834 matches
-
fier, „mireasa” venea de-a-nvârtitelea, clătinându-se pe vârful pantofului alb. Când mi se făcea, treceam pe ulița cu fete și iubeam de două ori la rând, plătind numai o dată. Așa le-am păcălit pe toate. Și iar mă duceam pe maidan să trag la semn, să văd „mireasa”, și iarăși mă întorceam în ulița cu fete. ...Dihania asta de golan s-a născut să mă ucidă, izbucni mânios Zaharia coșciugarul cu spuma balelor pe buza crudă. Câteodată, îl mai iau cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
lăsându-i expuși descompunerii în aer liber, acțiunii solare, ori pradă fiarelor sălbatice. De altfel, metoda aceasta ancestrală de nimicire se mai observă și la comunele noastre rurale și de multe ori și pe la periferia orașelor, unde locuitorii târăsc pe maidane și locuri virane, vitele moarte lăsându-le ne-ngropate și pradă câinilor și animalelor sălbatice, cu toată rigoarea legilor sanitare și a celor de poliție rurală. Concomitent cu expunerea cadavrelor în aer liber se mai practica și metoda aruncării în apă
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
începe numai din momentul când nimicirea cadavrului era însoțită de un ceremonial oarecare, în legătură cu credința religioasă a celui dispărut și cu sentimentele de iubire și fraternitate a celor rămași în viață. Prin cultul morților a dispărut aruncarea cadavrelor omenești pe maidane și locuri virane, dar expunerea lor la aer și la soare tot a mai rămas în unele țări , precum India, Alaska (America de Nord), unele țări din America de Sud și unele triburi din Africa. Aruncarea-n apă se mai obișnuiește și azi, când
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de mătase; vreun străin născut și crescut pe sfântul pământ al țării românești; vei fi avut altă credință religioasă decât a noastră, amestecată cu religia iubirii de glie a acestui neam; vei fi fost poate, copilul nimănui, ce dormitai pe maidane și pe lângă ruinele primitoare de pribegi; // având ca par pământul și învelitoare cerul!... Eroul Necunoscut! Oricine ai fi, al nostru ești al neamului românesc de pretutindeni! Visul tău din urmă fu visul milenar al străbunilor Tăi! Jertfa Ta că muriși
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
corespunzătoare fiecărei nații. Vom avea perspectiva urbanțplonjată de tip Manhattan întrțo imagine surprinsă de Roman chiar de 4 iulie (SUA), sau peisajul domestic de iarnă compus pe un patinoar ce face referire la Brueghel (Olanda), sau spațiul agonal transformat în maidan în care grația sportivă devine scop (Spania). Și seria continuă cu Marea Britanie - imperiu insular mic, dar cuprinzător, Rusia - avânt comunist cosmic ca în imaginea de la Mosfilm, Japonia - peisaj sumbru, ploios și zen, Germania - în care natura și industria articulează un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
defetism prostesc și răutăcios de care ne acuză oponenții noștri din dreapta „vulturilor“, ci unul mai profund și infinit mai grav. Mânia care se trezi În el avu cel puțin un rezultat benefic: imediat ce părăsi magazinul, Fima schimbă drumul, tăie un maidan gol, intră Într-o clădire neterminată și de-abia reuși să-și desfacă fermoarul pantalonilor, că vezica i se și goli Într-un jet continuu și furtunos. Se simți atât de victorios, Încât nici nu-i mai păsă că pantofii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
mereu la poartă, dar degeaba. Parcă un bărbat ca el avea să-și bată capul mult cu una ca ea! ... Se cunoștea de atunci! îl îndopa ea cu bunătăți în pachete! ..." Dar cucoana Vera văzuse cum o dată aruncase porția pe maidan, îi trebuia lui cadouri de la ea! ... Nu găsea oriunde! . . . Era drept că de ia Dănuleț din Piața Mare până la moșica Mari, de la căpitanul de intendență cu nevasta ușurică, până la casa de marmoră a făinarului Razu, Lică nu ducea lipsă de
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
noap tea lua totul În stăpânire, avea În sfârșit să cadă și ploaia, iar străzile deveneau alunecoase, acoperite de mâzgă, marile imobile se go leau și se scufundau În tăcere, iar la periferie, În noile cartiere, terenurile de sport și maidanele care separă droaia de lumini ale locuințelor se pierdeau În beznă, astfel Încât, În locul mormanelor de gunoaie și al bicicletelor stricate, s ar fi putut Închipui arbori și eleșteie. Puteai să imaginezi acolo până și marea. Abia atunci se simțea el
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
