6,274 matches
-
Acesta, utilizând fondul arhivistic al Curții de Jurați a Tribunalului Argeș, menționa faptul că în gara Costești fuseseră arestați la 12 martie 1907 trei studenți, printre care și I. Popescu, fiul preotului din Șerboieni, sub acuzația că ar fi răspândit manifeste pentru instigarea țăranilor. Conform aceleiași surse soția arendașului Haralambie Protopopa îl identifica printre cei care au condus revolta țăranilor din Șerboieni, Argeș, pe studentul I. Popescu. Mai târziu, un alt țăran mărturisea ca fiul preotului din Șerboieni, studentul I. Popescu
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
ne permite să vedem că aceasta din urmă nu este de fapt decât realizarea celei dintâi. "Estetica" desemnează de asemenea o disciplină teoretică, cea care are drept obiect realitatea estetică despre care tocmai am vorbit. Acest obiect este în mod manifest unul dublu: este, pe de o parte, sensibilitatea în general cu lumea care îi aparține. Kant a dat numele de Estetică transcendentală studiului sensibilității înțelese astfel. Este, pe de altă parte, această dimensiune a culturii în care viața sensibilității ajunge
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
poate de fapt înfățișa decât ca absentă, ca acel ens imaginarium în care ea se proiectează, care i se potrivește, care apare ca viață dar care nu este niciodată, în această apariție sub care ni se oferă și în conținutul manifest al acestei apariții, apariția proprie a vieții înseși, adică autorevelarea sa în sfera de interioritate radicală a subiectivității absolute. Irealitatea artei este așadar de principiu, ea este legată de faptul că viața care se afirmă pe sine în mod indefinit
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
nimic altceva decât acest a-putea-face însuși. În măsura în care ele reprezintă potențialitățile fenomenologice ale vieții, esențele nu se înfățișează întâi de toate drept corelatele unei intuiții eidetice, și este greșit să i se atribuie acesteia din urmă capacitatea de a le face manifeste și, astfel, de a le stabili la origine în ființă. Esențele originare nu sunt nimic ideal, nimic transcendent. Determinările practice primitive ale vieții și, în această calitate, nu date, obiect al unei viziuni, corelat al unei theoria, ci potențialități sunt
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
chiar interiorul proiectului galilean și al ocultării pe care o produce acesta, o relație esențială și ineluctabilă cu viața. Să luăm cu titlu de exemplu una dintre aceste științe, pe aceea care, mai mult decât celelalte, se înrădăcinează în mod manifest în viață, și aceasta cu forța unei necesități vitale. Ceea ce caracterizează de fapt economia politică este faptul că, lăsând să transpară în ea originea adevărată a științei, ea prezintă în realitate două faze cu totul distincte. Cea dintâi, la fel de străveche
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
ideologiei, ci tocmai pe cel al practicii. Practicile barbariei o poartă mereu în ele ca pe naturantul lor veritabil și în același timp ca pe ceea ce le conferă uluitoarea lor unitate. Nici una, totuși, nu o exhibă într-un mod mai manifest decât o face televiziunea. Ar putea părea paradoxal că vorbim aici, fără nici o introducere, despre mijloacele de comunicare puse pe același plan cu știința în virtutea faptului că, prin ignoranța și caracterul grosolan al celor dintâi precum și în cunoașterea rafinată a
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
Statului ca instrument de dominație a societății. Potrivit acestei concepții, cei care controlează producția ("capitaliștii") controlează, în egală măsură, Statul. Marx nu a furnizat o teorie sistematică a Statului, gîndirea sa în domeniu putînd fi rezumată în celebra formulă din Manifestul Partidului Comunist, în care afirma că "guvernul modern nu este decît un comitet care gestionează afacerile comune ale întregii clase burgheze". Totuși, nu întotdeauna deținătorii puterii economice sunt aceiași cu ai puterii politice, fapt recunoscut ulterior chiar de marxiști, care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
va fi făcut, de bună seamă, livizi pe profesorii de literatură ai vremii, și torcînd subțire o ironie cum nu mai găsești (le dire, cît mai apăsat, voila le reve), îndreptarea lui Aderca are așezare de manual și stofă de manifest. Între altele, pentru eliberarea literaturii de calvarul utilizării ei după plac, care nici măcar nu i se recunoaște: "Cartea e un instrument al utilului. Cartea-voluptate, e o nebunie Ťși tristă și goalăť!" (p. 10). Cum a fost folosită literatura, în ce
Manuale și manifeste by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8071_a_9396]
-
și aplicații, unde stau alături monștri și vise, merită un alt comentariu, separat. Întregesc, linii mai scurte și mai apăsate, o dare - da, chiar așa; datoria unui scriitor față de meseria lui - discretă, lipsită și de morga manualului, și de fronda manifestului. Însă turnînd din plin și apa moartă-vie a unuia, și apa regală a celuilalt.
