1,754 matches
-
Vrin. Aceluiași autor îi datorăm două frumoase cărți, deja citate, despre Democrit și Epicur. O bibliografie de 638 de titluri în paginile 251-282. CONSTELAȚIA HEDONISTĂ 0: nașterea presupusului Isus 1-18 Ovidiu, Arta de a iubi Sec I după I.H.: Simon Magicianul Pe la 120: Diogene din Oenanda și zidul său de piatră. Gnosticii licențioși din secolul al II-lea: Vasilide, Valentin, Carpocrat, Marcu, Cerinthe, Epifanie, Nicolae, Prodicos. Barbelognostici, fetofagi, spermatofagi, naaseeni, ofiți Carpocrat despre justiție 203: Diogene Laerțiu, Viețile, opiniile și doctrinele
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
plăceri, Saint-Evremond, Plângerea doamnelor, Marie de Gournay, Politica, Aristotel, Despre predestinare, Scot Erigene, Predici, Ioan Teutonicul, Principiile filosofiei, Descartes, Principele, Machiavelli, Promenada domnului de Montaigne, Marie de Gournay, Psihopatologia vieții cotidiene, Freud, Republica, Cicero, Republica, Platon, Revelația marii puteri, Simon Magicianul, Satirele menippee, Varro, Scrisoare către Herodot, Epicur, Scrisori către Lucilius, Seneca, Sistemul filosofiei lui Epicur, Gassendi, Stromates, Clement din Alexandria, Supliment al călătoriei lui Bougainville, Diderot, Teologie platoniciană a nemuririi sufletelor, Ficino, Testament, Meslier, Teze despre indulgențe, Luther, Timaios, Platon
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și femeile, și iubirea, și mântuirea, platonician, și sexualitatea, și trupul, CERINTHE și lumea de dincolo, și mântuirea terestră, EPIFANIE și dorința, și femeile, și proprietatea, și sexualitatea MARCU și femeile, și magia, și sexualitatea, NICOLAE diacon, și sexualitatea, SIMON MAGICIANUL discreditat, și femeile, și Elena, și grația, și idealul hedonist, moartea sa, și morala, și Pavel, și Petru, și plăcerea, reputația sa, scrierile sale, teoria sa, și trupul, și Vasilide, VALENTIN și elecțiunea, și materia, și metafizica, și trupul, Secte
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
întrucât se identifică cu el. cu fiecare reluare a textului (de către cineva din familie sau de cadrul didactic) se sedimentează acțiunile, personajele și mai ales materialul verbal. Pentru preșcolar, adultul care îi citește povestea este și autorul, martorul întâmplărilor povestite, magicianul care deschide ușa unei lumi nebănuite, actorul, și, mai ales, modelul de vorbire și povestire. La 3-4 ani, repovestirile sale utilizează formulări stereotipe, automatisme verbale. Treptat demonstrează capacitatea de a exprima viziunea și atitudinea sa proprie care se îndepărtează de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Laura POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93140]
-
timpului. A te sustrage „dinților lui Cronos” evadând în arhetip reprezintă impulsul originar din care se nasc lumile multiple ale lui C. De aceea, actul magic (nenumit astfel, dar descris în efectele lui) este pivotul în jurul căruia se rotesc conflictele. Magicianul, vrăjitorul, dar mai ales vrăjitoarea (feminismul în toate ipostazele lui, de la inocență la adânca inițiere, este întotdeauna legat de fascinanta, seducătoarea magie) sunt personaje în decoruri proiectate în viitor și în posibil, ceea ce le asigură atemporalitatea. SCRIERI: 27 poeme, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286330_a_287659]
-
din uman în cosmos devin titluri de poeme-meditații: Inimă, Somn, Vis, Miraj, Contemplare, Cântec, Labirint, Armonizare, Timp; toate invită la ridicare în intemporal. Act de cunoaștere cu virtualități totalizante (asociabile filozofiei și științei), poezia poate întâmpina obstacole, dar poetului, un magician (un microcosm), îi stă în putință explorarea cosmosului mare, inserția în astral și în abisal. Nichita Stănescu era, cu siguranță, un temerar. Ce discrepanțe între omul și creatorul cu acest nume! Unul comunicativ, bonom, sociabil, jovial, iubitor de prieteni și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