nimic. În orașul acesta tânăr și grăbit, n-avea chef să stea locului și nici să se culce. Ploua. Străzile erau alunecoase, acoperite de mâzgă, marile imobile se goliseră și erau cufundate În tăcere, iar la periferie, În noile cartiere, maidanele care separau droaia de locuințe se pierdeau În beznă, astfel Încât În locul mormanelor de gunoaie și al bicicletelor stricate el Își Închipuia arbori și eleșteie. Uneori putea să-și imagineze acolo și marea. Abia atunci se simțea el cel mai fericit
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
de lume. Păpușarul Satul era înțesat de un praf călduț în care îmi afundam picioarele să îi simt povestea încă nespusă, iar pe la garduri apăreau înspre seară capetele trudite ale vecinilor dornici să mai schimbe o vorbă după ziua zbuciumată. Maidanul era invadat de o iarbă grasă, moale și avea mereu o culoare ireală, de un verde electrizant. Noi, copiii, întindeam mâinile în lateral și ne învârteam până cădeam ca din cer, cu aripile strânse ușor pe lângă trupurile noastre mici. Și
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
relații comerciale de cooperare între cele două țări, așa că își permitea să îi vândă la târguri prin satele de negri cu doi dolari bucata. Am fost și eu cu el într-o zi și m-am crucit. Închiria câte un maidan pe care descărca două-trei basculante cu pantofi de toate formele, mărimile și culorile, legați cu șireturile unii de alții la grămadă, de damă și bărbătești, fără importanță că sânt de vară sau toamnă. Apoi făcea un țarc în jurul lor și
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
adresat enoriașilor cu o propunere. Știi și tu că înainte de’89 și chiar câțiva ani după, când satul era plin de tineri și bărbați în floarea vârstei, de primăvara și până toamna, când vremea era frumoasă, duminica se ține pe maidanul din centrul satului hora, care pentru săteni era o tradiție. Preotul de singurătate, de plictiseală, vorba vine, că gurile rele spun că femeile fac rând la spovedit, a propus să se reia hora tradițională la care să participe cei care
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
a făcut semn cu mâinile ridicate spre cer ca la o rugăciune, potolind entuziasmul enoriașelor sale. - Dacă sunteți de acord, cum e duminică frumoasă, mergeți la casele voastre, mai puneți-vă treburile la punct în gospodării și ne întâlnim pe maidan peste vreo două ore. Eu vorbesc cu lăutarii care au mai rămas în sat și ne vedem la horă. - Și ce s-a întâmpla la horă? Vreo bătaie între babe, între moșnegi, vreo crimă, altceva care să rămână de poveste
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
la una din adrese. Se hotărî să intre. Se căzni să deschidă o poartă grea, din scânduri negre, a cărei mișcare era frânată de buruieni. De când n-o mai fi deschis-o cineva?" se întrebă el, trezindu-se în fața unui maidan de un verde bolnav, invadat de brusturi enormi, mai înalți ca el. Pâlniile frunzelor, de mărimea umbrelei, aveau ceva agresiv și carnivor. Șovăi. Se lăsă totuși înghițit de ele, urmând o potecă lată de o palmă. Nu deslușea nimic în
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
pieptului, învârtit în centrifugă și ținut zile în șir spânzurat de picioare deasupra unui blid cu lapte, ca să-i scoată demonul din trup. Se pripășise în satul acesta și cea mai mare bucurie a lui era să răscolească prin dărâmături, maidane sau în groapa de gunoi de la marginea satului după diverse sfori, șireturi și panglici, ținându-și pleoapele ridicate cu două degete, ca să vadă mai bine. Le colecta cu mare râvnă și le sorta cu pricepere, după anumite criterii, în trei
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
și tristă ținea în brațe o Mariană mică, care ținea în mână un glob rotund ca fața Marianei. Mișu era cu un picior în prăpastia nebuniei. Dintr-o dată, un grup de Mariane mici în uniformă, care jucau fotbal pe un maidan, se opriră și începură să strige cu glasul subțire al Marianei: - Uite! Halterofilul din Vitan! Halterofilul din Vitan! - Nenea, îmi dați un autograf? Și vraja rea se rupse. Fața Marianei se topi ca o mască de cauciuc și Mișu văzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
la televizor. Până și nevastă-mea a zis că ai buci mișto. Mariana nu se gândea decât că doamna Popa trebuie să împingă și să respire, să împingă și să respire, să împingă și să respire. Taxiul opri pe un maidan. Mariana nu se gândea decât că doamna Popa trebuie să împingă și să respire. Taximetristul o trânti la pământ și începu să împingă și să respire, să împingă și să respire, să împingă și să respire. Doamna Popa împingea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
