694 matches
-
tot cuprinsul ?? rîi. Cele mai violente tulbur? ri au avut loc �n regiunea minier? a Petro? anilor, unde soldă? îi au tras �n plin �n minerii grevi? ți, ucig�nd o parte din ei. Iorga se apropia de a ? aizecea aniversare a sa. Du? manii lui nu voiau s? lase că aceast? aniversare s? treac? �n lini? te. Un avocat, Constantin Cern? ianu (pe care Iorga �l catalogase drept �agitator religios�)27, a scris un pamflet despre Iorga, �idolul na? iunii rom�ne�. Acest pamflet a constituit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c? din moment ce slujea credin? a ortodox? , era obligat s? aib? �ndoieli asupra devo? iunii ortodoxe a lui Iorga. Aducea multe citate din Iorga că argumente ale acuză? iei sale. Baz�ndu? se pe citate din scrierile criticilor sau ale du? manilor lui Iorga, ca Eugen Lovinescu sau Mihail Dragomirescu, Cern? ianu atacă operele ? tiin? ifice, personalitatea ? i temperamentul lui Iorga �ntr? o manier? denigratoare. Orice conflict (? i Iorga era angajat �n multe) era amplu discutat unilateral. Nu erau omise nici pozi? iile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ni? i, casa s? a transformat �ntr? o ruin? ? i a devenit de nelocuit. �n timp ce Iorga contemplă ruinele ? i tot ceea ce cl? dise o via?? �ntreag? , atitudinea lui d�rz? i?a surprins at�ț pe prieteni c�ț ? i pe du? mani; doamna Catinca p? rea o st�nc? al? turi de șo? ul ei. Familia Iorga s? a mutat �n casă deteriorat? , dar locuibil? a doamnei Lucia. Spre bucuria lui Iorga, tipografia să sc? pase nev? ț? maț? 32. Dar a existat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Acest] realitate aduce în prim-plan o intrebare mai veche: sunt medicii obligați s] fac] întotdeauna tot ceea ce este cu putinț] pentru a salva viața unui pacient? Trebuie s] fac] eforturi „eroice” pentru a mai ad]uga câteva s]pt]mani, zile sau ore la viața unui pacient bolnav de cancer în faz] terminal]? Trebuie întotdeauna începute tratamente pentru copiii care s-au n]scut atât de bolnavi încât scurtă lor viat] va fi marcat] doar de o suferinț] conținu]? Majoritatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sexe este egal În determinarea rudeniei, de pildă. Definirea sângelui Într-o societate tribală justifică solidaritatea socială, drepturile asupra proprietății, structura politică, ordinea ceremoniilor religioase. Supraviețuiri ale vieții tribale se Întâlnesc și la greci; le găsim În Creta, În Peninsula Mani (Alexakis, 1980) din sudul Peloponezului sau printre saracatsanii transhumanți crescători de oi (numiți karakaciani În Bulgaria). Supraviețuiri ale unei vieți tribale există și la aromânii transhumanți, care Își spun armâni și pe care grecii Îi numesc vlasi, sârbii țințari. Este
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o anumită situație socială. Asfel, cele mai numeroase turnuri sunt cele unde trăiește o societate tribală sau apropiată de cea tribală. Cele mai tipice și cunsocute sunt turnurile și casele-turn ale regiunilor albaneze sau ale Muntenegrului și ale peninsulei grecești Mani. Când traversezi aceste regiuni, ești izbit de numărul turnurilor, ca și de faptul că ele sunt locuite de ansamblul categoriilor sociale. Viața tribală este mai totdeauna Întovărășită de vendetta, răzbunarea instituționalizată, care explică apariția turnurilor și caselor fortificate. Vendetta nu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Plutarh vorbea despre sufletul adevărat, superior sufletului de care sîntem în mod curent conștienți la fel cum acesta e superior trupului. El numea astfel vîrful arhitecturii umane, temă curentă în gîndirea antică tîrzie, de regăsit în geamănul ceresc al lui Mani, în eul ceresc transcendent (Fravartî) din mazdeism 3, în daimonul care ne are în pază, acesta marcînd pentru Plotin însăși dinamica ființei umane : căci reprezintă nivelul imediat superior de existență pe care, luîndu-și-l ca model, ființa se înalță, acoperindu-și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