istoria pusă-n borcane..." Preocupări de stilistică genetică sunt de găsit și în Orașul de sub varul pereților (1994); șochează aici eforturile de penetrare, dincolo de forme și norme, în însăși esența poeticității; sare în ochi reflecția vizionară tinzând spre esențe. Arta magicianului de cuvinte se vrea mântuitoare, dar starea de bucurie spre care râvnește George Vulturescu e curată iluzie: "Mi-e frică de fiecare vers nou, mi-e teamă să-l scriu" (Nu ești singur când scrii). Dimensiunea ontologică, inclusiv opțiunile poetului
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
bălților mitizate, ale mării în continuă mișcare cosmogenezică. În colosala și perpetua agitație de relief și de oameni, individul se salvează numai prin magie, prin acțiuni practice, prin înțelegeri convenabile de grup și de familie. Gospodarul casei, meseriașul, oșteanul sunt magicieni. Nu are prioritate tăria brațului, îndemînarea în mînuirea armei, ci priceperea în manevrarea puterilor ascunse. Ca și la șamani, învinge cel mai iscusit. Orice eroare de tactică duce la eliminarea definitivă a adversarului. Este și cazul temutului (și “hîtrului”, nu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
apărută sub îngrijirea lui S. Lorand), New York, 1944, pp. 360-362. 45. W. B. Yeats, Autobiography, New York, 1938, pp. 161, 219-225. 46. K. Vossler, Geist und Kultur in der Sprache, Heidelberg, 1925, p. 4. Karl Vossler observă, pe bună dreptate, că magicianul și misticul sînt tipuri permanente care se opun unul altuia. Intre magie, care folosește limba ca un instrument, căutînd ca prin ea să supună cît mai multe lucruri, și chiar și pe Dumnezeu, și misticism, care depreciază, nimicește si respinge
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
iluminează numai pe cei iluminați; și că majoritatea nu are codul pentru a-i descifra pe Goya sau Couet. Vederea este o recompensă, nu o grație. Iar frecventarea operelor, o muncă, nu o ceremonie. Geniul intermediarilor nu era cel al magicianului nostru național. Deși uimitor de înzestrat pentru publicitate, termenele medii nu erau punctul lui forte și a trecut peste constrângerile socio-culturale ale transmisiei, toate instrumentele practice și învățate ale conivenței. Calificarea cetățeanului mediu de a primi stigmatele mântuitoare nefiind înnăscută
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
102 "Le film de cinéma reste le principal produit d'appel de l'audiovisuel", Joëlle Farchy, Le cinéma déchaîné, Presses du C.N.R.S., 1992, p. 303. * Omul de televiziune francez Jean-Christophe Averty a realizat în 1964 un film TV intitulat Méliès, magicianul din Montreuil-sous-Bois, despre regizorul Georges Méliès (1861-1938) (n.trad.). 103 Régis Debray, "République ou Démocratie", în Contretemps. Éloges des idéaux perdus, Gallimard, Paris, 1992. 104 Serge Daney, Ciné-Journal, prefață de Gilles Deleuze, Cahiers du Cinéma, Paris, 1986; Le Salaire du
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
una de natură concretă temporară. Casa lui Solomon nu este un univers magic, ci un Templu al științei concrete realizată prin experimente și legătura cu natura. În această utopie se schimbă modul în care este perceput omul de știință: de la magicianul faustic în omul de știință modern. Filosofia și demersul științific al sfârșitului Renașterii sunt dominate de această dorința de putere. Fiecare din mințile luminate ale epocii încercă să ocupe poziția care îi permitea să influențeze și să schimbe curgerea istoriei
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