țări civilizate, că aparții unui neam de barbari, că regulile de conviețuire pe care ei le respectă cu strictețe, pe care le-au interiorizat devenind valori, pe tine te stingheresc. Să recunoști că ți-e dor un pic de liberele maidane mioritice unde poți să-ți arunci nestingherit gunoiul din mașina aflată în mers sau să-ți schimbi uleiul la mașină pe marginea șanțului fără ca cineva să sune la Poliție. Despre singurătatea resimțită într-un sat din Luxemburg: nimeni nu mânca
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
închide orchideea, ced ne sunt acele Indii Mările creole unde bântuia piratul Kidd? Consimțind o plecăciune insulelor biacintii, Cartea Crailor la fila cea mai turbure-o deschid: Acoló, ca de cutremur, saltă slova mateină Sub lucrarea Corcodușei, aspra floare de maidan. În vis mut gabrovenimea cumpănește în ruină, Zveltă, surla Judecății, lasă-o umbră pe cadran. * - Dreaptă pravilă, dar zumzet de vestiri răsăritene, Ființa noastră se clădește cu scriptura ta, Matei! Prim și ultim Caragiali, ca o holdă de antene Te
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
după ce a răsucit hârtia și a trecut limba peste micul sul, ca să o poată lipi, o aprinde și trage cu nesaț fumul În plămânii lui intoxicați cu tutun, hodorogiți. -Ascultă nerecunoscătorule, bășinosule, ucigaș de timp, omorâtor de muște, fiară de maidan, nici acum, după atâția ani de scormonit gunoaiele Împreună, nu ți-a intrat În cap că noi nu suntem la fel? Am acceptat din milă să Împart cu tine bucățica de mâncare obținută cu trudă, am acceptat să știu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
furat totul, până și acoperișurile. Au rămas numai pereții halelor siniștri, goi, iar În blocul care adăpostea muncitorii, rămas și el gol după plecarea lor, s-au aciuiat cei ca noi, fără căpătâi și fără viitor, stăpânii gunoaielor și-ai maidanelor. De unde vrei să fie lumină? Aici e infernul mizeriei, aici te lupți pentru mizerie, nu o obții cu una cu două, nu ți se dă dreptul la ea de pe o zi pe alta, nu te trezești dintr-odată stăpânind cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
disticția aristocrată, nu reușea. S-a Îndepărtat de canapeaua În care bătrânul dormea, distrugând cu strângere de mână, eboșa de lut În care nasul grecesc al bătrânului era singurul element reușit. Departe, Între sifonărie și hala de carne, pe un maidan transformat În fiecare duminică Într-un adevărat târg de vechituri amestecate cu obiecte de artă, un bărbat Între două vârste, cu barbă lungă de sihastru, Îmbrăcat Într-un sacou negru, ponosit, vinde o pictură În culori fauve-iste, ce Înfățișează un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
schimbat trei trenuri și a petrecut o noapte Într-o sală de așteptare sordidă, pândit de niște țigani care vroiau probabil să-l jefuiască.. Norocul lui a fost că nu a putut nici măcar să ațipească. Când a ajuns Însfârșit, pe maidanul transformat sub cerul liber În anticariat, era de-acum sleit oboseală, și dornic să Încheie tranzacția cât mai repede. Ca și În gara sordidă, câțiva derbedei puseeră ochii pe el, instinctul de apărare a funcționat Însă ca un ceas și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
află Într-un deșert african, departe de lumea civilizată, constrâns să-și suporte trupul deshidratat. Stă de cel puțin două ore În picioare, cu mâinile Încleștate pe tablou, amețit de fluxul continuu de gură-cască și de chilipirgii care-au invadat maidanul prăfuit și murdar. Două blocuri hâde, lipite de maidan, cu tencuiala căzută, Înțesate de familii nevoiașe cu puzderie de copii, se Înalță ca două embleme ale mizeriei. Din ele, nelipsitele manele, țâșnesc În jeturi sonore făcând aproape imposibil dialogul. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
constrâns să-și suporte trupul deshidratat. Stă de cel puțin două ore În picioare, cu mâinile Încleștate pe tablou, amețit de fluxul continuu de gură-cască și de chilipirgii care-au invadat maidanul prăfuit și murdar. Două blocuri hâde, lipite de maidan, cu tencuiala căzută, Înțesate de familii nevoiașe cu puzderie de copii, se Înalță ca două embleme ale mizeriei. Din ele, nelipsitele manele, țâșnesc În jeturi sonore făcând aproape imposibil dialogul. Își amintește de sandalele uzate pe care le purta profesoara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]