1,488 matches
-
bieți oameni trudind pe ogoarele lor, ocupați cu tarabele lor sau lucrând pe șantierul unui stadion în construcție. Zeii se retrag încetișor și lasă locul oamenilor: materialismul lui Leucip pregătește expulzarea divinului și face posibilă încoronarea omului. Fizica atomilor și materialismul particulelor duc la o etică hedonistă, în cazul de față, la o morală a bucuriei. Desigur, fragmentele sunt rare, contextul producției de carte inexistent, termenii grecești greu de redat în alte limbi, iar distincția dintre hedonism și eudemonism nu e
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
care sunt în mod clar și judecători, și părți în proces. Tradiția platoniciană, preluată în forță de creștinism, domină Occidentul de secole. Tot ce nu intră în această ordine e minimalizat, neglijat, caricaturizat, dat uitării. Democrit, ca figură tutelară a materialismului antic, este eliminat de idealiști, care pot astfel lăsa să se creadă în atotputernicia lui Platon și a clerului său. Aceeași pană ținută în mână de învingători îi confirmă lui Socrate - bietul Socrate, asasinat pentru a doua oară! - reputația pe
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
mai mult cu cât el a fost consolidat de Heidegger și de adepții săi, înverșunați să le dea o nouă strălucire lui Heraclit și Parmenide, urmați pe această cale de o seamă de poeți asistați de alți câțiva dușmani ai materialismului... 4 Parfumul fecioarelor. Născut în Abdera, un oraș din Asia Mică (în Turcia de astăzi), Democrit a călătorit mult, mai mult și mai bine decât noi, care profităm cu atât mai puțin de noile geografii și de noile istorii cu
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pentru a percepe încheierea unei vieți de fecioară nasul este de ajuns, pentru că atomii solicită atât simțul olfactiv, cât și vederea - formele și înlănțuirile decid. Se mai spune și că (iar anecdota contează pentru stabilirea filiațiilor filosofice, mai precis între materialismul atomist și sofistica ateniană) Democrit a remarcat, într-un port la Mediterana, inteligența, aura ori sagacitatea unui hamal deosebit de înzestrat. L-a cumpărat, iar apoi l-a promovat secretar. Mai târziu, acesta va deveni un filosof reputat răspunzând la numele
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
exprimă mai mult și mai profund decât o povestioară. În speță, el sintetizează, prin figuri ușor de memorat, deci de experimentat și apoi de transmis, un conținut filosofic. Aceste butade mnemotehnice, aceste fotografii grecești, aceste cromolitografii ale Antichității expun principiile materialismului abderitan și îl fac vizibil. În acest sens, ele sunt anecdote atomiste. Problema constă nu atât în autenticitatea lor anecdotică, cât în adevărul lor filosofic. Ce importanță are dacă Democrit întâlnește efectiv pe stradă o fată căreia îi dă o
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
dacă Democrit întâlnește efectiv pe stradă o fată căreia îi dă o lecție de filosofie atomistă? Important este că ar fi putut s-o facă. Mai mult: că acest fapt divers smuls ipotezelor de pe străzile Abderei permite un vademecum al materialismului abderitan. Căci ce ne spune această istorioară? Același lucru ca și aceea cu pâinișoarele; ea ne transmite un adevăr asemănător aceluia al filosofului devenit orb în mod voluntar și conține o lecție similară celei a dorinței de a păși în
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
să râdă... IIItc "III" HIPPARH și „viața cea mai plăcută cu putință”tc "HIPPARH și „viața cea mai plăcută cu putință”" 1 Un discipol atipic. În teorie, filosofii abderitani se disting printr-un anumit număr de trăsături caracteristice, printre care materialismul atomist. Nimic nu permite clasarea lui Hipparh printre discipolii lui Democrit, așa cum propune totuși ediția Diels-Kranz, propunere reluată apoi și de Jean-Paul Dumont. Pentru că lipsa de date precise cu care ne confruntăm în ce-l privește pe acest om nu
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
viață fericită și plină de voioșie. IVtc "IV" ANAXARH și „natura îndrăgostită de plăcere”tc "ANAXARH și „natura îndrăgostită de plăcere”" 1 Să-ți muști limba și s-o scuipi... Tot așa cum Hipparh pitagoricianul are un discurs vag inspirat din materialismul lui Democrit, Anaxarh - supranumit Preafericitul - este categorisit printre discipolii filosofului din Abdera, deși unii fac din el un sofist, un cinic, un pyrrhonian... Este adevărat că, pe atunci, nu exista aceeași manie a clasificărilor ca acum, iar un filosof își
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