doar prin prisma celor întâmplate lui Dragomir și Zamfirei. Povestea lui Dragomir și a Marinei care-și spunea Zamfira, reclamă cunoașterea vieții boierului Calomfir etc. Din acest punct de vedere, există și o punere în abis "de ordin secund": Doftorul, magicianul care înghesuie zeci de spectatori într-o cutiuță și apoi îi readuce la locurile lor, este o reprezentare a lui Fărâmă 406. Fiecare poveste este un semn a cărui semnificație este decisă de către un alt semn, adică de o poveste
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
De aceea, Poezia are o valoare politică; Adrian își încredințează mesajul Leanei care îl "cântă" în cârciumi și grădini de vară, ceea ce amintește de un motiv gnostic, inactivitatea bărbatului. În acest sens, Eliade apropia nuvela de filmul lui Bergman, The Magician, unde Profetul (="Simion Magul") e mut și se "exprimă" prin soția sa (=Elena). Adrian reeditează soarta lui Orfeu sfârtecat de bacante, moartea lui fiind legată de o femeie ("Îngerul Morții"). Indirect, amnezia i-a fost provocată de Leana (pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de familie românești, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983, p. 59; Mihai Vinereanu, op. cit., p. 132. 99 Ivan Evseev, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale, Timișoara, Editura "Amarcord", 1994, p. 19; în seria aceasta autorul încadrează nuiaua de alun, bagheta magicianului, bastonașul subțire din lemn sacru, bâta păstorului, toiagul pelerinului, cârja episcopală, sceptrul regelui, caduceul lui Hermes sau tyrsul lui Dionysos; Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, loc. cit, p. 24, arată că, în riturile de construcție, țărușul, înfipt în pământ fixează
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
orbite. Cei care au imprimate pe figură asemenea particularități sunt leneși sau generoși”. În secolul al XIII-lea apar multe traduceri ale cărților de fisionomie animală. În acest context apare și lucrarea Liber physiognomiae a lui Michael Scot, astrologul și magicianul lui Frederic al II-lea, ce se bazează pe surse grecești și arabe. De fisiognomie se ocupă și Albertus Magnus sau Roger Bacon. În secolul al XV-lea această doctrină e ilustrată în Speculum Phisionomie a lui Michele Savonarola (1450Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Möbius în muzică: Johann Sebastian Bach a compus muzică inspirată de conceptul Möbius: "Canonul crabului". Piesa îi cere interpertului să cânte bucata de la început până la sfârșit, apoi să răstoarne partitura și să cânte din nou. banda lui Möbius în religie: Magicienii profesioniști utilizează magia benzii lui Möbius pentru a întări credința în Dumnezeu și pentru a-i atrage pe cei mici către Isus. Se folosesc de"trucul benzilor afgane". Organizarea proiectului distribuirea sarcinilor (5 min.) MUNCĂ INDIVIDUALĂ Gândește-te la un
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
ipostază cu a lui Isis alăptându-l pe Horus. Treimea egipteană e cotată ca superioară Treimii creștine, deoarece ultima e integral "masculină", pe când prima include central feminitatea zeiței Isis, alături de Osiris și de Horus. Iisus a fost, în realitate, un magician, inițiat în misterele egiptene și în această postură a făcut "minuni". Dumnezeul lui era Helios (Amon-Ra), dovadă ultimele cuvinte spuse pe cruce, Eli! Eli! Lama sabactani?, care, în traducere corectă semnificau: "Soare! Soare! De ce m-ai părăsit?" De altfel, în
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
București, 1991, passim; Mazilu, Recitind, I-III, passim; Dan Horia Mazilu, Literatura română barocă în context european, București, 1996; Diana Adamek, Ochiul de linx. Barocul și revenirile sale, București, 1997; Ileana Mihăilă, Statutul artistului în epoca barocă. Strălucirea și suferințele Magicianului, București, 1998; Ileana Mihăilă, Renaștere și modernitate, București, 1998, 35-92; Ada D. Cruceanu, Capete de pod sau Despre fețele barocului, Timișoara, 2001. D.Mc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982]
