2,194 matches
-
Kaderqualifizierung în der DDR. Eine politisch-soziologische Untersuchung, Westdeutscher, Opladen. Goffman, Erwing (1968) [1961], Asiles, Minuit, Paris. Goma, Paul (2004), Săptămâna roșie (28 iunie-3 iulie 1940) sau Basarabia și evreii, Vremea XXI, București. Gouldner, A. (1971), „Notes on the crisis of marxism and the emergence of academic sociology în the Soviet Union”, The Coming Crisis of Western Sociology, Londra. Graham, Loren (1967), The Soviet Academy of Sciencies and the Comunist Party, 1927-1932, Princeton, LOCALITATEA. Gremion, Pierre (1995), Intelligence de l’anticommunisme. Le
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
PCUS. Autorul face deosebire Între două moduri de abordare diferite, cel bazat pe Statusmodelle și un altul, plecînd de la Klassenmodelle (a se vedea Alternative Herangehensweisen, pp. 37-47), preferîndu-l pe cel din urmă. Această dihotomie ilustrează fondul comun de gîndire al marxismului și funcționalismului În practică empirica a sociologiei. Reprezentanții profesiunilor artistice și literare constituiau o categorie aparte, adesea percepută ca fiind o elită intelectuală. Calitatea de „expert” revenea aici Îndeosei criticii literare și artistice. Arbeiter honoris causa, cum Îi denumește cu
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
lui Martin Diewald, Dirk Konietzka și a lui Angelika Haas. Țin să le mulțumesc și aici. Rețea compusă din 8 institute și centre situate În șapte țări. Cf. Social Sciences Infrastructure Network în a Growing European Community (1999). Interferente Între marxism și funcționalism au fost remarcate la momentul apariției lor de Gouldner (1971, pp. 447-477). Voslensky (1980, pp. 256-259). Refuzul „elitismului” n-a Împiedicat niciodată afirmarea rolului de „avangardă” al partidului, În raport cu clasa muncitoare sau chiar cu Întreaga societate, nici exigenta
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
evadare din ideologia comunistă către o filosofie morală - umanista, daca nu chiar spre religie. Parcursul lui Ernst Bloch, Leszek Kolakowski sau al lui Agnes Heller, fostă studentă a lui Lukăcs, autori, fiecare În felul său, al unei critici morale a marxismului, În particular a varianței sale leniniste, este cel mai bun exemplu. O „trădare a generoșilor” a avut loc În România În aceeași perioadă (În preajma lui 1900), cînd elită intelectuală a micului partid socialist a trecut În rîndurile partidului național-liberal pentru
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Volkswirtschaftslehre) la Universitatea din Leipzig, unde a fost rector din 1950 pînă În 1963. Pentru a Înțelege diferența dintre Germania de Est și alte țări, este de ajuns evocarea faptului că În Polonia n-a existat pregătire de Învățămînt În marxism Înainte de mijlocul anilor ’50; cf. Connely (1994, p. 531). Asupra condițiilor În care Bloch va fi obligat să părăsească RDG, vezi capitolul următor. Critici formulate, de exemplu, de Robert Havemann, devenit unul dintre cei mai importanți disidenți din RDG, față de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Wer War Wer, op.cit. Este vorba după toate aparențele despre o autobiografie. Contrar celor afirmate de propagandă, respectiv faptul de a pune totul În slujba bunăstării omului, respectiv dezvoltarea economică În slujba dezvoltării culturale. Asupra căutării unui modus vivendi Între marxism și sociologie, vezi exemplul lui Jürgen Kuczynski (1986). Anuarele statistice românești din 1980, tot mai cenzurate, nu mai distingeau decît Între „muncitori” și „personal muncitoresc”. Existau diferențe semnificative de la o țară la alta, dezvoltarea sociologiei fiind mult mai marcată În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
fost Înlocuite de altele cu Beatles și Rolling Stones, care, la rândul lor, au cedat locul unor afișe cu fotografia planetei noastre făcută din spațiul cosmic. Vechea Stângă a cedat locul Noii Stângi. Cunoștintele istorice și discursul abstract despre dialectică, marxism și imperialism au Început să piardă teren În fața cunoștințelor terapeutice. În loc să citeze din Manifestul Comunist al lui K. Marx sau din Mica Carte Roșie a lui Mao, tinerii mai degrabă Își Împărtășeau sentimentele cele mai intime și vorbeau despre dinamica
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Răcăciuni, Cezar Drăgoi, G. Tutoveanu, G. Ursu, Elena Georgeta Iuteș (Gica Iuteș). Critică literară semnează Camil Baltazar (E. Lovinescu - omul și scriitorul); de asemenea, apar cronici dramatice, recenzii. Articole politice și sociale publică Constantin Titel Petrescu, Sch. Leon (despre ideile marxismului), farmacistul E. Bergmann, doctorul Vainfeld, I. Felea, Nicu Herșcov, Eugen Relgis, H. Bărbulescu. Numărul 27-28/1947 găzduiește ancheta Arta contemporană, la care răspund Tudor Arghezi, Eugen Relgis, Isaiia Răcăciuni, Gala Galaction ș.a. V.T.
