711 matches
-
cum fusese ea dezvoltată În Occident. Această teorie poate fi ușor verificată chiar printr-o trecere În revistă a titlurilor lucrărilor publicate În perioada comunistă cea mai grea. Evident, ele nu pot fi estimate a fi purtătoare ale unei „paradigme marxist-leniniste”, ci ale unei paradigme sociologice standard universale. Iar parcurgerea multor texte publicate În această perioadă de către sociologi, cu mici retușuri conjuncturale, probează că ele au o valoare științifică incontestabilă. Lucrările publicate imediat după 1989 se prezintă la nivelul standardelor occidentale
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
and politically accepted by the communist regime, as a useful and legitimate discourse, while avoiding being seized by the communist ideology and structuring its own scientific organization; last but not least, it had to position itself in relation to the Marxist-Leninist theoretical and ideological complex. The strategy of “using the valuable elements” of the antebellum Romanian sociology and the Western sociology was the main factor in adopting these paradigms. The Romanian sociology during the communist period situated itself at a micro-level
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociology and the Western sociology was the main factor in adopting these paradigms. The Romanian sociology during the communist period situated itself at a micro-level and a sectorial level, and it was predominantly oriented towards the empirical research, unlike the Marxist-Leninist paradigm. Therefore the Romanian sociology aimed towards a semi-subterranean social reform, bottom-up, a reform focused on social sectors. Primit la redacție: ianuarie 2005 Romanian sociologists in Paris in the 1930s Sanda Golopenția Brown University In the following I will present
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cercetarea empirică a realității a avut o dublă influență masivă asupra reconstruirii sociologiei românești în perioada comunistă. În primul rând, această orientare empirică a oferit sociologiei în renaștere șansa de a evita în mare măsură strangularea ei de către cadrele ideologiei marxist-leniniste. De la începutul relansării sale, în anii ’60-’70, sociologia românească s-a centrat pe cercetarea proceselor reale de industrializare și urbanizare, de integrare a țărănimii trecute forțat dintr-o agricultură colectivizată în industrie și în mediul urban, și pe cercetarea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
promovarea conștiinței ateiste. Această tematică, promovată la început de unii ideologi, a fost rapid înlocuită de cea preluată din tradiția antebelică. În al doilea rând, obsesia teoretică ce a dominat sociologia din țările comuniste - limpezirea rolului sociologiei în ansamblul teoretico-ideologic marxist-leninist, relația sa cu filosofia marxistă, cu socialismul științific, conceptele fundamentale ale acestora - a fost înlocuită cu orientarea empirică a cercetării. Centrarea pe explorare a realității românești a făcut capabilă noua sociologie să evite obsesia angajării în mestecarea teoretico-ideologică a tematicii
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
au întețit, într-o manieră, e drept, ceva mai puțin crudă, și aceasta din trei motive. Primul dintre acestea se referă la faptul că înșiși conducătorii lor au recurs la o exacerbare a patriotismului, fie pentru a consolida întreprinderea ideologiei marxist-leniniste, fie pentru a-și ca-mufla slăbiciunile. Cel de-al doilea motiv rezultă din doctrina juridică comunistă, care separă cetățenia globală a țărilor conduse de o Constituție federală, de naționalitatea particulară a diverselor sale republici federale. În sfîrșit, cel de-al
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cu efect sedativ, la "ascuțita critică antiburgheză și antimoșierească", la "combaterea liberalismului și a ciocoismului" etc. pentru că, de fapt, doar prin sublinierea revoltei care ar fi animat satira caragialiană împotriva "vechii orânduiri", opera lui putea fi "reconsiderată în lumina științei marxist-leniniste" și "restituită poporului ca îndreptar contra ideologiei burgheze"16. Pe acest considerent sunt trasate sarcini care vizau "dezmințirea falselor teorii despre gratuitatea râsului caragialian"17 și exploatarea sau fabricarea conținutului ideologic al scrierilor lui Caragiale care se remarcau sau se
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
referatul Uniunii Scriitorilor prezentat la amintita plenară: „Este însă limpede că nu poți milita pentru ideile comunismului, dacă tu însuți nu le cunoști în adâncime. Și nu poți vedea în viață ceea ce e tipic, dacă nu ești înarmat cu știința marxist-leninistă, care îți permite să te orientezi în multitudinea de forme și fapte ale vieții (...) Este un fapt pozitiv că numeroși tovarăși ca Zaharia Stancu, Demostene Botez, Eugen Jebeleanu, Lucia Demetrius, Veronica Porumbacu, Nina Cassian. V. Em. Galan și alții dau
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
