902 matches
-
timpul să stabilim care este ponderea infecției cu virusuri oncogene în acest proces. Ideea naturii contagioase a cancerelor își are rădăcinile în unele bacterii și constatări empirice și relatări anecdotice despre familii de canceroși, incidența „cancerului în doi“ afectând cupluri maritale, aparenta trecere a cancerului de la mamă la copil sau de la pacient la însoțitor ș.a.m.d. Odată cu dezvoltarea generală a științelor biomedicale în secolul XIX, a fost posibilă aplicarea metodelor de cercetare și în domeniul cancerelor. Astfel, au fost efectuate
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
jumătate dintre ei s-a prescris tratament medicamentos, aproape tot atîția au beneficiat de terapie nespecifică și numai o șesime au ales terapia cognitiv-comportamentală. Probabilitatea de a apela la ajutorul medicilor a fost influențată de vîrstă, sex, dizabilități și statut marital. Doar 20% dintre bărbații cu vîrsta sub 24 de ani sau peste 54 de ani au fost consultați, în timp ce 75% dintre femeile cu vîrsta cuprinsă între 25 și 54 de ani, cu dizabilități, divorțate sau văduve s-au prezentat la
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Overbeek et al., 1998) și rata crescută a sinuciderilor în rîndul pacienților care suferă de tulburări de panică (Weissman et al., 1989). Diagnosticul de tulburare de panică este, de asemenea, asociat cu abuzul de substanțe, cu deteriorarea relațiilor sociale și maritale și cu dependența financiară (Markowitz et al., 1989). Mai mult, dacă tulburarea de panică este comorbidă cu un alt diagnostic, este mult mai probabil ca pacientul să solicite tratament pentru tulburarea comorbidă decît în cazurile în care nu se înregistrează
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
mușchilor, mai ales înainte de a vă confrunta cu o situație fobică? Sînteți prea preocupat să aveți asupra dumneavoastră medicamente pentru combaterea anxietății? Vă confruntați cu motive tot mai mari de stres care ar trebui soluționate, de exemplu, probleme de ordin marital, familial sau financiar? Suferiți de vreun tip de stres fizic, de exemplu, boală, sindrom premenstrual, alimentație deficitară, somn insuficient sau suprasolicitare? 7.2.2. Planificarea obiectivelor și pașilor Încercați să progresați într-un ritm prea rapid sau prea lent? Diferența
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Am observat. 6 p s i h i a t r i i Cum întârziasem, am mers cu mașina în loc s-o iau pe jos, spre clădirea în care se găseau cabinetele celor doi psihiatri, dr. Kim și consilierul nostru marital, dr. Faheida. Scoțându-mi visul, am grăbit pasul pe hol și am dat peste o femeie care ieșea din ascensor. Mă uitam la visul meu, simțindu-mă ca un copil pe cale de a fi testat, când ea s-a oprit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
ontologic. Ocupațiile aferente universului feminin vor căpăta în contextul simbolismului selenar și acvatic valențe cosmologice și domesticesc însăși fiara haosului. Călătoria inițiatică privește subiectul în mișcare, funcția formatoare a plecării din universul familiar antrenând motive universale, precum ajutoarele năzdrăvane, probele maritale și confruntarea cu ipostazele zoomorfe ale neantului. Toate aceste structuri inițiatice rezultă din analiza pe textele populare, singurele emitente ale sensului arhetipal. Instrumentele alese așază creația populară în spațiul privilegiat al cunoașterii pe care o vom sonda simbol cu simbol
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
rezultă din analiza pe textele populare, singurele emitente ale sensului arhetipal. Instrumentele alese așază creația populară în spațiul privilegiat al cunoașterii pe care o vom sonda simbol cu simbol. În universul ordonat, finalitatea precisă a ritualului inițiatic o constituie intenția maritală. Numai tinerii capabili să construiască la nivel cosmic, din însăși bestia arhetipală, pot forma replica minusculă a universului familia. Faza postliminară a inițierii arată un tânăr pe cale să se împlinească la nivel social, mai ales în orațiile de nuntă care
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
susținute de umerii eroului în mod deloc aleatoriu, căci acest punct al scheletului uman semnifică „forța, puterea de a realiza”. Aleasa lui îi va împărtăși condiția superioară și astfel emblema inițiatică slujește cele două puncte majore: anticiparea eroizării și finalitatea maritală. Atunci când semnele astrale nu sunt imprimate pe trupul protagonistului, el este îmbrăcat, într-o fază superioară a ritului de trecere, cu straie frecvent descrise în colinde: „D-un veștmânt prelung,/ Lung până-n pământ./ Scris îmi este, scris,/ Soarele și luna