Manuale și manifeste by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8071_a_9396]
-
Cugno și Marin Mincu, L. Dolgoșeva, Xenia Dumitru, Natașa Nicolau, Susana Vásquez Alveár și Victor Ivanovici. Ilustrațiile de pe copertă și din interiorul volumului îi aparțin lui Ion Mincu. Și sînt, nu-ncape vorbă, potrivit de bizare. În ochiul furtunii, printre manifeste care rup cerul tern al sfîrșitului și începutului de veac, se încheagă, ca o jucărie făcută din bucățile fostelor păpuși, aceste pagini furioase (cum l-au înțeles cîndva italienii pe bizzaro). Mistuită îndelung, furia lor nu mai e aparentă, e
Dupa masa lui Grummer by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7879_a_9204]
-
priza directă la psihologia cotidianului, care nu aparține, prin viteză, atât genului tacticos al poeziei, cât mai degrabă numeroaselor tipuri de comentariu. Astăzi, în plin 2008, poezia fermă a Svetlanei Cârstean nimerește, s-ar zice, într-un sol fecund, lângă manifestele neîncetate ale lui Marius Ianuș, lângă deconturile ostentative ale lui Dan Sociu ori lângă eticismul autoflagelant al lui Claudiu Komartin. Cu asemenea concurență incandescentă, schelele metalice din trupul Florii de menghină par să se înmoaie succesiv: Dimineața era de toamnă
Multe flori sunt, dar puține... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7885_a_9210]
-
sînt tablele de argilă pe care se scrie această poezie pe cît de vanitoasă, pe atît de fragilă. Și nu fiindcă verbele ei sînt aduse de te miri unde, pe șaua unui ca și cum. Ci, mai degrabă, pentru că luciditatea ei de manifest îmblînzit disprețuiește deopotrivă trecutul, și viitorul. Pe primul, pentru naiva lui orbire întru lumini, pe celălalt fiindcă, la drept vorbind, nu există. Ce rămîne din lumea de mîine? Coșmarul lumii de ieri. Carevasăzică, prezentul. Cînd "tu nu poți privi la
Ani pereche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7374_a_8699]
-
la arcuș, și la compoziție, e căutată de Beatrice Lăpădat într-un articol biografic, cu luciri de interpretare. Pe contrapagină, Sergiu Miculescu scrie despre Eugen Ionescu, în anul lui. Și, mai încolo, Daniel Clinci despre futurism, la un secol după manifestul lui Marinetti. Numai atît, și e de ajuns pentru a citi pînă la capăt o revistă nu doar de la malul mării, ci și, iată, cu ieșire la mare. La marea artă, fără letrine și jocuri de cuvinte.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7398_a_8723]
-
atitudine de cerșători. Îi este radical imposibil de a conferi un avantaj particular unora dintre individualitățile care constituie comunitatea fără a aplica o pagubă superioară comunității în ansamblu. El se găsește deci plasat, datorită exigențelor noastre, într-un cerc vicios manifest. Dacă refuză binele pe care îl pretindem de la el, este acuzat de neputință, de rea-voință, de incapacitate. Dacă încearcă să-l realizeze, este forțat să impună poporului de două ori mai multe taxe, să facă mai mult rău decât bine
Frédéric Bastiat - Statul by Bogdan C. Enache () [Corola-journal/Journalistic/7395_a_8720]
-
când agenți de creație nouă vor merge în satele noastre să ridice noile impozite asupra succesiunii, asupra veniturilor, asupra profiturilor exploatațiilor agricole. Cerul să-mi dezmintă presentimentele, dar văd aici încă un rol de jucat pentru curtezanii popularității. Citiți ultimul Manifest al Montagniarzilor 2, cel pe care l-au emis în privința alegerilor prezidențiale. Este puțin cam lung, dar, la sfârșit, se rezumă în două cuvinte: Statul trebuie să dea mult cetățenilor și să le ia puțin. Întotdeauna aceeași tactică sau, dacă
