1,651 matches
-
cu ajutorul cărora să acționeze și să se apere. Părinții autoritari Este o formă de hiperprotecție a părinților cu voință puternică. Aceștia Își controlează copiii Într-o manieră dictatorială. Ei stabilesc reguli care trebuie respectate fără Întrebări. Transformă copilul Într-o marionetă, dirijată permanent. Nu are voie să-și asume răspunderi și inițiative, i se pretinde să facă numai ce, cât și cum i se spune. Acest gen de comportament din partea părinților are efecte negative, deoarece copilului i se anulează capacitatea de
PROBLEME DE INTEGRARE A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maricica HUȚUPAŞU, Elena NECHIFOR, Elena PORFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2162]
-
Învățare (tehnica de lectură SINELG; Știu, vreau să știu, am Învățat; metoda ciorchinelui, etc). Stimularea relațiilor de prietenie și cooperare cu membrii colectivului de elevi Creșterea respectului față de sine și de cei din jur jocuri de rol, dramatizări; teatru de marionete pe teme alese de elevi; exerciții de adaptare a comunicării la interlocutor sau situație; frământări de limbă; realizarea unor povestiri, compuneri cu sprijin (În perechi sau În grup). concursuri sportive sau de cultură generală Între grupe de elevi din colectiv
ŞI EA ESTE COLEGA NOASTRĂ… Studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]
-
invadează spațiul, paralizând și anihilând făptura umană (ca în Les Chaises și în Amédée), e anticipată de cea din Elegii pentru ființe mici. Jucăriile din „țara de carton și vată”, venind - așa cum le identifică Ion Vartic - din „zona teatrului de marionete”, anunță dezolantul destin al personajelor - marionete sufocate, ca blajinul personaj din Le Nouveau locataire, de invazia de obiecte ce inundă treptat scena și, în cele din urmă, întregul oraș. După cum, în ansamblul lor, Elegiile pentru ființe mici prevestesc tonul candidelor
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
umană (ca în Les Chaises și în Amédée), e anticipată de cea din Elegii pentru ființe mici. Jucăriile din „țara de carton și vată”, venind - așa cum le identifică Ion Vartic - din „zona teatrului de marionete”, anunță dezolantul destin al personajelor - marionete sufocate, ca blajinul personaj din Le Nouveau locataire, de invazia de obiecte ce inundă treptat scena și, în cele din urmă, întregul oraș. După cum, în ansamblul lor, Elegiile pentru ființe mici prevestesc tonul candidelor Quatre contes pour enfants de moins
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
fără viitor, eul liric se percepe ca obiect („dus de viață cu trăsura”, Palma), piatră sau lemn, copac (Eu, copacul sau, într-un scenariu mai complicat, Moartea unui baobab), „de plumb”, „păpușă” (Nu-s bun de tipar, Joc de păpușă), „marionetă”, „paiață/în iarmarocul inutil” (Sau poate), „ceasornic” (Obsesie), actor cu o colecție de măști „care atârnă în pod ca niște spânzurați” (Măștile) etc. Altcândva e prizonier (Zăbrele, Zidul), drumeț al cărui țel unic este mersul ori așezarea propriului trup în locul
SESTO PALS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289648_a_290977]
-
Bucătăria lui Ulmu, „Urzica”, 1998, 10; Sorina Bălănescu, „Jurnalul” lui Bogdan Ulmu, „Timpul” (Iași), 2000, 5; Ioan Holban, Din ludicitate, viața mi-o pierdui, RL, 2000, 43; Valentin Ciucă, Vernisaje elective, Timișoara, 2000, 365-367; Cristian Pepino, Dicționarul teatrului de păpuși, marionete și animație din România, Galați, 2000, 177; Valentin Ciucă, La masă cu Bogdan Ulmu, CL, 2001, 1; Vasile Popa Homiceanu, Spectacol gastronomic, ATN, 2001, 7; Calistrat Costin, „Ion Creangă, dramaturg fără voie”, ATN, 2001, 12; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
sub pretextul senzațional al unei afaceri. Aici autorul brodează pornind de la un fapt real, cu un personaj ilar, care, scăpând de sub „controlul” guvernului (și al ficțiunii), poate produce haos și de aceea trebuie suprimat. E o lume de automate, de marionete cu creierul spălat, unde „cineva”, Păpușarul, Sforarul-Șef, pune mereu în scenă, voit redundant, aceeași piesă, cu alte măști. Dacă personajele sunt vizionare și acțiunile lor epifanii, U., obsedat de trecut, nu poate evada decât prin mitul eternei reîntoarceri și
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