te orientezi în multitudinea de forme și fapte ale vieții (...) Este un fapt pozitiv că numeroși tovarăși ca Zaharia Stancu, Demostene Botez, Eugen Jebeleanu, Lucia Demetrius, Veronica Porumbacu, Nina Cassian. V. Em. Galan și alții dau atenție sporită studiului științei marxist-leniniste pentru că-și dau seama că fără aceasta nu se poate merge înainte. Este însă cazul să ne întrebăm: câți ani de la eliberarea țării noastre trebuie să mai treacă pentru ca să înțeleagă acest lucru și tovarășii Cicerone Theodorescu, Radu Boureanu, Aurel Baranga
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lor culegeri de versuri - la publicarea unor poezii confuze, care plătesc tribut ideologiei burgheze (...). Principalele probleme dezbătute de Demostene BOTEZ (...) au fost cunoașterea vieții și pregătirea politico-ideologică (...). Pentru a înțelege sensul dezvoltării societății (...) este necesar să fim înarmați cu concepția marxist-leninistă (...). Vorbitorul a combătut poziția unor scriitori ca Aurel Baranga care privesc ușuratec problema pregătirii lor ideologice (...). Alexandru JAR s-a declarat în dezacord cu modul superficial în care a pus problema Aurel Baranga; vorbitorul a considerat necorespunzătoare autocritica poetei Maria
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în permanență munca scriitorului și a criticilor literari. Scânteia subliniază în acest articol deosebita însemnătate a tezelor cu privire la literatură și artă cuprinse în Raportul tovarășului Malencov la cel de al XIX-lea Congres al P.C.U.S., teze care au îmbogățit estetica marxist-leninistă, trasând în fața oamenilor artei și literaturii însușirea realismului socialist (...). În lupta pentru însușirea metodei realismului socialist în creația noastră literară, pentru educarea scriitorilor în spiritul învățăturii marxist-leniniste, pentru extirparea influenței nefaste a ideologiei burgheze este necesară organizarea unor dezbateri largi
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cel de al XIX-lea Congres al P.C.U.S., teze care au îmbogățit estetica marxist-leninistă, trasând în fața oamenilor artei și literaturii însușirea realismului socialist (...). În lupta pentru însușirea metodei realismului socialist în creația noastră literară, pentru educarea scriitorilor în spiritul învățăturii marxist-leniniste, pentru extirparea influenței nefaste a ideologiei burgheze este necesară organizarea unor dezbateri largi și sistematice în jurul problemelor creației noastre literare (...). Succesul recentei dezbateri organizate de Uniunea Scriitorilor relevă marele rol al unor asemenea discuții pentru analiza celor mai însemnate probleme
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
burgheze este necesară organizarea unor dezbateri largi și sistematice în jurul problemelor creației noastre literare (...). Succesul recentei dezbateri organizate de Uniunea Scriitorilor relevă marele rol al unor asemenea discuții pentru analiza celor mai însemnate probleme de creație, pentru aprofundarea principiilor esteticii marxist-leniniste (...). Dezbaterea organizată de Uniunea Scriitorilor a adus un aport pozitiv la clarificarea unor probleme principale ale creației noastre (...). Conducerea Uniunii Scriitorilor trebuie să înlăture caracterul formal al multor acțiuni inițiate, să acorde atenția cuvenită muncii ideologice, să întărească în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
educând masele în spiritul vigilenței revoluționare. Înțelegerea problemei tipicului în lumina Raportului (...), are o importanță vitală. De aceea discutarea acestei probleme, în coloanele ziarelor și ale revistelor va ajuta pe scriitori și oamenii noștri de artă să-și însușească teoria marxist-leninistă cu privire la artă. În acest sens articolul semnat de academicianul G. Călinescu Unele probleme ale criticii literare în lumina Raportului tovarășului G.M. Malencov la Congresul al XIX-lea al P.C.U.S. apărut în nr.7 (332) e un început la o dezbatere
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
negative tipice, care îl fac să fie odios, reprobat de către cititor (...). Lipsurile articolului acad. G. Călinescu nu anulează aportul pe care articolul l-a adus la discutarea problemei tipicului la noi în țară. Fără îndoială că aplecarea consecventă a esteticii marxist-leniniste va ajuta pe omul de cultură, pe militantul pentru pace și progres care este acad. G. Călinescu să aducă un aport și mai mare la creația noastră literară”. Intervine în discuție G. Călinescu, făcând și o analiză concretă a manifestării
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de o anumită clasă» (...). Mult mai substanțială, atât teoretic cât și aplicativ, este intervenția lui Ovid S. Crohmălniceanu 21: «O înțelegere justă a problemelor tipicului nu e posibilă fără lămurirea rolului exagerării conștiente în arta realistă. Precizând că «în concepția marxist-leninistă, tipicul nu înseamnă nicidecum o medie statistică, ci corespunde esenței fenomenului social-istoric dat», tovarășul Malencov arată că «exagerarea conștientă, reliefarea figurii, nu exclude tipicul, ci îl scoate în evidență și îl subliniază într-un mod mai deplin»(...). De aceea Gorki
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