-
menită să aducă euforia,cum spune Herodot, ci extazul, transa mistică, o anume „furor religiosus”. Participarea este exclusiv masculină, Într-un templu al bărbaților, unde, În cadrul banchetelor rituale, Zamolxis și-a inițiat neofiții, persoane alese care au devenit apoi preoți, magicieni terapeuți, Într-o doctrină a cărei trăsătură esențială este imortalitatea. Platon, În dialogul „Charmides”, aduce mărturia că „Zamolxis, regele nostru, dovedește, ca zeu ce este, că tot așa, cum nu se cuvine să Încercăm a vindeca ochii fără să fi
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
le-a mai rămas pe loc. În sfârșit, ca și cum s-ar trezi, ei Își povestesc visele ca pe niște oracole.” Prezintă interes forma de extaz descrisă, intervalul prelungit de transă, valoarea oraculară a viselor care, foarte probabil, descriau călătoria sufletului magicianului, În timp ce corpul lui zăcea ca mort. Deasemeni se relatează faptul că atunci când cineva pierde un lucru sau se Îmbolnăvește sau vrea să se răzbune pe un dușman, folosind vrăjile, recurge la acești incantatores. Toate aceste descrieri concordă cu ceea ce caracterizează
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
o boală inițiatică, o inițiere conținând fragmentarea corpului, reînnoirea organelor și moarte rituală urmată de Înviere, un costum ritual și un instrument specific șamanilor, faculatea de a se transforma În animale și de a lupta sub această formă cu alți magicieni.” O altă practică asemănătoare a fost consemnată În secolele al XIX-lea și al XX-lea În Banat și În zona balcanică a Serbiei: Căderea Rusaliilor. Practicile de cădere În transă a femeilor, „de Rusalii”, fac parte, fapt, din amplul
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
loc o criză provizorie de conștiință, Într un context mitico relios tradițional și depășit cu ajutorul unei cataretici coregrafomuzicale. Între notele caracteristice ale acestor practici, unii cercetători au observat motive ale riturilor șamanice. Bolile sunt provocate de demoni theriomorfi și antropomorfi, magicienii, la rândul lor folosindu-se de aceste spirite cărora uneori le aduc sacrificii. Nu putem nega că un anumit număr de formule de incantație utilizate de români ar putea avea paralele asiatice sau siberiene, dar fondul central al practicilor magice
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
ca o pedeapsă, pentru că provoacă mană bucatelor. În folclorul românesc „mana” are un caracter magic, fiind „o calitate a unor substanțe, de obicei alimentare, cărora li se adaugă pe lângă alte calități. Ea poate fi Însă crescută sau diminuată prin intervenția magicianului, sau trecută la alte ființe - uneori chiar de alt rang ontologic - având Întrucâtva și rol de substanță”. Scăpăratul și bubuitul norilor ce se datoarează biciului de foc și plesnitului Sfântului Ilie sunt purtătoare de semnificații magice. Biciuiți și izbiți, norii
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
magice. Biciuiți și izbiți, norii se sparg și revarsă apa din ei; descotorosiți de apă și spirite, se prefac În negură, ceață. Fiecare din formele norilor sunt considerate În medicina magică Încărcate de virtuți terapeutice sau morburi patogene declanșate de magicieni sau strigoaice. Mantica reprezintă prezicerea viitorului pornind de la semnele cerești, zborul păsărilor, fenomenele naturale. Tot după anumite semne, „un român știe sigur că va ploua, când: rândunica zboară pe jos, țipă păunul des și ascuțit, (... animalele sunt neliniștite și nu
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]