717 matches
-
Podișul Sucevei. Rezervația este situată pe versanți cu energie și aparține provinciei platformei est-europene, ținutul de relief mare cu pante de 12-15°, cu expoziție nord estică. Stratele de suprafață sunt depozite sarmațiene sedimentare. Roca de solificare este formată din luturi, marne și nisipuri. Pe versanți se găsesc depozite deluviale provenite din amestecul rocilor sus menționate. b) Aspecte pedologice: sol brun luvic tipic, slab moderat până la puternic erodat. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului Siret. Alimentarea pluvială superficială este
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
eurosiberiană cu păduri de Quercus sp. Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: formațiunile geologice sunt caracteristice platformei moldovenești; teritoriul rezervației aparține neogenului, seriei miocenului din etajul sarmațian de tipul basarabean. Depozitele basarabeanului sunt formate din marne argiloase cenușii albăstrui cu intercalații de argile nisipoase și nisipuri cenușii sau gălbui de gresii nisipoase sau calcare oolitice. Din punct de vedere geomorfologic, acest teritoriu se încadrează în provincia est carpatică, cu o structură orizontală monoclinală dezvoltată pe cuverturi
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
protejată: 91I0 - vegetație de silvostepă eurosiberiană cu păduri de Quercus sp. I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: se află pe un versant puternic înclinat cu expoziție estică; formațiunile geologice sunt de vârsta basarabeană, fiind formate din alternanțe de argile și marne argiloase. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața rezervației este solul cernoziom cambic puternic erodat. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului Jijiei. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
păduri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află în cadrul platformei moldovenești al cărui fundament cristalin precambrian este acoperit de formațiuni ordovician siluriene. La zi apar frecvent depozite de diferite etaje ale sarmațianului volhinian (marne argiloase alternând cu gresii de marne, marne calcaroase). Rocile de solificare sunt în cea mai mare parte lipsite de duritate. Ele s-au dezagregat cu ușurintă permițând geneza unor soluri profunde. Alternanța rocilor și gradul diferit de rezistență al orizonturilor
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află în cadrul platformei moldovenești al cărui fundament cristalin precambrian este acoperit de formațiuni ordovician siluriene. La zi apar frecvent depozite de diferite etaje ale sarmațianului volhinian (marne argiloase alternând cu gresii de marne, marne calcaroase). Rocile de solificare sunt în cea mai mare parte lipsite de duritate. Ele s-au dezagregat cu ușurintă permițând geneza unor soluri profunde. Alternanța rocilor și gradul diferit de rezistență al orizonturilor de eroziune explică apariția în zonă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află în cadrul platformei moldovenești al cărui fundament cristalin precambrian este acoperit de formațiuni ordovician siluriene. La zi apar frecvent depozite de diferite etaje ale sarmațianului volhinian (marne argiloase alternând cu gresii de marne, marne calcaroase). Rocile de solificare sunt în cea mai mare parte lipsite de duritate. Ele s-au dezagregat cu ușurintă permițând geneza unor soluri profunde. Alternanța rocilor și gradul diferit de rezistență al orizonturilor de eroziune explică apariția în zonă a
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
nisip, încastrat în loess și materiale loessoide. În trecut pe teritoriul actual al Grădinii Botanice au fost numeroase cariere de nisip, unele din ele asanându-se prin lucrări de organizare a Grădinii. În alte zone, substratul este alcătuit din argile, marne și chiar marne salifere. Argilele și marnele au favorizat de-a lungul timpului, procese de alunecare a unor terenuri de pe versanți, iar marnele salifere au dus la formarea unor enclave de soluri sărăturoase și a unor ape minerale. Astăzi amploarea
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
loess și materiale loessoide. În trecut pe teritoriul actual al Grădinii Botanice au fost numeroase cariere de nisip, unele din ele asanându-se prin lucrări de organizare a Grădinii. În alte zone, substratul este alcătuit din argile, marne și chiar marne salifere. Argilele și marnele au favorizat de-a lungul timpului, procese de alunecare a unor terenuri de pe versanți, iar marnele salifere au dus la formarea unor enclave de soluri sărăturoase și a unor ape minerale. Astăzi amploarea preceselor de alunecare
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
