1,927 matches
-
fiecare dintre indici. În practică, se determină frecvent PWV, indicele de augmentare, TA centrală. Trialul ACCT, care a inclus 4.001 persoane sănătoase normotensive cu vârste între 18 și 90 de ani, a arătat că indicele de augmentare este un marker mai fidel de rigiditate arterială și risc cardiovascular la tânăr, în timp ce PWV este mai fidel la vârstnic (53). PWV crește de aproximativ două ori între 20 și 80 de ani (47). O altă consecință majoră a creșterii RA este afectarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
85 de ani (11). Este detectată în mod obișnuit la ecocardiografia efectuată pentru alte indicații, deși unii pacienți pot prezenta un suflu mezosistolic de ejecție. Scleroza valvulară aortică este importantă clinic deoarece poate progresa spre stenoză aortică și este un marker de risc cardiovascular crescut. 22.1.2. Baze fiziopatologice Stenoza aortică degenerativă este caracterizată prin îngroșarea foițelor valvulare aortice și calcificări la pacienții cu valve aortice congenital bicuspide sau cu valve aortice anatomic normale, tricuspide. Fiziopatologia bolii valvulare aortice calcificante
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
două gene, BMPR2 și activin like kinaza 1 (evidențiată în HTP din telangiectazia hemoragică ereditară), au fost implicate în patogenia HTP familiale (21,22). În lumenul vascular sunt prezente plachete cu un nivel scăzut de serotonină, în timp ce serotonina este un marker care apare crescut la nivel plasmatic. Majoritatea substanțelor vasodilatatoare (prostaciclină, oxid nitric) au un nivel scăzut, în timp ce moleculele vaso constrictoare au valori crescute (tromboxan, endotelină). Statusul procoagulant este repre zentat de creșterea nivelului de fibrinopeptid A sau PAI 1, în timp ce
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
HYVET-COG nu confirmă acest aspect la vârstnicul peste 80 de ani (cit. de 1). HTA a vârstnicului este factor de risc pentru AVC ischemic și hemoragic, deși relația devine mai puțin evidentă odată cu înaintarea în vârstă. Fibrinogenul, lipoproteina (Lp)a, markerii afectării endoteliale sunt factori de risc asociați infarctelor cerebrale silențioase la hipertensivul vârstnic (83). Anevrismele Bouchard coexistă cu HTA la 43,2% dintre vârstnici, asociere predictivă pentru AVC hemoragice (84). Interesantă este și frecventa asociere a complicațiilor cerebrovasculare cu afectarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
de studiul PREVALENT conferă HTA 3 puncte din 7, ceea ce atrage atenția asupra necesității unei strategii de screening (94). TAS este predictor independent și pentru declinul funcției renale la vârstnicul cu ISH. La rândul său, afectarea funcției renale este un marker de prognostic negativ, se corelează independent cu riscul de IC și este mai frecventă în cazul asocierii DZ (1). Modificările fundului de ochi se corelează cu severitatea TA doar pentru stadiile avansate III și IV, care se asociază și cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
diferențierea și proliferarea tumorală și influențat de prezența polipeptidelor virale HBS și HCS în țesutul hepatic adiacent nontumoral. Nivelul crescut al expresiei heparinbinding EGF identificat în CHC prin colorații imunohistochimice cu o frecvență cuprinsă între 59-100% a fost propus ca marker prognostic pentru intervalul liber de boală [25, 26]. Supraexpresia EGFR identificată în multe cancere umane, a fost evidențiată în 66% dintre CHC analizate prin metoda imunohistochimică, confirmarea amplificării genice fiind realizată prin FISH (fluorescence in situ hybridisation). Are rol important
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