care n-ar mai fi fost același: sofiștii creează, cel puțin din câte putem aprecia, formulează cu acuratețe tezele esențiale contra cărora autorul dialogului Phaidon luptă în mod reactiv: relativismul, individualismul, perspectivismul, omul ca măsură a tuturor lucrurilor, realismul empiric, materialismul fenomenalist, imanența monistă, dispensarea de o lume nevăzută, folosirea agonică a retoricii, scepticismul politic, refuzarea cultului legii, democratizarea culturii, coborârea filosofului în arena publică. Și adică ei n-ar fi filosofi? Să nu uităm originea aristocratică a lui Platon - ea
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Și de ce a consacrat oare Platon un text întreg problemei plăcerii de a respinge tezele cirenaice fără a cita măcar o dată numele filosofului? Altă dovadă a importanței sale capitale, statutul său în elaborarea gândirii lui Epicur: fără Aristip și fără materialismul atomist al abderitanilor, gândirea magistrului din Grădină n-ar fi fost posibilă, nici măcar propria lui concepție despre plăcere. Nici el nu-l citează... Și nici Aristotel n-ar fi scris Etica nicomahică fără existența unui Aristip în amonte; dar numele
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
cuvinte, vorbei de duh, provocării, gesturilor li se va contesta puterea de a învăța ceva pe cineva, vom fi condamnați să nu înțelegem gândirea cinicilor ori a cirenaicilor. Pentru că aceștia, numeroși totuși, descind, în egală măsură ca și sofiștii sau materialismul abderitan, din filosofia presocratică: contemporani ai lui Socrate, formând o școală, o sensibilitate coerentă, ei ar putea figura alături de filosofii certificați de doctori și de păzitorii templului ca fiind în regulă. În loc de asta, mici socratici, ei mucegăiesc în subsolul istoriei
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
teoriilor sale, deși a scris și el. Fiindcă citim uneori că cutare sau cutare n-a lăsat nimic scris, când, de fapt, nu s-a găsit nimic din ce a publicat. Lupta care-l opune pe Platon adversarilor săi direcți - materialismul și hedonismul, Democrit și Aristip, atomul și plăcerea - autorizează o lectură diferită a operei acestor doi filosofi: și dacă Platon, reactiv, nu a scris și nu a gândit decât pentru a combate aceste două gândiri niciodată citate, dar care-l
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
lumii, dar în și mai mare măsură ca locuitor al universului, al cosmosului, Diogene dezvăluie unul dintre secretele lui hedoniste: fericirea este o chestiune de singurătate și se plătește cu neînțelegerea de către spectatorii neangajați pe acest drum spinos. 3 Un materialism canibal. Revendicând fără doar și poate calea anevoioasă, drumul abrupt și rapid care duce la virtute, cinismul se instalează de partea austerității și a filosofiilor care fac apel la asceză ca la o metodă pentru a ajunge la adevăr. Asceza
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Diogene care elogiază consumul de carne de om! Anecdota ar putea să treacă: onanist și petoman, filosoful ar adăuga ușor și canibalismul la lista talentelor sale, numai că justificarea ridică niște probleme... Pentru că Diogene afirmă în aceste câteva rânduri un materialism prost văzut în tradiția filosofică: el susține principiul, foarte puțin platonician, dar de factură tipic materialistă, că totul e în toate și pretutindeni. Astfel încât pâinea, carnea și legumele nu pot fi distinse chiar așa de ușor între ele pe cât s-
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și mai bine: toate corpurile se întrepătrund prin particulele invizibile - expresia apare în text... - care urmează niște trasee și au pasaje deschise datorită existenței porilor. Ansamblul se unește sub formă de abur. Cum s-ar putea profesa mai clar un materialism în toată regula? A-ți devora aproapele devine deci un exercițiu filosofic: nimic imposibil în asta, mai întâi pentru că unele populații de pe planetă acționează în acest fel, dar și pentru că nimic nu se pierde, iar economia generală a lumii este
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pentru lupte trucate și câștigate dinainte, Platon ne arată un chip mult diferit de ceea ce ne spune tradiția. Cel care voia să ardă operele lui Democrit crezând că în felul acesta nu va mai trebui să atace tezele și concluziile materialismului abderitan procedează la fel și cu hedoniștii cirenaici. Luptătorul își alege adversarii dintre sfrijiți - personajele conceptuale ale dialogului - pentru a evita să înfrunte, cu arme egale, un concurent de categoria sa - Aristip din Cirene: refuzarea luptei trădează lipsa de probitate
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
în lat, el ia notițe, redactează texte ca geograf, gândește ca un etnolog și reacționează ca un om interesat de tot ce vede. Gândirea lui este rezultanta unui număr la fel de mare de influențe. Școala pe care o deschide ține de materialismul democritian, fără însă a renega cosmogonia platoniciană. Ne imaginăm ce discipol problematic a fost pentru un Platon autoritar șef de școală! Relațiile dintre cei doi au cunoscut și momente supreme, dar și altele dificile. La început, Platon nu-i dă