O12 - să participe activ și cu interes la activitate ( ob. greu operaționabil). Metode și procedee: conversația euristică, jocul de rol, demonstrația, imitația, exercițiul, descompunerea dirijată, lucrul în echipă, jocul didactic, metoda Venn, Metoda analitico-fonetică-sintactică, expicația Resurse și materiale: oglinda logopedică, marionetă, seturi de imagini, carton colorat, lipici, calculator, program pentru calculator, puzzle. 2. Proiect didactic - Dislalie audiogenă - Consolidarea sunetului”ș” Beneficiar: V. S. (protejat), elev în clasa a III-a; are o dezvoltare intelectuală de nivel mediu, iar din punct de
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
intitulată Celălalt veac al XVIII-lea francez, urmărind să modifice imaginea convențional-acceptată a literaturii din epoca Luminilor. Cartea care îl impune, Povestiri cu strada depozitului, poartă în mod frapant semnătura promoției textualiste și are un aer demonstrativ. Personajele sunt simple marionete trase de sfori de un autor care nu se ostenește să le scoată din vidul anonimatului, mulțumindu-se să le divulge doar funcția epică - Personajul principal, Autorul ș.a. Pasionat al cinematografului, V. își construiește proza după norme preponderent vizuale. Anumite
VIGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
apere. Părinții autoritari au în general o voință puternică și manifestă tot o formă de hiperprotecție, controlându‑și copiii într‑o manieră dictatorială. Acești părinți stabilesc reguli care trebuie respectate fără prea multe explicații, iar copilul este transformat într‑o marionetă, dirijat permanent, fără să poată să‑și asume responsabilități și inițiative și fără să‑și dezvolte capacitatea de decizie și acțiune, necesare în procesul de integrare socială. Uneori, autoritatea poate evidenția și atenția acordată copilului, și grija pentru o îndrumare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
timpului ............................................................................................................ Elemente de ordine și succesiune temporală ........................................................................ Percepția intervalelor, ciclicității și ritmului ........................................................................ 4. Percepția și reprezentarea mișcărilor Percepția mișcării obiectelor ............................................................................................. Percepția propriilor mișcări ............................................................................................. Reprezentarea ideomotrice ................................................................................................ III Aptitudinile motrice Forța ................................................................................................................................. Viteza ................................................................................................................................. Rezistența ........................................................................................................................... Îndemânarea ........................................................................................................................ IV Evaluarea praxiei și a mișcărilor active Proba marionetelor ............................................................................................................... Pianotajul Ozeretzki ............................................................................................................... Prinderea unui obiect ............................................................................................................ Mobilitatea membrelor inferioare .......................................................................................... Grafopraxia ........................................................................................................................ Sincineziile ........................................................................................................................ Proba lui Ray ..................................................................................................................... Paratoniile (ticuri și mișcări ritmice involuntare) ..................................................................... Observații și recomandări ANEXA 20 Unitatea ................................................ Nr. ........../.............. Localitatea ............................................. Județul .................................................. Fișă de examinare complexă și evoluție logopedicătc "Fișă de examinare complexă și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