p16/INK4A și nivelul aducților ADN care apar în contaminarea cu AFB1. O hipermetilare intensă a promotorului RASSF1A a fost găsită în CHC asociate infecției cu VHB [73]. Cercetări recente au propus ca nivelul metilării RASSF1A să fie utilizat ca marker diagnostic pentru CHC, iar fenotipul metilator al insulelor CpG (CIMP) ca marker molecular pentru stadiile tardive ale hepatocarcinogenezei [74, 75]. PTEN Gena PTEN (phosphatase and tensin homolog) este situată pe cromozomul 10q23.3 și conține nouă exoni. Codifică o fosfatidilinositol-3
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
O hipermetilare intensă a promotorului RASSF1A a fost găsită în CHC asociate infecției cu VHB [73]. Cercetări recente au propus ca nivelul metilării RASSF1A să fie utilizat ca marker diagnostic pentru CHC, iar fenotipul metilator al insulelor CpG (CIMP) ca marker molecular pentru stadiile tardive ale hepatocarcinogenezei [74, 75]. PTEN Gena PTEN (phosphatase and tensin homolog) este situată pe cromozomul 10q23.3 și conține nouă exoni. Codifică o fosfatidilinositol-3, 4, 5trifosfat 3-fosfatază care influențează reglarea proliferării și a apoptozei prin activitatea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
gene are rol în tumorigeneză. De asemenea, pacienții cu CHC și fenotip CIMP + au prezentat un nivel seric crescut al AFP (≥30 µg/l), care se asociază cu un fenotip tumoral multifocal și prognostic nefavorabil [75]. AFP (α-fetoproteina) este un marker tumoral a cărui expresie crescută a fost evidențiată în cursul embriogenezei hepatice și în 70% dintre CHC, nivelul crescut al AFP fiind asociat cu progresia tumorală. Proteinele NORE1 sunt codificate de o genă localizată pe cromozomul 1q32.1 și funcționează
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
sinergic cu VEGF pentru inducerea angiogenezei. Un nivel crescut al expresiei tisulare a FGF în CHC a fost asociat cu un risc crescut de recidivă tumorală și metastazare. De asemenea, un nivel seric crescut al FGF postrezecție chirurgicală este un marker independent de prognostic pentru intervalul liber de boală la pacienții cu CHC [119]. PDGF (platelet-derived growth factor) este implicat în migrarea celulară și maturarea noilor vase. PDGF este secretat de către celulele tumorale și acționează printr-un mecanism paracrin care implică
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
murine NOD/SCID. CHC cu CSC hepatice EpCAM+ prezintă frecvent o activare a căii de semnalizare Wnt/β-catenină și sunt caracterizate printr-un potențial crescut de metastazare și prin chimio-radiorezistență. Alte studii au arătat că și celulele CHC care exprimă markerii CD133 sau CD90 au trăsături de celule stem hepatice, ceea ce dovedește că originea CSC hepatice este diferită, fiind necesare cercetări suplimentare pentru a stabili dacă această heterogenitate a CSC hepatice este datorată transformării diferitelor tipuri de progenitori/celule stem hepatice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
această heterogenitate a CSC hepatice este datorată transformării diferitelor tipuri de progenitori/celule stem hepatice sau apar prin dediferențierea hepatocitelor mature. Prin studii de imunofenotipare s-a arătat că 28- 50% dintre CHC conțin celulele progenitoare/celule biliare care exprimă markerii CK7 și CK19, alături de care se găsesc celule cu fenotip intermediar între progenitori și hepatocite mature, considerați a fi progenitori celulari a căror diferențiere a fost ,,arestată”. Expresia CK19 la nivelul celulelor CHC se asociază cu un risc crescut de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
dintre focarele displazice mici (≤ 1 mm) care sunt leziuni premaligne timpurii sunt alcătuite din celule progenitoare și hepatocite cu fenotip intermediar. Cercetări recente au identificat un subtip de CHC agresiv ale cărui celule cu trăsături de progenitori celulari exprimă un marker oncofetal SALL4, fiind considerat o posibilă țintă terapeutică. Ca și alți markeri de celule stem, SALL4 prezintă o expresie crescută la nivelul progenitorilor celulari hepatici și este absentă în hepatocitele adulte. Pacienții cu CHC care prezintă un nivel crescut al