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pietre nestemate, de lumina ca soarele”. Din același plan simbolic fac parte și hainele de aur rezervate încercării finale, a izbânzii eroului. În basmul Tăbarcă din colecția Petru Caraman, mezinul se îmbracă în argint prima dată pentru a trece proba maritală, dar reușește doar când va eclipsa soarele prin apariția lui: „Atunci calul îi zise: - Stăpâne, bagă mâna în ureichea mea cea dreaptă și ia niște haine de aur. Când se îmbrăcă cu ele era așa de strălucitor încât la soare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
invoca ritualul nupțial: „La Mărul-rotat,/ La Câmpu-rourat,/ Unde mi se bat/ Doi pui de vulturi,/ Doi puișori suri,/ Sus într-un norel/ P-un fulg d-aurel”. El este menit a fi purtat ca podoabă distinctivă, transformând fecioara întrun ideal marital: „Fata să mi-l poarte,/ Fetiță,/ ’N cosiță,/ Rar,/ La zile mari”. Valorificarea în plan estetic are o implicație puternică. „Fulgul de aur sugerează prima scânteie a focului solar, atât la începutul zilei, cât și la începutul noului ciclu solstițial
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
astrului însuși, similară cu repunerea lui pe boltă, în basme, de către eroii tip Greuceanu sau de către boii solari. Găsirea urmei lăsată de mireasa - ciută la asfințit, în punctul central al universului ordonat („drumul mare”), reface tiparul eroic și evidențiază finalitatea maritală a inițierii. După ce a înfrânt fiara arhetipală, eroul trece cu alaiul său prin numenal pentru a-l infuza cu energia numinoasă eliberată prin gesturile arhetipale. Abia apoi, ca încununare a procesului de revigorare a lumii își va întemeia familia, acționând
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de piper cu voință proprie, și această geneză are rolul de „a explica și temperamentul fătului”. În basmul De-ar fi coroana la mine, Aș juca șî mai bine, Chipăruș are o gestație prelungită, refuzând să se nască până la promisiunea maritală: „Și împăratu’ acesta n-avea copii. Împărăteasa a dat cu mătura prin casă. Un bob dă piper sărea mereu în mătura ei. Ea l-a luat șî l-a pus pă geam. Iară a sărit în mătura ei. L-a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de o rupere brutală de sfera maternă a familiarului, pentru ca flăcăul sau fata nubilă să demonstreze la nivel simbolic că sunt capabili să întemeieze o familie. Finalitatea riturilor inițiatice ascunse în țesătura cuvintelor și a structu¬rilor poetice este exclusiv maritală. Prin puterea urării rituale oamenii imită gesturile arhetipale și re-întemeiază lumea. Scoaterea neofitului din cotidian are un traseu similar în toate speciile folclorice în care apare. Mișcarea, ca dominantă a semnului dinamic masculin, este de ieșire din cercul magic al
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
apar insectele; întemeierea înfăptuită de Iovan Iorgovan acoperă paliere multiple din punct de vedere uman: geografic, zoologic, mitic. Vânătoarea rituală este declanșată în colinde în două moduri: prin „fala” vânatului care se consideră intangibil sau prin strigarea cu evidentă finalitate maritală, și prin agresiunea spațiului social, ordonat, de către întruparea zoomorfă a haosului. Orgoliul trâmbițat al distrugerii are menirea de a provoca eroismul latent și de a stârni puterile cosmocratoare ale voinicului. „Fala”, care devine motivul intrigă al încercării inițiatice, vine din partea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
el voinic-u,/ El pe acolo că-m trecea/ Și pe măr îl auzeară” (Costache Negri - Galați). Deși fata este absentă în colinda citată, am putea accepta ideea vocii sale „reclamante” printr-o paralelă cu colindele care au un vădit caracter marital și unde fata este cea care provoacă flăcăul să-i supună armăsarul ori să-i cucerească cetatea. La fel de potrivită contextului arhetipal apare jelirea arborelui lumii însuși, care simte scăzând puterile roditoare supuse permanent jafului. Un tip aparte de „fală” este
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pamântu./ Dar și un' li-adapă?/ 'N cel noreț de ploaie./ Dar și un' le-închide?/ În cel cearcăn de lună” (Peceneaga - Tulcea). Lauda ciobanului introduce aici motivul berbecului miraculos, capabil să alunge Dulful și să aducă faima ce consacră marital flăcăul. În basme, mândria eroului este atribuită în mod fals de cei care vor să-l piardă, și astfel sunt provocate probele inițiatice ale ctitoririi sau căutării: „Ionel îți faci di pi partea asta pân’ pi partea ceia di deal
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
scoate din ea pe Busuioc, care și-a încheiat astfel etapa inițiatică liminară. Într-o altă variantă a baladei Iovan Iorgovan I, (6), care începe cu subiectul baladei Trei fete surori (călătoria inițiatică în căutarea de flori, ele înseși simbol marital), mezina se rătăcește în ceața ce anticipează transcenderea lumilor și va avea parte de o înghițire simbolică: „Șearpele curea,/ Fata tăbăra/ Și mi-o ajungea,/ Și mi-o apuca,/ Coada-ncolăcea,/ La brâu o strângea”. Evoluția acestui motiv a fost