actuale ale multiculturalismului postnațional. De aceea, se cuvine să insistăm asupra lor. În 1910, Austro-Ungaria număra 23,9 % germanofoni, 20,2 % unguri, 12,6 % cehi, 3,8 % slovaci, 10 % polonezi, 7,9 % ruteni (înrudiți cu ucrainenii), 2,6 % bosniaci musul mani, 6,4 % români și 2 % italofoni. Nici una dintre aceste populații nu este dominantă, spre deosebire de situația imperiului rus, de exemplu. De altminteri, articolul 19 al Constituției din 1867 ia act de aceasta. "Toate popoarele imperiului sînt egale, stipulează acesta, și fiecare
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
în Suedia. 70 B. Lewis, Istanbul et la Civilisation ottomane, Paris, J.-C. Lattès, 1990, p.54. 71 Askeris, o castă considerată aristocratică, cuprindea și creștini. 72 Bogumilii se trag dintr-un curent religios maniheist venit din Persia (întruchipat de Mani). 73 Astfel se explică faptul că Biserica calvinistă a Ungariei este singura dintre cele reformate care și-a conservat o structură episcopală. Turcii aveau nevoie de episcopi pe cît posibil, independenți de Roma pentru a-i folosi drept intermediari politici
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
S.R.L. VRANCEA 9148 7766090 LUCHY NELU COM S.R.L. VRANCEA 9149 10486804 LUPINOCOM INTERNAȚIONAL SRL VRANCEA 9150 6572320 M G INSTALAȚII SRL VRANCEA 9151 6487178 M.L.C. SĂ VRANCEA 9152 1456030 MAGAZINUL EXTRA SRL VRANCEA 9153 7824972 MAGNUM SĂ VRANCEA 9154 8722377 MANI - PRODEXIM SRL VRANCEA 9155 9512110 MANOSIM COMEX SRL VRANCEA 9156 8665131 MANUMAR COMSERV SRL VRANCEA 9157 1441102 MASTER SRL VRANCEA 9158 3355440 MAVECOM SRL VRANCEA 9159 6634678 MERA COM INTERNAȚIONAL SRL VRANCEA 9160 1453727 MET SRL VRANCEA 9161 12671743 METALE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191320_a_192649]
-
domestice. Deși ne lipsesc mărturiile precise, putem afirma că și după etapa preistorică mai obscură, În care aceste figuri trebuie să fi avut un rol mai amplu și mai semnificativ, etruscii au cunoscut, poate sub Înfățișări formale diferite, larixe "lari", mani și geniixe "genii", În mod verosimil cu funcții apropiate de cele imaginate pentru aceștia de romani. Și astfel, dacă Îi atribuim (așa cum este posibil pe plan lingvistic) numelui larilor latini un etimon etrusc (cf. etruscul lasaxe "lasa", „demon feminin”, Laris
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sunt obligați să ia asupra lor aceste culte. Comunitatea juridică a celor vii pune În practică voința defunctului, exprimată În testament 1. Mormântul inviolabil al defunctului, care, prin riturile de Îngropare, este ridicat la condiția de di manesxe "manes" (zeii Mani), și cultul care este practicat pentru el și care are scopul de a-i asigura În continuare hrana constituie garanția religioasă a faptului că defunctul continuă să mențină o relație socială cu familia lui. Cei vii dobândesc În acest fel
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
1982b), „«Out» e le montagne”, În Studia Turcologica memoriae Alexii Bombaci dicata, Napoli, pp. 251-261. Gignoux, Ph. (1984a), „Note sullo Xvarenah”, În Orientalia J. Duchesne-Guillemin emerito oblata (Acta Iranica, nr. 23), Leiden, pp. 207-218. Gignoux, Ph. (1985), De Zoroastre à Mani. Quatre leçons au Collège de France, Paris. Gignoux, Ph. (1987a9, „Asavan”, În Encyclopaedia Iranica, vol. II, fasc. 7, New York, pp. 705-706. Gignoux, Ph. (1987b), „Avestan Geography”, În Encyclopaedia Iranica, vol. III, fasc. 1, New York, pp. 44-47. Gignoux, Ph. (1988), „A