LUMINA-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287910_a_289239]
-
liceul la Brad și Deva, susținându-și bacalaureatul în 1942. După abandonarea Facultății de Medicină, studiază, din 1943, filosofia la Sibiu, Cluj și Leningrad (1946-1947) și obține licența la Universitatea clujeană în 1948. Activează în calitate de conferențiar universitar la Catedra de marxism a aceleiași universități (1948-1950), apoi este bibliotecar (1950-1953), cercetător la Institutul de Istorie din Cluj (1953-1958) și redactor la revista „Tribuna” (din 1958). În 1967 și 1968 conduce secția română a redacției din Cluj a Editurii pentru Literatură. A făcut
LUNGU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287922_a_289251]
-
același traseu pe care obișnuiau să-l străbată înainte de ruperea dramatică a relației lor. Obsedat de semnificații suprapersonale și de legi istorice generale, care strivesc inițiativele și năzuințele individului (de altminteri, I. a fost întreaga sa viață un adept al marxismului, la care nu a renunțat nici după anii de închisoare comunistă), Ilie Chindriș încearcă să-și justifice atitudinea printr-o înțelegere superioară a istoriei: „demascarea” prietenei sale, inacceptabilă din punct de vedere etic, este explicată printr-o evoluție necesară, inexorabilă
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
Național de Arte și Meserii din Paris în anul 2000) izola factorii care au favorizat apariția cercetărilor de „istorie a femeilor” în înrâurirea exercitată de mentaliștii francezi, în orientările perioadei poststructuraliste (puse în relație și cu căderea în desuetudine a marxismului) și, desigur, în „exemplele” furnizate de cercetările lui Michel Foucault și Paul Ricoeur. 2. Alături de versiunea franceză a cărții Histoire des femmes, apărută sub direcția lui Georges Duby și Michelle Perrot (cinci volume imprimate la Editura Perrin în 2001, 2002
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Zarifopol, Pentru arta literară, I-II, introd. edit., București, 1971; ed. I-II, București, 1997-1998, Paul Zarifopol în corespondență, pref. edit., București, 1987 (în colaborare cu Radu Săndulescu), Eseuri, I-II, pref. edit., București, 1988 (în colaborare cu Radu Săndulescu), Marxism amuzant. Eseuri cenzurate, pref. edit., București, 1992, Încercări de precizie literară, introd. Alexandru Paleologu, Timișoara, 1998; Delavrancea interpretat de..., pref. edit., București, 1975; B. P. Hasdeu și contemporanii săi români și străini, I-III, introd. și postfața edit., București, 1982-1984
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
de cabinet al acestuia, în cadrul Creditului Minier (1945-1946), iar la sugestia profesorului de logică se îndreptase și către Facultatea de Matematică, secția matematică-fizică. În 1949 renunță la obținerea licenței în științe exacte, nefiind interesat de susținerea obligatorie a examenului la marxism. Prin Anton Dumitriu și prin Marcel Avramescu este introdus în cercul de la mănăstirea Antim, unde are ocazia de a asista la predicile isihaste ale călugărului rus Ioan cel Străin, sosit în România odată cu retragerea trupelor de peste Prut. Se dedică studiului
SCRIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289578_a_290907]
-