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și, în același timp, s-au îndeplinit condițiile inițieriimoarte și renaștere: „Ieșirea din apă repetă actul cosmogonic al manifestărilor formale; imersiunea echivalează cu o disoluție a formelor”. Vânătoarea dintr-un colind de fecior este de fapt o imersiune cu sens marital: „Vânătoare/ ’Nsurătoare/ După fete bălăioare/ Apucând drumul spre mare./ La mare dacajungea,/ Pinteni murgului dedea:/ Sărea-n vânt,/ Sărea-n pământ,/ Sărea-n mare/ Ca o floare./ Notă vineri și sâmbătă,/ Duminică păn’ la prânz,/ Iar când bine că-i
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
formă negativă, sugerează exact absența unei modificări de stare, calul nu a fost înghițit de ape, le-a traversat doar. Feciorul transformat are acces la o perspectivă amplă, în grădina raiului, și vede hora zânelor, aceasta fiind iluminarea, ca recompensă maritală a chinului inițiatic. În basme, cel mai adesea, fântâna cu apa dintre lumi înghite ființa istorică și face să germineze identitatea spirituală, în mit. În basmul Cenușăresei-Cenușotcă din Fundu Moldovei, sora vitregă (identitatea feminină cu sufletul perimat) este motorul cufundării
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
morții, ca și al întunericului gestației în pântecele matern”. Moartea reprezintă singura trăsătură comună a celor două tipuri de inițiere, masculin și feminin, manifestându-se ca o condiție sine qua non, a trecerii într-un alt stadiu existențial, aici cel marital, fiindcă „izolarea fetei este de obicei urmată de căsătoria ei”. Dincolo de implicația thanatică și a gestației pe care o are întunericul destinat inițierii feminine, el apare drept cadru propice succesului probei: „șederea în pământ sau în întuneric (...) contribuie la acumularea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
se întâlnește și în orațiile de nuntă, unde apariția vegetală devine un semn al identificării casei în care a crescut viitoarea mireasă. Legătura dintre fetele mari și lumea florală este foarte strânsă, grădina cu flori reprezintă o marcă a condiției maritale, iar culesul plantelor de leac se încarcă în acest timp de trecere cu valențe mitice. Structura aproape identică a celor două colinde se mai remarcă prin prezența dativului etic care face să se audă vocea instanței - reflector între lumi: colindătorul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ale vieții. Pruncii născuți din cea care a revigorat cosmosul prelungesc energia numinoasă a sacrului prin care a trecut mama lor. De altfel, într-un basm din Fărcașele, Olt, mezina (puterea stă în cel de-al treilea născut) face promisiunea maritală în timpul șederii în pântecele terestru (motiv inițiatic recurent în mitologiile lumii), timp în care coase: „hai să facem o groapă-n pământ, în mijlocu casei. Ș-aicea, groapa când om face-o, soru-mea, punem de-asupra noastră niște pături, velințe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
frumoase-au înflorit./ Fetele cum auziră/ După flori se pogorâră./ Le rupea și le-alegea,/ Luncile le sărăcea:/ Cele mari cu brațurile,/ Cele mici mai puținele” (Călinești - Maramureș). Ocupație inițiatică feminină, culesul plantelor constituie un semnal al intrării în statutul marital și pe dealul cu flori fetele vor fi la rândul lor alese de feciori. Geneza s-a încheiat și, odată cu ea, inițierea tinerelor. Gestul culegerii florilor devine astfel consacrator, el se săvârșește în urma unui proces de selecție bazat pe cunoaștere
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
busuioc/ Decât siminoc,/ Mai mult rozmarin/ Decât calofir./ Leroi leoj Cel pește de mare,/ Din mare că sare,/ În grădină-i intră/ Florile îi paște;/ Câte paște,/ Paște,/ Mai multe dâraște” (Peceneaga - Tulcea). Preferința pentru busuioc și rozmarin marchează statutul marital, multe descântece de dragoste având ca element catalizator busuiocul, plantă aromatică devenită sacră pentru atributele sale. Spunând că are mai mult busuioc decât siminoc (a cărui funcție este preponderent utilitară, e folosit în industria casnică și în fitoterapie) în grădină
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cărui interior este al gestației din timpul genezei, căci „șederea neofitului în stomacul animalului ritual este înlocuită cu șederea eroului sau a eroinei într-un cuib”. Fata nu doar stă, ci țese, chindisește ori toarce, are activități magice, cu implicații maritale. Argeaua amintește de casa solară prin amănuntul nefiresc al ferestrelor: „Mi-este-o argelușă/ Mică,/ de sipică,/ Ferestre de sticlă.../ Și-acolo că-m’ țese/ Iana Sâmziana” (Malu - Ilfov). Într-o variantă culeasă în Pătroaia Vale, Dâmbovița, luminozitatea este sporită de compoziția
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]