În trecut pe teritoriul actual al Grădinii Botanice au fost numeroase cariere de nisip, unele din ele asanându-se prin lucrări de organizare a Grădinii. În alte zone, substratul este alcătuit din argile, marne și chiar marne salifere. Argilele și marnele au favorizat de-a lungul timpului, procese de alunecare a unor terenuri de pe versanți, iar marnele salifere au dus la formarea unor enclave de soluri sărăturoase și a unor ape minerale. Astăzi amploarea preceselor de alunecare a versanților s-a
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
ele asanându-se prin lucrări de organizare a Grădinii. În alte zone, substratul este alcătuit din argile, marne și chiar marne salifere. Argilele și marnele au favorizat de-a lungul timpului, procese de alunecare a unor terenuri de pe versanți, iar marnele salifere au dus la formarea unor enclave de soluri sărăturoase și a unor ape minerale. Astăzi amploarea preceselor de alunecare a versanților s-a redus considerabil prin lucrări tehnice de stabilizare a versanților și prin plantații de arbori. Solurile din
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
cazul celor mai vizitate orașe nu numai din Europa ci și din lume, Parisul și Londra, care formează asemenea regiuni turistice prin înglobarea centrelor distincte din jur. a. În Franța, regiunea turistică formată în jurul Parisului include: Versailles, Fontainbleu, Beauvais, Compiègne, Marne la Vallée, Chartres, Castelele de pe Valea Loirei, Reims. Alte centre urbane turistice din Franța sunt: Strasbourg, Dijon, Amiens, Troyes, Nancy, sau centre din Masivul Central Francez, amplasate într-un cadru natural cu un potențial deosebit: Vichy, Mont-Doré. Sunt frecventate de
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
monumente cu valoare istorică, inclusă în toate tururile turistice. În afara patrimoniului cultural, Parisul dispune și de numeroase parcuri sau amenajări pentru recreere și divertisment. La 32km distanță de centrul Parisului, într-un orășel nou dezvoltat în suburbiile estice ale Parisului - Marne - la Vallee, se găsește renumita stațiune de recreere și divertisment Disneyland. A intrat în funcțiune la 12 aprilie 1992, fiind al doilea complex Disney construit în afara teritoriului SUA, după Tokyo Disney Resort). Disneyland Paris (Euro Disney) este una dintre cele
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
a doua de aquitani, a treia de cei ce poartă numele de celți în limba lor, de gali într-a noastră. Cu toții diferă între ei prin limbă, obiceiuri, legi. Galii sînt separați de aquitani de rîul Garona, de belgieni de Marna și Sena. Cei mai curajoși dintre toți sînt belgii, pentru că sînt cei mai îndepărtați față de civilizația și cultura provinciei, pentru că pe ei îi frecventează negustorii cel mai puțin și lor le aduc în cea mai mică măsură tot ceea ce moaie
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
benă, și o căruță cu două roți și schelet din lemn, carpentum, care a dat cuvîntul "șarpantă". Dar tehnicile agricole erau cele mai vestite: practica îngrășării pămîntului cu soluție de var la edueni și la pictoni, a îngrășării pămîntului cu marnă în nord, calitatea uneltelor precum secera cea mare, secerătoarea trevililor și a remilor, vallus-ul, cu dinți metalici în partea din față pentru a tăia spicele, tras de un animal. Marca Romei: cadastru și vilă. Satele galice sînt supuse într-adevăr
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
reîntoarcerea Alsaciei și Lorenei în comunitatea franceză, reparație sperată după 1871, devine obiectivul de război al Franței. Germania voia să sfărîme Franța pentru a se întrepta apoi către Rusia. Victorioasă în Belgia, armata germană pătrunde adînc în Franța și trece Marna, cu scopul de a a încercui armata franceză. Joffre, care a știut să se retragă în ordine, lansează la 5 septembrie o contra-ofensivă: bătălia de pe Marna îi împinge pe germani în Champagne. Pe frontul occidental se deschide atunci un război
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
apoi către Rusia. Victorioasă în Belgia, armata germană pătrunde adînc în Franța și trece Marna, cu scopul de a a încercui armata franceză. Joffre, care a știut să se retragă în ordine, lansează la 5 septembrie o contra-ofensivă: bătălia de pe Marna îi împinge pe germani în Champagne. Pe frontul occidental se deschide atunci un război de poziții extrem de costisitor, niciunul dintre beligeranți nereușind să străpungă, nici să uzeze adversarul. Eșecul german în fața Verdunului, apărat de generalul Pétain, din februarie pînă în