un/ dubios spectacol”. Ca dramaturg, P. reușește să susțină, într-o scenerie alegorică, un text contestatar ce are drept țintă regimul comunist. Personajele sale trăiesc sub presiunea unui sistem agresiv, absurd, ce uniformizează conștiințele și reduce individul la o simplă marionetă, aptă să facă figurație într-un mare spectacol ideologic. „În fiecare din piesele mele cineva strigă după ajutor chiar dacă acest strigăt este surdizat, încifrat uneori pentru a păcăli cenzura”, mărturisește autorul într-un pasaj autoreferențial. Piesele, scrise și jucate în
POPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288919_a_290248]
-
114-115; Culcer, Serii, 204-207; Grigurcu, Critici, 208-216; Grigurcu, Între critici, 219-225; Sângeorzan, Anotimpurile, 185-189; Moraru, Textul, 40-43; Velea, Universaliști, 278-286; Cosma, Romanul, II, 112-114; Dan Mănucă, O istorie cu... istorii, CL, 2001, 9; Mircea Iorgulescu, Istoria literaturii ca spectacol de marionete, „22”, 2001, 52, 2002, 1; Dicț. scriit. rom., III, 806-809; Petraș, Panorama, 537-538; Dan C. Mihăilescu, O pădure falsă pe un munte de adevăruri, LAI, 2002, 9-13; Nicolae Manolescu, Critică literară și denunț, RL, 2002, 12; Manolescu, Enciclopedia, 570-571. St
POPA-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288911_a_290240]
-
în 1961 un premiu pentru piesa Băiatul din banca a doua, iar în 1993 un premiu pentru întreaga activitate. Îmbinarea pantomimei cu „laconismul estradei” și cu „fastul feeriei” - sintagme prin care P. definea genul hibrid al teatrului de păpuși și marionete, sunt cel mai bine puse în evidență în prima lui piesă de gen, Cea mai frumoasă aventură (Cetatea florilor). Întâmplări despre copii pentru a fi jucate de păpuși (1959), în care este imaginată „odiseea” fantezistă și amuzantă a construirii unui
POPOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288970_a_290299]
-
creator și personaj al romanului. Tot el explicitează proveniența titlului, care se datorează unor manuscrise, unor „tabele privind mișcările planetare extrase din Tabelele alfonsiene”, dar și inadvertența demersului său în construcția personajului al cărui nume îl poartă. Alfonz este o marionetă într-o lume privită cu lupa, o lume fără identitate. Cu o notă comună, ironia, publicistica lui R. din Cartea cu politice (2001) cuprinde articole apărute în „Cadran”, „Contrapunct”, „Cotidianul”, „Minerva”, „România liberă” ș.a, în perioada 1990-2001. Realitatea este
RAŢIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289145_a_290474]
-
Raia. Comedie cu lacrimi în ochi, Sibiu, 1924; Nu e numai la noi așa, Sibiu, 1924; Pe pământ udat de sânge și alte schițe, Sibiu, 1924; Toate plugurile umblă, Sibiu, 1924; Un tăciune și-un cărbune. Triptic tragicomic, joc de marionete pentru oameni mari, Sibiu, 1924; O bucată de pâne din Banat și alte schițe originale, Sibiu, 1925; Om nou se naște-n iaduri de dureri, Sibiu, 1925; Se-ntreabă mintea sănătoasă, Sibiu, 1925; „Meșterul Nicu”, Sibiu, 1926; Mila și compătimirea
PETRA-PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
de tropisme instinctuale și de o insațiabilă voință de putere, în cadrul căreia firavele reminiscențe etice se maculează ireversibil în mâzga pulsiunilor narcisiace; pe de altă parte, dominația autorului asupra personajelor sale dobândește proporții tiranice, protagoniștii fiind reduși la statutul de marionete eviscerate și acefale. Nu în ultimul rând, combinând eseul cu introspecția, oniricul cu distopicul și kitschul cu pastișa, textul e un tur de forță în planul tehnicii romanești. Publicat inițial în franceză, sub titlul Le Fardeau (1989), romanul Ex (1993
PAPILIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
și, nu mai puțin, pentru că în ea sunt incluse confesiuni de o sinceritate «fără gardă»”, va aborda, de asemenea, o paletă amplă de chestiuni, P. analizând în texte precum Principiul ca moft și moftul ca principiu sau Marea tragedie a marionetelor vii atât faptul cotidian, cât și aspecte din sfera literară, religioasă, filosofică sau politică. Paginile din Confesiuni (I-II, 2000-2003), alcătuite din Scurtă genealogie, Devenirea întru sine și Golgota mea cea de toate zilele, vor trece accentul pe autenticitatea trăirii
PAUSESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288732_a_290061]
-
din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea din Transilvania, compuse după modelul farsei carnavalești, apoi piesele livrești de la începutul secolului al XIX-lea din Țara Românească și Moldova, aflate la confluența teatrului de salon cu cel popular de marionete, ce se definesc prin profilul caricatural al caracterelor și efortul prozodic orientat spre tiradă, piese aparținând unor boieri precum Costache Conachi, Iordache Golescu, Nicolae Dimachi. Până spre 1840 se constată înmulțirea prelucrărilor și a localizărilor de piese comice după model
MINDRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288153_a_289482]
-
din imaginile Columnei Traiane din Roma. Ca dramaturg, M. reia teme din proză și adaugă altele noi, ca în Isprăvile viteazului Heracle (1959), Avionul de Cluj (1970, în colaborare cu Constantin Mateescu). Compune drame, texte pentru teatrul de păpuși și marionete, teatru radiofonic, de televiziune. O parte din scrieri i-au fost traduse în limbile germană, rusă, maghiară, japoneză, albaneză. SCRIERI: Păpușa, București, 1932; Albumul de geografie, București, 1951; Povestea ielelor, București, 1951; Supărarea lui Dincă, București, 1953; Inima mamei, București
MITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
ș.a., toate tributare gustului pentru teatrul bulevardier francez, un gust epicureic și amoral. Unele soluții dramatice (întâlnite la Oscar Wilde, Henri Bataille, Maeterlinck, Pirandello) vestesc teatrul modern: dedublarea și multiplicarea personajelor, măștile, imixtiunea commediei dell’arte și a teatrului de marionete (mai ales în piesa Manechinul sentimental). M. a fost și unul din marii gazetari ai anilor 1910-1940. În afară de „Revista celorlalți” și „Insula”, importante ca tribune ale orientării moderniste și simboliste în poezia românească, el mai scoate, împreună cu Liviu Rebreanu, în
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
cu Evita Peron și Anne Frank, opere rock cu Isus Cristos, melodrame despre Holocaust (celebrul miniserial Holocaust, difuzat de rețeaua de televiziune americană NBC în 1979; mai recent și mai faimos, filmul lui Steven Spielberg, Schindler’s List), spectacole de marionete cu Romeo și Julieta 19. În acest context teoretic, „Chick” ar fi cu totul liber să-l evoce pe „Abe” după plac, atât în formă, cât și în conținut. Ar fi chiar o frumoasă răsturnare a mitului lui Pygmalion: în
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cea mai umană a personalității lor iese la lumină și ne emoționează. Să luăm un exemplu. În Franța, la alegerile prezidențiale din 1995, mai mulți comentatori politici foarte serioși s-au întrebat dacă nu cumva caricaturizarea lui Jacques Chirac la „Marionetele de la știri” i-au dat o imagine mai umană, care i-a adus voturi, chiar dacă satira era necruțătoare. Chirac era transformat într-un tălâmb cu programul politic redus un slogan pe care îl repeta în gura mare: „Mâncați mere!”. Jean
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
pentru a aresta pe chiaburii care sunt puși numaidecât de autor să dea foc la ceva și să ucidă ceva. Și totul se încheie cu bine; șovăielnicii se dumiresc și intră în colectivă. Eroii sunt, de asemenea, asemănători între ei, marionete confecționate după șablon, nu oameni vii, precis individualizați, care să exprime esența forței sociale respective (...). Semnificativ, prin frecvența cu care apare în scrisul multor prozatori, este și alt personaj: bătrânul sfătos și cu vederi înaintate. Îl întâlnim în numeroase schițe
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o constituie, potrivit autorului de mai sus (Tisseanu, 2001, p. 8), autonomia, respectiv capacitatea acestei realități artificiale de a exista prin sine, fără nici o înrădăcinare concretă, însă care se rabate asupra realității descoperind-o, inventând-o, realizând-o. Precum celebra marionetă italiană, Pinocchio, care, păpușă fiind, devine animată și independentă de creator, și lumea virtuală se desprinde de subiectul ce a generat-o, ființând de sine stătător și influențând realitățile la care face trimitere. Accepțiunea virtualului, care coboară până în filosofia Evului
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]