tăcerea”, gândesc. Nu știai că azi ne pictăm unii altora picioarele cu păcate, pentru a le spăla apoi, urmând porunca Mântuitorului? Dar nu te-
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]