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Organizarea Africii Ecuatoriale franceze 1911 "Lovitura de la Agadir" 1912 Protectorat francez asupra Marocului 1913 Lege pentru serviciul militar de trei ani Igor Stravinski: Sărbătoarea Primăverii Marcel Proust: Swan 1914 3 august Intrarea Franței în război contra Germaniei Septembrie Bătălia de pe Marna 1916 Februarie-iunie Bătălia de la Verdun 1917 Revolte, greve Aprilie Intrarea Statelor Unite în război Octombrie Revoluția din Rusia Noiembrie Guvernarea Clemenceau 1918 11 noiembrie Armistițiul de la Rethondes 1919 Tratatul de la Versailles Iunie Ziua de muncă de opt ore Nov. Alegerea Blocului
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
96; 102; 107; 108; 113; 115; 135; 452; 458 Arabia, 93 Aragon, 172; 173; 174 Argentomagus, vezi Saint-Marcel, 28; 512 Argonne, 78 Arles (Bouches-du-Rh(ne), 31; 48; 61; 62; 65; 75; 76; 77; 78; 451 Armainvilliers (pădurea din) (Seine et Marne), 27 Armorica, 18; 20; 26; 31; 40; 79; 84; 85 Arques (Seine-Maritime), 190 Arras (Pas-de-Calais), 40; 128; 458 Artois, 135; 138; 151; 172; 174; 183; 207; 242; 279 Aude, 38 Augustodunum, vezi Autun, 35; 49; 52; 60 Auneau (Eure-et-Loir), 189
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Eure), 190 J Jamaica, 238 Jarnac (Charente), 187 Jena (Germania), 268; 465 Jumièges (Seine-Maritime), 90 Jura, 25; 287; 484 K Kabylie (Algeria), 324 Kernonen (Plouvorn, Finistère), 18 Kiev (URSS), 112 Konstanz, 85; 152 L Lahoussoye (Somme), 65 Landes, 294 Langres (Marna Superioară), 50 Languedoc, 20; 37; 38; 86; 99; 107; 133; 162; 182; 186; 194; 240; 310; 482; 498 Laon (Aisne), 109; 118; 125; 141; 454 Laos, 330 Laponia, 224 Lascaux (Dordogne), 13 Lechfeld (Germania), 107; 453 Lectoure (Gers), 68 Lens
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
135; 167; 168; 235; 256; 491 Mainz (Germania), 51; 75 Malain (C(te-d'Or), 68 Mans (Le) (Sarthe), 139; 167; 168; 169; 453 Marea Britanie, vezi Anglia, 312; 476 Marengo (Italia), 266; 464 Marignan (Italia), 173; 459 Marly (Yvelines), 27 Marna, 33; 336; 471 Maroc, 329; 335; 364; 494 Marsilia (Bouches-du-Rh(ne), 21; 22; 23; 25; 30; 31; 32; 36; 37; 42; 76; 77; 151; 193; 225; 227; 233; 254; 255; 303; 324; 486 Martinica, 232; 238; 324 Matignon (Les) (Charente
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
450; 498 Provins (Seine-et-Marne), 140 Prusia, 240; 258; 268; 285; 338; 351; 468 Puy (Le) (Haute-Loire), 63; 67; 124; 193; 194; 195; 260 Q Québec (Canada), 193 Quéroy (Chazelles) (Charentes), 20 R Rambouillet (Yvelines), 27; 280 Rastadt (Germania), 219 Reims (Marna), 19; 40; 44; 50; 61; 62; 75; 77; 78; 86; 91; 101; 109; 116; 117; 141; 150; 191 Rennes (Ille-et-Vilaine), 74; 209; 210; 241; 245 Rethondes (Oise), 338; 471 Rhodanousia (situl antic), 31 Rin, 24; 33; 41; 43; 44; 50
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
364; 469; 474 Turbie (La) (Alpii Maritimi), 43 Turingia (Germania), 87; 95 U Ungaria, 142; 206; 332 URSS, vezi Rusia, 352; 354; 361; 391; 473 Utrecht (Țările de Jos), 157; 219 V Valence (Dr(me), 48 Valladolid (Spania), 275 Valmy (Marna), 255; 462 Valois, 135; 145; 147; 150; 173; 186 Vandeea, 68; 272; 463 Vannes (Morbihan), 40 Var, 32 Varennes (Meuse), 252; 462 Varșovia (Polonia), 268; 389 Vaucluse, 15; 399 Vénat (Charente), 19 Veneția (Italia), 140; 173; 295; 511 Veneția (provincia
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
încă înaintea epocii mozaice, spaime care, existînd de-o veșnicie, vor dăinui negreșit și după scurgerea tuturor erelor omenești. Leviatanul nu și-a lăsa urmele pre-adamice doar în plăcile sensibile ale naturii, în busturile străvechi dăltuite în calcar și-n marnă; el și-a pus pecetea chiar pe tăblițele egiptene, a căror vechime aproape că le îndreptățește să fie considerate fosile. Pe tavanul de granit al unei încăperi din mape templu din Denderah a fost descoperit, în urmă cu cincizeci de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
au cucerit acest oră? important �mpreun? cu cea mai mare parte a Gali? iei, într�nd �n Ungaria. Dar Hindenburg a c�? tigat la Tannenberg. Germanii erau gata s? cucereasc? Parisul, dar au fost opri? i �n urma B? ț? liei de pe Marna. �n iarnă 1914? 1915, s�rbii ? i?au eliberat ? ara. �n prim? văr? , Italia a intrat �n r? zboi de partea Alia? ilor; Alia? îi au �ncercat s? debarce �n Dardanele. La sf�r? ițul lui 1915, Bulgaria a intrat �n r? zboi de partea Puterilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
campania începută, în așteptarea momentului în care, tactica lui Ion Mihalache ar eșua, iar el ar putea să controleze întregul partid 574. Prin manifestul din 22 septembrie, "Frontul Constituțional" anunțase o nouă întrunire, pentru ziua de 29 septembrie, în sala Marna din Capitală. Atât Gheorghe Brătianu, cât și Alexandru Averescu au protestat în discursurile susținute cu ocazia noii întruniri, față de menținerea stării de asediu și a cenzurii și față de guvernul care le aplica 575. Gheorghe Brătianu observa că politica internă a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]