Victor Iamandi, Mihail Sadoveanu, Victor Eftimiu, E. Lovinescu, Tudor Arghezi, H. Bonciu, Al. Vaida-Voevod, precum și gazetele „Adevărul”, „Zorile”, „Dimineața”, „Cuvântul liber”, dar și periodice naționaliste sau partide de aceeași orientare. Printre „combatanți” revine cu insistență numele lui Ovidiu Papadima. Bolșevismului, marxismului, masoneriei, liberalismului burghez și spiritului democratic li se opune „naționalismul integral” de tip legionar, fascist, antisemit, elogiat în articole incendiare. În 1937 Nichifor Crainic semnează programul statului etnocratic, ce se dorește a fi o nouă constituție bazată pe „întâietate românească
SFARMA-PIATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
mai reușită personalitate istorică a Europei occidentale”, tărâm al revoluției spirituale permanente, Franța este definită de Ț. prin opoziție cu „Germania militaristă”. Comparația angajează mai toate nivelurile; de pildă, în vreme ce socialismul francez este „umanist, creștin și liberal”, cel german, adică marxismul, se proclamă „științific”, dar Karl Marx nu ar fi în esență decât un „Bismarck popular”. Entuziasmul filogalic al tânărului eseist trebuie judecat în contextul istoric în care spiritul umanist pierdea teren în fața ofensivei extremelor politice totalitare. Având în vedere ceea ce
ŢINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290186_a_291515]
-
Urss-ule!). Abia când înfrângerea Germaniei devine evidență, în primăvara și vară lui 1944, orientarea ziarului începe să se schimbe treptat. Aurel A. Mureșianu vorbește acum despre „luptele comune ale românilor și slavilor împotriva asupritorilor”, Radu Enescu discuta despre „țărănism și marxism”, „democrație și cultură” sau laudă fără rezerve opera de „savant sociolog” a lui V. I. Lenin, jucând cu dezinvoltura rolul de „avocat al diavolului”. Speriat de articolele pe care le scrisese în „Țară” de la Sibiu în perioada imediat anterioară, Victor
TRIBUNA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290268_a_291597]
-
senzualitate difuză, bacanală. Tentativa scriitoarei de a se ancora în mersul ideologic al celui de-al cincilea deceniu al secolului trecut, cu volumul Caii anilor (1947), are ca efect o impură literatură de propagandă, căci poemele par „un curs de marxism în versuri” (Al. Piru). Tot acum alcătuiește piese de teatru conjuncturale și traduce în presă din versurile lui Vladimir Maiakovski. SCRIERI: Krishnamurti în cadrul poporului românesc, București, 1930; Krishnamurti, mesagerul inteligenței, București, 1935; De ziua tatii și Scrisoare către Dumnezeu, București
ZOTTOVICEANU RUSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290759_a_292088]
-
II, București, 1997-1998; Pagini de critică, postfață Al. Săndulescu, București, 1984; Paul Zarifopol în corespondență, îngr. Al. Săndulescu și Radu Săndulescu, pref. Al. Săndulescu, București, 1987; Eseuri, I-II, îngr. Al. Săndulescu și Radu Săndulescu, introd. Al. Săndulescu, București, 1988; Marxism amuzant. Eseuri cenzurate, îngr. și pref. Al. Săndulescu, București, 1992; Încercări de precizie literară, îngr. Al. Săndulescu, pref. Alexandru Paleologu, Timișoara, 1998. Ediții: I. L. Caragiale, Opere, I-III, introd. edit., București, 1930-1932; reed. vol. I, Iași, 2001. Traduceri: Vedenii, pref.