un anumit tip a lui Cațavencu, să redea o caracteristică a unei întregi clase sociale. Cutezător este și Mihai Buznea din Pentru fericirea poporului. Cutezanța lui este însă aceea a omului crescut de partid, a omului care, bazat pe învățătura marxist-leninistă și pe politica partidului știe precis pentru ce scop înalt luptă, știe care este drumul care duce la țintă, știe că această țintă va fi atinsă cu siguranță, oricât s-ar zbate dușmanii (...). În redarea aceasta vie a generalului prin
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
la sala Dalles cu ocazia centenarului Caragiale. De altfel textele mai importante care au marcat acest eveniment au fost tipărite în culegerea Studii și conferințe cu prilejul centenarului I.L. Caragiale, E.S.P.L.A., 326p. În fine, sinteză a tuturor preocupărilor de valorificare marxist-leninistă a moștenirii literare este antologia Literatura noastră clasică. Studii literare din care, în acest an, apare primul volum. REPORTAJUL LITERAR: 1949-1953 Imaginea literaturii militante din această perioadă ar fi cu totul incompletă dacă n-am pomeni, fie chiar și numai
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
între 1951 și 1955. Publicația era destinată promovării lucrărilor literar-artistice ale tinerilor cursanți, concepute în baza „rețetei” realist-socialiste, într-o școală menită să producă, în serie, modelele de urmat ale unei noi perioade din literatura română, aservită total dogmatismului ideologic marxist-leninist. Apare multigrafiată, până în 1954, numerele succesive fiind organizate pe promoții, respectiv pe ani de studii. Colaborează cu poezii Nicolae Labiș (Lui Nicolae Bălcescu, Balada vânzătorului de mărunțiș), Florin Mugur (Cuvintele lui Stalin, La optsprezece ani), Ion Gheorghe (Balada lui Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285374_a_286703]
-
sau, În orice caz, admirația oarbă pentru Revoluția Culturală chineză, aflată atunci În plină desfășurare - era mai pronunțat În Italia decât oriunde În Europa. Partide, grupări și reviste cu orientare maoistă, ușor de recunoscut după insistența cu care foloseau termenul „marxist-leninist” (pentru a se deosebi de comuniștii oficiali, pe care Îi disprețuiau), au apărut În acești ani ca ciupercile după ploaie. Inspirate de Gărzile Roșii din China, ele subliniau interesele identice ale muncitorilor și intelectualilor. Studenții din Roma și Bologna imitau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
oricărui partid comunist muribund. Pe 1 decembrie, Volkskammer (parlamentul RDG) a votat În unanimitate (420 de voturi pentru și 5 abțineri) pentru Îndepărtarea din Constituția RDG a clauzei care stipula că statul este „condus de clasa muncitoare și partidul său marxist-leninist”. Patru zile mai târziu, conducerea a demisionat din nou, fiind ales un alt lider În persoana lui Gregor Gysi, iar numele partidului s-a schimbat, după tipic, În Partidul Socialismului Democratic. Vechea conducere comunistă (inclusiv Honecker și Krenze) a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pe 23 martie 1956, cînd și-a prezentat raportul oficial cu privire la Congres în fața Comitetului Central al PMR. La această întrunire, liderul român a adus în discuție acuzațiile lui Hrușciov împotriva lui Stalin, punîndu-le pe seama îndepărtării acestuia din urmă de la conceptul marxist-leninist privind rolul personalității. Acțiunile lui Stalin avuseseră ca efect o "influență negativă"852. Gheorghiu-Dej pretindea că remarcile lui Hrușciov nu mai constituie o noutate pentru colegii săi de partid, de vreme ce România începuse destalinizarea încă din 1952, prin îndepărtarea Anei Pauker
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
întoarcerea în București a zăbovit puțin asupra introducerii unor schimbări interne după modelul regimurilor chinez și coreean. Pe 6 iulie, Ceaușescu a prezentat așa-numita Teză din iulie Comitetului Executiv al PCR1449. El voia să îmbunătățească "activitatea politico-ideologică și educația marxist-leninistă" a cadrelor de partid și a poporului român. Propunerile sale se bazau pe poziția partidului, aceea de prim rang; era un program de instruire și acolo unde era necesar, de reeducare, menit să asigure conformarea la interpretarea pe care o
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
partid și a poporului român. Propunerile sale se bazau pe poziția partidului, aceea de prim rang; era un program de instruire și acolo unde era necesar, de reeducare, menit să asigure conformarea la interpretarea pe care o dădea Ceaușescu gîndirii marxist-leniniste; și mai era fidelitatea față de naționalismul românesc, care nu recunoștea nici un alt fel de naționalism în România 1450. Propunerile păreau menite să întărească rolul partidului, însă rolul lor era, de fapt, acela de a întări controlul ideologic pe care-l
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1947 sub titlul mai convențional de Istoria României. Manual unic pentru clasa a XI-a medie semnat de colectivul coordonat de Acad. Mihail Roller, o adevărată "echipă de șoc" însărcinată cu rolul de a trece prin malaxorul hermeneutic de factură marxist-leninistă întregul trecut românesc (Zub, 2000, p. 41). Toate celelalte manuale de istoria românilor aferente treptelor inferioare de învățământ gimnazial și primar sunt copii în miniatură ale acestuia, reducții la scare diferite ale imaginii complete a trecutului românesc cartografiat în detaliu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]