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pentru a le face să funcționeze în sensul unei creditări și al unei discreditări: elogierea sufletului, condamnarea cărnii. Aici regăsim firul călăuzitor al unei scrieri platoniciene a istoriei filosofiei, incapabilă să redea corect ceea ce nu se supune legii sale: imanența, materialismul, atomismul, relativismul, ateismul. A vorbi despre Epicur ca un platonician permite aplicarea noțiunilor de suflet și de trup definite după ordinea idealistă, și nu după principiile formulate de filosoful din Samos. 14 Geniul vieții filosofice. Dar dacă opera lui Epicur
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
după cea a zeilor, iată ceva ce te transformă în zeu printre oameni - iată și un motiv de seninătate în perspectiva părăsirii acestui pământ. 9 Abilitarea esteticii. Philodem păstrează epicurismul și, în același timp, îl depășește. El păstrează fondul, esențialul: materialismul hedonist, fizica etică, monismul ontologic, filosofia imanentă, înțelepciunea terapică, eshatologia ataraxică, practica comunitară, teologia soteriologică. Și precizează o serie de aspecte: astfel, Philodem nuanțează dimensiunea austeră și ascetică de la început, ducând înțelepciunea Grădinii către un hedonism mai puțin riguros, mai
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de ficțiune între sfârșitul secolului al IV-lea și începutul secolului al V-lea din era noastră... Dughenele în care se elaborează fabulația creștină presupun o elogiere a textelor biblice simultan cu încropirea unei discreditări a operelor incompatibile cu creștinismul. Materialismul radical, ura față de religie și față de preoții ei, deconstrucția lumilor nevăzute pe care le putem găsi în De rerum natura includ de fapt atât lucrarea, cât și pe autorul ei pe lista Otto* a idolatrilor lui Hristos... Ce se poate
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
cât și pe autorul ei pe lista Otto* a idolatrilor lui Hristos... Ce se poate spune despre mârșăviile scrise de Ieronim la adresa lui Lucrețiu? El îi reproșează - într-o formulă măiestrită, dar pe care, probabil, n-o dorea atât de reușită... - materialismul fermecat. Fermecat așa cum sunt lucrurile înconjurate de o vrajă, nimbate de aurele magice țesute de vrăjitori sau vrăjitoare, acoperite de o zeamă malefică. În mod evident, legea care cere să-i reproșezi aproapelui tău ceea ce nu reușești să-ți reproșezi
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
demn de acest nume. Dacă ar fi fost mai puțin radical antireligios, poate că s-ar fi putut imagina un diagnostic mai puțin tranșant. Dar așa, condamnat de un sfânt și sărbătorit de bolșevici, irecuperabil pentru Biserică și recuperat de materialismul dialectic, Lucrețiu își merită cu prisosință ciomăgeala. Iată un om ai cărui dușmani nu sunt prietenii hedonismului! Stoici care lansează calomnii, creștini care le reiau pe cont propriu, ba mai și adaugă, medici psihiatri purtând bonete cu urechi de măgar
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
în construcții lipsit de scrupule, nedemn de cadoul sublim al lui Lucrețiu, Memmius dovedește că prietenia pare adesea cu atât mai sublimă cu cât este destinată să rămână o dorință pioasă... 5 O zugrăvire a elanului vital. Pentru detractorii săi, materialismul apare adesea ca un mecanicism sumar, încremenit, rece, reductibil la o ecuație matematică. În secolul Luminilor, metafora omului-mașină a accentuat această trăsătură: scripeți, roți dințate, angrenaje, înainte ca revoluția industrială să adauge pistoane, tracțiuni, presiuni și ca referința la motor
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
să-l vedem în acțiune - dat fiind că prima opțiune trece drept antinomică în raport cu a doua... Și atunci, să fie oare Lucrețiu un vitalist? Da... Ciudat, dar fără putință de tăgadă, gândirea filosofului atomist ține de această sensibilitate oximoronică: un materialism vitalist. În mod straniu, găsim chiar pe la mijlocul poemului, și încă de două ori, expresia elan vital (III, 399 și 560), atât de strălucit pusă în valoare de către Bergson - despre care se uită adesea că a scris pentru editura Delagrave, în
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Epicur, la care această teză nu apare nicăieri în textele rămase - instalează o forță. Evident, acest postulat vine numai de la el - de altfel, este și ceea ce-l definește... -, dar de ce el și nu altul? După toate aparențele, pentru a salva materialismul de pericolul fatalist care îl pândește în caz contrar. Reducerea lumii la o pură și simplă cauzalitate mecanică ne obligă să facem din ceea ce se întâmplă - edificarea unei lumi, dar și gestul unui asasin - simplul produs al unei mecanici pentru
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]