Frédéric Bastiat - Statul by Bogdan C. Enache () [Corola-journal/Journalistic/7395_a_8720]
-
totalitarismului leninist-bolșevic... Lăsând la o parte asasinatele celor două epoci despărțite de aproximativ 150 de ani, asasinarea lui Petru al treilea gâtuit de Alexis Orlof, un uriaș cu degetele de fier, un slujbaș mărunt care primise sarcina de a redacta manifestul ce avea să fie citit, după aflarea morții țarului, fără ca împărăteasa să pară a fi implicată în cumplitul asasinat... (Ea avea să participe cernită toată la ceremonia de înmormântare). Mortului îi rămăseseră însă semnele strânsorii degetelor lui Orlof în jurul gâtului
Ecaterina a doua cea Mare a Rusiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6781_a_8106]
-
-i o diferență esențială, de tot ce mi-am însușit ca avangardist, de roadele experimentelor mele de-atunci - experimentul mi s-a părut cea mai importantă metodă de creație. Dacă vă amintiți, motoul unei cărți de-ale mele deformează începutul Manifestului comunist, fiind un joc de cuvinte (intraductibil): „O stafie umblă prin Europa" / „O experiență umblă prin Europa". J.F.: În 1986 a apărut volumul de poezii și câteva acuarele, tradus ulterior în trei limbi, printre care și în română, la Editura
Tibor Zalán: Poezie și dramă - interdependențe by Jenö FARKAS () [Corola-journal/Journalistic/6790_a_8115]
-
peste moarte/ ca pe ape/ a lui va fi împărăția numelui" (1). Poemele au mult de câștigat din varietatea registrelor de limbaj, orchestrate cu un remarcabil simț al echilibrului. Mircea Petean știe să evite melodramaticul, notele forțate, vorbele mari, sentimentalismul manifest. Ipostazele unei Ane atotcuprinzătoare - cosmică, imanent-transcendentă - nu se sfiesc de cotidian, de umoristic și anecdotic, ce substituie, uneori, metaforicul. Unele poeme sunt vădit anticalofile, ba chiar nici nu par literatură (75, de pildă, este o frumoasă declarație de dragoste, mai
Vocația iubirii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7894_a_9219]
-
Elena Badea Partidul Liberal Reformator, al cărui prim Congres a fost organizat vineri și sâmbătă la Palatul Parlamentului, și-a stabilit responsabilitățile, toate obiectivele fiind prezentate în manifestul partidului fondat de fostul premier Călin Popescu Tăriceanu. Conform documentului, PRL în calitate de "unic continuator legitim al liberalismului modernizator și reformator care a construit România modernă și singura forță politică ce își afirmă încrederea în universalitatea, durabilitatea și actualitatea valorilor liberale
PLR: Manifestul politic al Partidului Liberal Reformator by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79043_a_80368]
-
al liberalismului modernizator și reformator care a construit România modernă și singura forță politică ce își afirmă încrederea în universalitatea, durabilitatea și actualitatea valorilor liberale își propune un proiect politic fondat pe relația dintre libertate, democrație și prosperitate. De asemenea, Manifestul PRL cuprinde și "Crezul generației liberale 2014, în care sunt stipulate convingerile membrilor partidului fondat de Călin Popescu Tăriceanu, inclusiv cea potrivit căreia " Liberalii cred că nu este cu adevărat liber decât cel care are libertatea de a-și alege