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
parțial. Așadar este destul de posibil ca Avesta (sau părți ale acesteia) să fi fost fixate În scris deja În epoca partă: În sprijinul acestei teze pot fi aduse diferite elemente. Printre acestea, iese În evidență, datorită importanței sale, mărturia lui Mani (secolul al III-lea d.Hr.), transmisă de Kephalaia (p. 7, rr. 27-33): Apostolul Luminii, strălucitorul Iluminator veni În Persia de la regele Hystaspes și Își alese discipoli cinstiți și drepți și predică În Persia speranța sa; dar Zoroastruxe "Zoroastru" șZardesț
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
clerul, aristocrația, birocrația și agricultorii, Împreună cu meșteșugarii și - plasați semnificativ ultimii pe scara valorilor (Gnoli, 1989a, p. 160) - comercianții (Perikhanjan, 1983, pp. 632 sq.). Clerul zoroastrian are un rol important În represiunea maniheismului și În condamnarea la moarte a lui Mani. Această Întreprindere a fost condusă de marele preot Kerdșr, un politician abil căruia, datorită celor patru inscripții ale sale care s-au păstrat, Îi este cunoscută cariera lungă și prolifică sub protecția curții sasanide, În timpul primilor cinci suverani ai noii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
comunitatea zoroastriană a Încercat să se Închidă fie pentru a se consolida, fie pentru a-și apăra propria identitate. Opera lui Kerdșr, de apărare agresivă a religiei mazdeiste și a intereselor clerului, nu s-a limitat la lupta Împotriva lui Mani și a doctrinei sale. Numit de Bahr³mxe "Bahra>m" al II-lea mowbed și d³dwar, „judecător”, al Întregului imperiu, domn al Focului din An³hșdxe "Ana>hșd"-Ardakhșșr și Dama An³hșd În Stakhr (sanctuarul de care este legată dinastia sasanizilor: Christensen
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și secte religioase, mai ales cu caracter gnostic. Exigențele politice ale noii dinastii, În căutarea unei legitimități, au favorizat clerul magilor, chiar și În timpul domniei unui suveran tolerant ca Ș³buhr I (240-272 d.Hr.), care avea o oarecare simpatie pentru Mani și doctrina sa. Dacă se ia În considerare faptul că, În politica sasanidă, iudaismul constituie un caz aparte (Widengren, 1961b, Neusner, 1969), trebuie să scoatem În evidență faptul că celelalte religii aveau În comun o trăsătură incompatibilă cu naționalismul Bisericii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
W.B. (1942a), „The Disintegration of’the Avestic Studies”, În Transactions of the Philological Society, pp. 40-56. Henning, W.B. (1942b), „An Astronomical Chapter of the Bundahishn”, În Journal of the Royal Asiatic Society, pp. 229-248. Henning, W.B. (1942c), „Mani’s Last Journey”, În Bulletin of the School of Oriental and African Studies, nr. 10, pp. 941-953. Henning, W.B. (1946), „The Sogdian Texts of Paris”, În Bulletin of the School of Oriental and African Studies, nr. 11, pp. 713-740
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
N.L. (1852-1854), Zendavesta or the Religious Books of the Zoroastrians, Copenhaga. Widengren, G. (1952), „Der iranische Hintergrund der Gnosis”, În Zeitschrift für Religions-und Geisteswissenschaft, nr. 4, pp. 97-114. Widengren, G. (1960), Iranisch-semitische Kulturbegegnung in parthischer Zeit, Köln-Opladen. Widengren, G. (1961a), Mani und der Manichäismus, Stuttgart ștrad. it., Il Manicheismo, Milano, 1964ț. Widengren, G. (1961b), „The Status of the Jews in the Sassanian Empire”, În Iranica Antiqua, nr. 1, pp. 117-162. Widengren, G. (1967), „Primordial Man and Prostitute: a Zervanite Motif in
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]