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
S. a înregistrat fidel starea de tensiune trăită de exilul românesc anticomunist de la Paris, evaluând cu luciditate evenimentele - semnarea tratatelor de la Helsinki („această nouă înfrângere a occidentalilor”), Carta ’77 și noua poziție a intelectualității franceze („Filosofi, profesori, normalieni resping acum marxismul, totalitarismul și Uniunea Sovietică, dar rămâne subînțeles că mai toți provin din rândurile stângii. Cu alte cuvinte, refugiații, exilații, emigranții care n-au încetat să denunțe totalitarismul vor rămâne la fel de necunoscuți ca mai înainte, sacrificați pe altarul istoriei care dă
STOLOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
iluminism) nu au fost întotdeauna în concordanță cu societățile în care s-au dezvoltat. Umanismul existențialist al secolului XX, de exemplu, s-a dezvoltat în societatea capitalistă occidentală, profund marcată de liberalism și individualism. Așa-zisul „umanism socialist” derivat din marxismul secolului al XIX-lea a fost propagat în societatea totalitară comunistă edificată pe „lupta de clasă” ș.a.m.d. Or, o filosofie a educației descrie tocmai modul în care pot fi armonizate valorile omului (înțelese ca trebuințe de formare și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pedagogia politică, antimodernistă și anticapitalistă a anilor ’60 și ’7064. Acum sosise vremea bilanțului. În Teachers and Crisis: Urban School Reform and Teachers’ Work Culture (1992) Denis Carlson a inventariat efectele criticismului pedagogic asupra profesorilor 65. Concluziile sale au șocat. Marxismul „vulgar” și teoria reproducerii sociale făcuseră ravagii. Și alți factori contribuiseră la criza profesorilor și a școlilor urbane: pragmatismul „barbar”, teoriile weberiene ale controlului, pesimismul și raționalismul Școlii de la Frankfurt și, mai recent, poststructuralismul. Acestea atacaseră consecvent, între 1960 și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
modernă a curriculumului nu le-a cunoscut, hrănindu-se cu himerele „modelului unic” și „teoriei generale”. În anii ’90 se poate vorbi de postmodernism politic în domeniul curriculumului. Ideile lui Bowers, Wexler și McLaren au evoluat semnificativ. Bowers repudiase dintotdeauna marxismul, criticându-l virulent (1980, 1981, 1984, 1986, 1987, 1991, 1992)67. Și-a extins însă criticile politice și la adresa „reformiștilor romantici”, precum progresiviștii, a „criticilor neomarxiști”, precum Apple și Giroux, a „tehnocraților liberali”, precum eficientiștii tylerieni ș.a. Pe toți i-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Pontica, Constanța, 1993), Vattimo mărturisea: „Expresia pensiere debole am folosit-o la sfârșitul anilor ’70, într-o perioadă în care în Italia noi trăiam experiența terorismului. ș...ț Termenii «în relief», din dezbaterea filosofică din timpul acela, erau gândirea dialectică, marxismul - fie el marxism ortodox sau critic - și gândirea diferenței, care pe atunci era ceea ce se inspira din Heidegger, Derrida, Deleuze. Mie mi se părea că dialectica era inspirată de istorism, iar diferența era caracterizată mai degrabă de afirmarea unei cenzuri
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Vattimo mărturisea: „Expresia pensiere debole am folosit-o la sfârșitul anilor ’70, într-o perioadă în care în Italia noi trăiam experiența terorismului. ș...ț Termenii «în relief», din dezbaterea filosofică din timpul acela, erau gândirea dialectică, marxismul - fie el marxism ortodox sau critic - și gândirea diferenței, care pe atunci era ceea ce se inspira din Heidegger, Derrida, Deleuze. Mie mi se părea că dialectica era inspirată de istorism, iar diferența era caracterizată mai degrabă de afirmarea unei cenzuri; într-un fel
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
53. Willis, op. cit. 54. Bowles, Gintis, op. cit. 55. J. Anyon a publicat pe această temă două studii importante: „Schools as Agencies of Social Legitimation”, în W. Pinar (ed.), Contemporary Curriculum Discourses, Gorsuch Scarisbrick, Scottsdale, 1988, pp. 175-200; The Retreat of Marxism and Socialist Feminism: Postmodern and Poststructural Theories in Education, Department of Education, Rutgers University, Newark, 1992 (citat de W. Pinar, W. Reynolds, P. Slattery și P. Taubman, Understanding Curriculum: An Introduction to the Study of Historical and Contemporary Curriculum Discourses
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]