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
pot utiliza metode de sortare a celulelor activate (fluorescente sau magnetice), identificarea celulelor SP (side population) prin colorare cu Hoechst 33342 sau a CSC care prezintă activitate crescută ALDH (aldehyde dehydrogenase) ce conferă rezistența la chimioterapie. EpCAM (CD326) este un marker epitelial a cărui imunocolorație este prezentă în aproape toate celulele carcinoamelor, dar este absentă în hepatocitele adulte normale. Prezența imunoreactivității pentru EpCAM în CSC hepatice la nivelul leziunilor precursoare hepatice a evidențiat rolul de biomarker utilizat pentru identificarea CHC în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
implicații prognostice. Analiza profilului expresiei genice a arătat că celulele CHC cu EpCAM+AFP+ prezintă caracteristici moleculare de CSC hepatice și un potențial crescut de metastazare și chimiorezistență la tratamentul cu doxorubicin și 5-FU [140]. CD133 (Prominin 1) este un marker a cărei expresie imunohistochimică a fost evidențiată atât în celulele stem, cât și în CSC din variate țesuturi inclusiv din ficat. Studiile realizate pe unele linii celulare de CHC au arătat că o fracție din celulele tumorale izolate CD133+ prezintă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
realizate pe unele linii celulare de CHC au arătat că o fracție din celulele tumorale izolate CD133+ prezintă pe lângă un potențial intens proliferativ și tumorigenic și capacitatea de a se diferenția într-o linie celulară non-hepatocitară, sugerând utilitatea CD133 ca marker hepatic. Cercetări recente au sugerat însă o oarecare atenție în utilizarea CD133 ca marker pentru progenitorii celulari hepatici, atât datorită pozitivității lui și la nivelul epiteliului biliar ductular reacționat în unele afecțiuni hepatice acute sau cronice, cât și pierderii expresiei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
tumorale izolate CD133+ prezintă pe lângă un potențial intens proliferativ și tumorigenic și capacitatea de a se diferenția într-o linie celulară non-hepatocitară, sugerând utilitatea CD133 ca marker hepatic. Cercetări recente au sugerat însă o oarecare atenție în utilizarea CD133 ca marker pentru progenitorii celulari hepatici, atât datorită pozitivității lui și la nivelul epiteliului biliar ductular reacționat în unele afecțiuni hepatice acute sau cronice, cât și pierderii expresiei CD133 la nivelul epitopilor în cursul diferențierii celulare, față de expresia CD133 care rămâne constantă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
cu pacienții cu CD133-. CD90 (Thy-1) este o proteină de suprafață a cărei expresie a fost identificată în variate tipuri de celule stem - celule stem hematopoietice, CSC mamare murine, linii celulare de glioblastom CD133+. Studii recente consideră CD90 un alt marker pentru celulele stem și CSC hepatice, într-un grup de linii celulare de CHC fiind găsită o asociere între pozitivitatea imunocolorației CD90 și tumorigenicitatea și potențialul metastatic al celulelor tumorale [142]. CD44 este o glicoproteină de suprafață care funcționează în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
autoreînnoire, diferențiere și metastazare. Un nivel crescut al expresiei CD24 în celulele CHC se asociază cu activarea căii de semnalizare Wnt/β-catenină [144]. CD13 (Aminopeptidaza N) este o glicoproteină de membrană cu rol important în progresia tumorală. Este considerat un marker pentru CSC hepatice dormante din liniile celulare de CHC, colorația CD13+ fiind identificată în timpul fazei G1/G0. Unele studii au arătat că celulele tumorale din linia celulară Huh7 de CHC care co-exprimă markerii CD13+CD133+ sau CD13+CD90+ pot iniția