PLR: Manifestul politic al Partidului Liberal Reformator by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79043_a_80368]
-
convingerile membrilor partidului fondat de Călin Popescu Tăriceanu, inclusiv cea potrivit căreia " Liberalii cred că nu este cu adevărat liber decât cel care are libertatea de a-și alege drumul în viață și își asumă responsabilitatea acestei alegeri". Citește AICI Manifestul politic al Partidului Liberal Reformator
PLR: Manifestul politic al Partidului Liberal Reformator by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79043_a_80368]
-
în trupă. Mai ales că nu erau prea mulți actori acolo de calitatea ei. Sau, poate, tocmai de aceea. În sala caldă și primitoare, fără ifose, de la Podu, am văzut o actriță. Pentru care cuvîntul, relația cu sine, cu povestea, manifestul ei artistic înseamnă, timp de o oră, totul. Plecînd de la piesa "Călătorii cu Alice" a lui Iosif Naghiu, regizorul Petru Ionescu modelează scenariul și îl adaptează intersectînd practic cele două monologuri, pentru două personaje, într-o singură voce. Lucru destul de
Alice vă așteaptă în pod(u) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7917_a_9242]
-
face o carte dintr-un loc. Și un om dintr-o carte. O altă scrisoare, despre o manifestație "împotriva morții lui Sartre". Care, ca gest, spune Raicu, nu i-ar displăcea nici lui Ionesco. În felul lui, mai puțin ca manifest și mai mult ca întîlnire cucerită de o decență a emoției, nici demn ("un jurnal demn este un nonsens" - p. 160), nici țeapăn, solemn, ci indecent, necruțător, învins de slăbiciuni, de crize, de păcătuire, de năpastă, acest rendez-vous în fărîme
Însoțiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7923_a_9248]
-
abonați, maestrul Român Vlad a susținut un veritabil spectacol, un adevărat "one mân show" dedicat acestei capodopere lirice a secolului trecut; a cântat la pian, a vocalizat, a evocat momentele-cheie ale lucrării; a fost seducător în pasiunea să atât de manifest etalata față de personalitatea lui George Enescu. Recent, la sfârșit de februarie, tot aici, la Accademia di România, a fost sărbătorit cu prilejul împlinirii venerabilei vârste de 90 de ani! De această dată cu doar câteva zile în urmă, în același
Enescu omagiat la Roma... și nu numai! by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7459_a_8784]
-
ischemica, miocardiopatii, valvulopatii, tulburări de ritm cardiac, hipertensiunea arterială, arteriopatii periferice - tulburări neurovegetative cardiovasculare - boli labirintice, tulburări de echilibru - hipoacuzia bilaterală - malformațiuni congenitale sau dobîndite sau boli (artrite, artroze) ale aparatului locomotor care împiedică prehensiunea, cățărarea, statică, echilibrul - afecțiuni endocrine manifeste - tulburări pronunțate ale vorbirii (dizartrie, bîlbîiala) - hialite, corioretinite, uveite și sechelele lor - degenerescenta pigmentara retiniana - atrofie optică, dezlipire de rețină - glaucom - cataractă - afakie - lipsa unui ochi - pareza persistentă sau paralizia nervilor oculomotori, chiar la un singur ochi, disfuncția echilibrului oculo-muscular
ORDIN Nr. 15 din 1982 pentru stabilirea normelor privind examenul medical al persoanelor ce urmează a fi încadrate în munca şi controlul medical periodic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106590_a_107919]