1,394 matches
-
omu’ de lângă mine-i polițai. Știi de ce avem noi nevoie aici ca sa facem bani? De ce? întrebă supărată Lana. — De un animal. Un ce? Isuse Cristoase! — N-am de gân’ să curăț și dup-un animal, spuse Jones, lovind cu zgomot mătura de picioarele scaunelor de la bar. — Vezi că n-ai măturat sub scaunele alea, îi strigă Lana. — Ăău! Ți-e teamă să nu-mi scape cumva vreo pată? Hei! — Citește-n ziar, Lana, spuse Darlene. Mai toate celelalte baruri de pe stradă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
nimeni să-și aducă instrumentele de luptă. Dinspre grupul din jurul mesei de croitorie nu se auziră nici aprobări, nici infirmări. Vreau să spun bețe, lanțuri, ciomege și așa mai departe. Chicotind în cor, muncitorii agitară șipci de gard, cozi de mătură, lanțuri de bicicletă și cărămizi. Pe cinstea mea, ați adus aici un arsenal formidabil și variat. Violența atacului nostru s-ar putea să-mi depășească așteptările. În orice caz, cu cât lovitura va fi mai hotărâtă, cu atât și rezultatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
de bani? Du-te și curăță podelele. — Am sfârșit cu podelele. S-expert acu-n podele. Ș-orcum, cred că toț’ negrii au ștersu’ și măturatu-n sânge. Din naștere. Ca mâncatu’ și răsuflatu’. Pun pariu că dacă-i pui o mătură-n mână unui țânc de culoare d-un an, începe să măture de-i merg fulgii. Jones privi din nou la reclamă, în timp ce Lana închidea la loc dulăpiorul. Se uită apoi spre urmele lungi de praf de pe podea care te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
oraș. N-ai vrea să cumperi un crenvurșt? Darlene veni la ușă. Ian privește cine-i aici! Ce face biata ta mamă? — O, Doamne! râgâi Ignatius. De ce m-a condus Fortuna tocmai în locul acesta? — Hei, Jones! strigă Lana. Lasă repede mătura aia din mână și vino să gonești individu’ ăsta. — Regret. Nu fac vânt la nime’ pe mai puțin de cinzeci pe săptămână. — Zău că ești crud cu mama ta, spuse Darlene din ușă. — Nu-mi pot imagina că vreuna dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
departe se auzeau zgomotele orașului, un amalgam de sirene, claxoane, strigăte și râsete, Însoțite de țipetele pescărușilor. Au intrat câțiva clienți noi, câțiva au ieșit. Unul dintre chelneri a căzut cu o tavă plină de pahare. Altul a adus o mătură și clienții l-au urmărit cu indiferență cum mătura cioburile de sticlă de pe podea. Chelnerii se schimbau des acolo. Programul de lucru era lung, iar salariul nu prea grozav. Totuși, până atunci nu demisionase nici unul; În schimb erau dați afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
cuptorului, pe dată fericit văzându-l reapărând întreg și cu o expresie schimbată, sunt micile miracole ale iubirii, să-ți placă ce faci ar trebui să merite tot acest nume. Când Cipriano Algor intră din nou în cuptor, acum cu mătura în mână, Găsit nu-și mai făcu griji, un stăpân, dacă te gândești bine, e ca soarele și luna, trebuie să avem răbdare când dispare, să așteptăm să treacă timpul, dacă mult sau puțin nu poate spune un câine, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
ca el nu există decât prezență și absență. În timpul curățării cuptorului, Găsit nu încercă să intre, se dădu la o parte ca să nu cadă pe el ploaia de mici fragmente de lut copt, de cioburi de vase sparte pe care mătura le împingea afară, și se întinse pe jos, cu capul între labe. Părea neatent, aproape adormit, dar și cel mai puțin experimentat cunoscător al tertipurilor canine și-ar da seama, observând modul disimulat în care din când în când deschidea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
mi un sărut. Doar ieri Cipriano Algor i-a cerut o îmbrățișare ginerelui, acum Marta îi cere un sărut tatălui, se întâmplă ceva cu familia asta, mai lipsește să apară pe cer comete, aurore boreale și vrăjitoare galopând, călare pe mături, să urle Găsit toată noaptea la lună, chiar dacă lună nu e, să devină steril dudul negru de la o clipă la alta. Doar dacă nu cumva toate astea n-or fi altceva decât efectul unor sensibilități excesiv de impresionabile, cea a Martei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