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
important în progresia tumorală. Este considerat un marker pentru CSC hepatice dormante din liniile celulare de CHC, colorația CD13+ fiind identificată în timpul fazei G1/G0. Unele studii au arătat că celulele tumorale din linia celulară Huh7 de CHC care co-exprimă markerii CD13+CD133+ sau CD13+CD90+ pot iniția tumorigeneza, iar celulele CD13+ sunt chimiorezistente la tratamentul cu doxorubicină și 5-FU [145]. CARCINOGENEZA HEPATICĂ INDUSĂ DE VIRUSURILE HEPATITICE Principalii factori de risc, infecțiile virale B și/sau C, acționează prin mecanisme patogenetice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
mucinoase de 15000U/ml, iar pentru adenocarcinoame mucinoase de 20000U/ mL [41], cu o sensibilitate de 19%, specificitate 98%, VPP 94%, VPN 38%, si o acuratețe de 46% [41,42], aspecte neconfirmate în unele studii [44]. CA 72-4 este un marker mai frecvent pentru cancerul gastric, dar prezent uneori și în cancerul pancreatic. O valoare peste 30 U/dl în lichidul intrachistic poate diferenția leziunile chistice mucinoase de cele non-mucinoase [43]. Detectarea mutațiilor K-ras și pierderea heterozigozității reprezintă un criteriu aditiv
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
statistici publicate. Ruptura diafragmului se produce între 2% (Hollderbach) și 5% (Konrad, Kummerle, Pavlovic) din cazurile cu contuzii abdominale severe și între 0,8% și 1% din cazurile cu traumatisme toracice (Hollderbach, Konrad, Kummerle) [56]. Ruptura diafragmatică traumatică este un marker al unui traumatism sever. Aceasta este găsită la 1% până la 5% din victimele spitalizate ale accidentelor de circulație și în 10% până la 15% din victimele cu traumatisme penetrante ale bazei toracelui [20, 56, 67]. Rupturile diafragmatice (blunt injuries) se caracterizează
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
diafragmatice comparativ cu plăgile frenice. Toracele moale l-am întâlnit la 5,74% din cazuri, toate cu rupturi diafragmatice. Însă marea majoritate a cazurilor cu torace moale (80%) au aparținut cazurilor cu rupturi diafragmatice cu hernie posttraumatică, ambele entități fiind markerii unor traumatisme severe. Voletul costal l-am regăsit, așa cum era de așteptat, numai la cazurile cu rupturi frenice, cu o preponderență la cele asociate cu hernii posttraumatice, tot ca urmare a gravității ridicate a traumatismelor închise care conduc la hernii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
cu vârsta cuprinsă între 55-65 de ani la diagnostic (32). O parte din acești pacienți prezintă o deteriorare lentă a funcției β-celulare, trecând din stadiul de insulinoindependență în cel de insulinodependență în câțiva ani, prezența autoanticorpilor anti-GAD fiind considerată ca marker predictiv al dezvoltării insulinodependenței (16). Acest subgrup se referă la o formă lent progresivă de T1DM, pentru care, de-a lungul timpului, s-a folosit o nomenclatură variată: „diabet 1 de tip latent”; „diabet zaharat tip 1½”; „diabetul autoimun latent
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92247_a_92742]
-
cu distrucția autoimună β-celulară se numără autoanticorpii insulari (ICA). ICA cuprinde un număr de imunoglobuline ce au ca țintă diferite antigene, anticorpii anti-GAD și anti IA-2, care împreună sunt responsabili de peste 90% din imunofluorescența ICA. Autoanticorpii anti IA-2 sunt un marker precoce al autoimunității insulare, fiind prezenți, de obicei, de la debutul bolii, mai ales la pacienții foarte tineri și reflectă o distrucție β-celulară severă. Autoanticorpii anti-GAD reprezintă o caracteristică majoră a formelor de DZ mediate imun, dar pot fi identificați și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92247_a_92742]