de exemplu, arta nu are aceeași textură și aceeași savoare de la un artist la altul. — Călugării buddhiști creează, În decurs de multe zile, o mandala complicată, din semințe și grăunți de nisip colorat. CÎnd mandala este gata, o Înlătură cu mătura, cu mare pompă. Forma mandalei este tradițională, nici o abatere nu este Îngăduită. Călugării artiști lucrează cu osîrdie să recreeze același desen, În exact același fel, așa cum a fost făcută mii de ani la rînd. Rostul suprem este exercițiul, care este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
felul de tâmpenii, să fac și eu ceva. E greu când stai. Stai pe cameră în fiecare zi. E rău de tot, nu ne scoate și pe noi la ceva. Faci sport, dar nu e cum ai da cu o mătură, cu ceva, pe libertate. M-am lăsat și de sport în cameră. Nu mai mergea, m-am săturat, atâta amar de pedeapsă am, ce să mai fac sport? La cinci, până la opt, e aerisire. Bag bățu’ la gratie și trag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
de n-aveai treabă, și în peruci se scărpinau cu ace din alea... dar nu păduchi de cap, aici e de corp, de te sperii. Gândaci nu avem, că vine cu dezinsecția, dar, depinde, fiecare cum gospodărește casa. Dau o mătură după masă și spălat pe jos. Trăiesc acolo, cine să vină să-mi facă curat? Fac curat, tată, deși e frig, rece de la betoane, trage a rece. Stau la papuci, bine, și eu sunt terminat cu reumatismurile, de la betoane. Dimineața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
o veni zăpada, nu poți să umbli să închizi geamul. Trebuie să-l proptești cu lemne. E ceva absurd. Dacă ți se face rău, cum bați în ușă? Trebuie să iei un lemn, să bați cu lemnul, nu? Cu coada măturii... E ceva, așa, de comuna primitivă. Boala, după Gherase E rău să fii bolnav la pușcărie. Nu ni se ia nimic în considerație, orice am cere de la cabinet. Sufăr în tăcere. Uite, ceri pilulă de cap, îți dă de picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
cameră al dracului. Foarte sever. Avea legitimație de nebun. La protestele tale nu-i făcea nimeni nimic. Se lua de tine că n-ai spălat sau aruncai țigara unde nu trebuia, te halea. Era uriaș și dădea cu capul de la mătură. Mi-am văzut de ale mele și am ieșit. Pe mandatul ăsta am făcut ce am făcut. Am învățat să mă tai pe meseveu. Aveam un băiețaș pe cameră care dispera și am văzut că atunci când nu i se dădea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
zis mama... Dar tata a zis nu, mergi cu punga să te înveți minte - și asta când nu era mama acasă. Eu am zis - știi ceva, nu mă mai duc deloc... și a făcut greșeala să dea cu coada de mătură în mine. Și în momentul ăla televizorul Sony și un radiocasetofon cu stație au aterizat jos, pe trotuar, masa de sufragerie spartă, biblioteca făcută bucăți, dezastru, și eu m-am întrebat după aia ce-a fost în mintea mea... Curaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
școala la care mergeam. Pentru că făceam la corecție, de dimineața până la prânz școală și după-amiaza atelier, a doua zi invers, dimineața atelier și după-amiaza școală. Și atunci șeful de atelier sau de clasă sau dormitor zicea: „Domn’e, dă cu mătura, cară găleata aia, du-te și fă curat la WC-uri“, încerca să mă înjosească, să mă facă să las capul jos, cum ar veni. Totul a pus capac când eram pe baza sportivă, unde normal se făcea sport, eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
le lași depășite, e păcat să fie răvășite, mai vin colegi la vizită și vede camera destabilizată, râde de noi. Dacă nu e curat și nu e frumos mi se pare normal să râdă. Frumos pentru noi, aici? Curățenie. Cu mătura, spălăm cu lucruri ce sunt uzate. Avem detergenți, avem săpunuri. Acum hainele le ținem în geantă, am două. Sub pat, după pat. Dar până ce ne dă gratiile și atunci, alt aranjament. Apă bem de la chiuvetă. Mâncare bună, nu putem spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
clipă. Trebuie să mă uit pe harta pe care mi-a făcut-o. Cei doi au pornit-o conform indicațiilor bătrânului Higurashitei. Întâlneau baruri la tot pasul și chelnerițele erau deja la datorie: măturau trotuarul în dreptul barului lor cu niște mături care ajunseseră adevărate cioturi, goleau resturile de mâncare în lăzile de gunoi și așa mai departe. Dacă-l căutați pe sensei, îl veți găsi încă dormind în camera lui de la etaj. Vedeți clădirea aceea? spuse femeia căreia i se adresaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
Soția aceea dulce care atunci când el se Întorcea În sfârșit de la muncă Îi ieșea În Întâmpinare, dându-i siguranța de a fi el centrul Universului. Căci știa că În orele acelea lungi de singurătate Emma Îi pregătea prânzul și cina, mătura, ștergea praful și pe jos, și farfuriile, și Îngrijea plină de dragoste fetița, făcea tot ce-i stătea În putere pentru ca viața la fel de iubitorului soț să semene cu o oază de pace. Soția care practic abandonase totul, În afară de gândul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Chateaubriand e mai frecventat, școlile italiene ar trebui evitate. Corul intona: Perché so come sono infatti chiedo/ perdono. În sfârșit, Antonio o recunoscu pe doamna Fioravanti, așezată pe marginea fotoliului, cu spatele drept, de parcă i-ar fi Înfipt cineva o mătură-n fund. Rața aia care cerea să fie Însoțită cu mașina blindată la Minister și la manejul fiicei sale, pe care uneori el o aștepta ore În șir, În frig, În Piața Poporului, În timp ce ea Încerca fără nici o grabă zeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
responsabilitate, dar asta e o linie de metrou, cu doar două benzi - nu suntem nici la Paris și nici la New York. După ultimul rond ies și paznicii, și porțile se Închid În urma lor. Până când vor sosi cei de la Întreținere cu măturile și gălețile lor, linia B a metroului va rămâne tăcută. Stațiile goale, galeriile goale, inofensiva și inerta linie electrică, chioșcurile Închise și ascensoarele pentru handicapați oprite. Dar nu e adevărat că metroul rămâne pustiu. Din când În când, dacă ciulești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
mea. Era așa o dulceață în a hotărî unde să pui un scaun sau în a alege ce să sădești în grădină. Îmi făcea o imensă plăcere să-mi fac o ordine a mea și cântam încetișor ori de câte ori dădeam cu mătura sau când făceam patul. Am stat ore întregi să aranjez vasele în bucătărie, mai întâi în ordinea mărimii, apoi după culoare. Casa era o lume la dispoziția mea, o țară în care eram șef și cetățean, unde eu hotăram și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
cu laleaua roșie în mână, uitându-se la cioburile cănii, la tacâmurile risipite pe jos și la sertarul rupt, gura îi tremura, apoi și-a strâns buzele, s-a uitat la mine și mi-a spus în șoaptă să aduc mătura și fărașul, ca să strângem cioburile, și atunci eu am privit lalelele din borcanul de pe masă și am vrut s-o întreb pe mama, nu-i așa că nu-i adevărat ce-au spus ofițerii despre tata, nu-i așa că se va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
c-am văzut cum mi-a șoptit că unmiliard-șaptezecișitreidemilioane-șaptesutepatruzecișiunudemii-optsutedouăzecișipatru, Iza și-a scuturat capul, spunând că nu-i adevărat, iar eu că ba da, și ea că ba nu, apoi s-a întors și s-a dus la cuier după mătură și făraș, și când s-a întors am văzut că o ureche îi era roșie, și atunci i-am spus să nu măturăm încă, să mâncăm întâi, dar Iza a spus că nu-i e foame, dar eu să mănânc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
a spus doar să am grijă, c-am călcat într-o grămăjoară de gunoi, eu am rămas țintuit locului, pentru că nu puteam să decid dacă într-adevăr îi văzusem chiloții sau nu, Iza s-a aplecat, dând să adune cu mătura grămăjoara de gunoi în care călcasem și zicându-mi încă o dată să am grijă, și când s-a întins, cu mătura în mână, am simțit din nou acel miros de fată mare, și atunci am știut că ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
puteam să decid dacă într-adevăr îi văzusem chiloții sau nu, Iza s-a aplecat, dând să adune cu mătura grămăjoara de gunoi în care călcasem și zicându-mi încă o dată să am grijă, și când s-a întins, cu mătura în mână, am simțit din nou acel miros de fată mare, și atunci am știut că ar trebui să-i spun că-mi place de ea, că o iubesc chiar, și iarăși am roșit și n-am mai spus nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]